1.

Introducere:

Ceea ce ce numim astazi ,,Imperiul Bizantin,, este de fapt un termen ce nu a existat in perioada antichitatii. Termenul de ,,Bizantin,, provine din perioada Renasterii, secolul al XIV-lea, de la vechea colonie megariana, Byzantio, deasupra careia, s-a construit Constantinopolul. espre aceasta colonie, nu exista foarte multe in formatii, singurul lucru ce este cert tottusi in privinta ei fiind acela al confirmarii incendierii B!zantionului. "cindarea Imperiului Roman in doua parti, de #pus si Rasarit, reprezinta un punct de polemica pe seama caruia istoricii inca dez$at. In ceea ce priveste primii conducatori ai Imperiului Bizantin, ca de exemplu Iustinian , acestia au marcat istoria timpurie a regiunii, pe langa acesta mai numarandu-se si %era&lus, care este cunoscut pentru grecizarea Bizantului sau 'eon al III-lea, care s-a facut cunoscut pentru demararea luptelor iconoclaste. (n alt conducator important pentru dezvoltarea Constantinopoleului, este iocletian si ale sale reforme. Reformele acestea sunt vazute ca o urmare a crizei politice, economice si sociale din timpul secolului al III-lea. iocletian intareste puterea imperiala, scade rolul senatului iar imparatul incepe sa fie vazut ca un Dominus Deus, raportul dintre supusi si suverani accentuandu-se. Tot iocletian este acela care imparte teritoriul in unitati administrative sau provincii, care adunate la un loc creeaza asa-nimitele dioceze, care, la fel, adunate si acestea la randul lor, redau prefecturile. #stfel distingem patru prefecturi importante precum cea a )rientului, a Italiei,a #fricii sau a *allicai. In timpul lui iocletian, puterea militara se separa de cea civila. Tot acum se distinge si o tendinta de centralizare administrativa, palatul conducatorului devenind Palatul Sacru, devenind sediul central de administratie. ) alta masura este reorganizarea armatei si acordarea unei atentii sporite armatei de frontiere, care apara practic granitele statului, pe langa aceasta mai distingem si armata centrala, dar care nu +uca un rol asa important fata de cea de+a mentionata. iocletian organizeaza si o reforma monetara, incercand sa introduca in uz moneda de aur. ,roiectul a fost insa reluat in timpul lui Constantin cel -are, el fiind in cele din urma cel care a $atut mondeda de aur, denumita nomisma, existand pe langa aceasta si moneda de argint. In ceea ce priveste moneda de aur, nomisma, in ciuda unor perioade de criza, se mentine puternica pana in secolul al XIII-lea cand de+a apare moneda de aur venetiana. Principiul diarhiei, din timpul lui iocletian, era o alta caracteristica a masurilor luate de catre acesta. iarhia, arhia insemnand putere, se definea prin faptul ca imperiul era condus de doi #ugusti. unul in )rient iar celalalt in )ccident/.

-ai avem pe langa aceasta, si prezenta terarhiei, cu un Cezar ce devenea imediat #ugust, daca acesta murea neasteptat. In ceea ce priveste ideologia Imperiului Bizantin, aceasta se leaga mult de domeniul religiosului, o dovada in acest sens fiind chiar ,,Edictul de la Milan,, din 010. Tre$uie sa mentionam, totusi, faptul ca nu Constantin cel -are este primul care a emis un document oficial ce oferea o serie de privilegii crestinilor, ulterior transformand crestinismul in religie oficiala de stat, ci primul a fost regele Gallerius, care emite un document asemanator 2dictului de la -ilan. ocumentul lui *allerius, oferea o serie de privilegii crestinilor in schim$ul realizarii unor rugaciuni indreptate si catre zeul pagan al lui *allerius. ,ractic, acesta ii ruga pe crestini sa se roage pentru el. Totusi imaginea exacer$ata de rege-crestin, acordata lui Constantin cel -are, a fost posi$ila prin intermediul Bisericii, care a refuzat pur si simplu sa faca din *allerius, un rege pagan si persecutor de crestini, $rusc un rege crestin, astfel Constantin devenind mult mai fia$il contextului. 2miterea ,,2dictului de la -ilan, i-a permis lui Constantin sa realizeze o oarecare apropiere de lumea orientala, precum #ntiopia, deoarece lumea aceasta era detinatoare a unor $ogate resurse. (n lucru este cert, onstantin este fondatorul onstantinopolelui . #stfel, in noiem$rie 034, incepe construirea propriu-zisa a Constantinpolelui, avand sa tina pana in 005. )rasul era situat pe malul stramtorii Bosfor si pe doua axe maritime ma+ore, facandu-se legatura cu -area 6eagra si cu cea -editerana. "e mai facea legatura cu *olful ,ersic sau cu vechiul drum al matesii, astfel intelegandu-se ca orasul avea contact cu cele mai mari drumuri comerciale ale vremii. #stfel, se pot intelege dimensiunile colosale ale orasului si intretinerea lui prin prezenta taxelor si prin realizarea comertului. in punct de veder militar, Constantinopolul se situa foarte $ine. #cesta tre$uie sa contracareze atacurile succesive ale unor populatii precum persanii sau gotii. #stfel, se putea reactiona mai eficient in fata atacurilor prin aceasta pozitie strategica. 7iind incon+urat de apa, apararea Constantinopolelui era una usoara, ridicandu-se pana si ziduri de aparare foarte pragmatic pozitionate. precum 8idul lui Constantin sau 8idul lui Theodosius/ impotriva $ar$arilor. ,rin prezenta acestei pozitii, $ine alese, si de asemenea prin prezenta zidurilor, securitatea Constantinolpolelului a fost asigurata pana in secolul al XV-lea. Constantinopolul, tre$uia sa reprezinte un avant-post al Romei si o copie a acestuia. Constantinopolul era situat pe sapte coline, precum era si Roma, edificii precum 7orumul lui Constantin, %ipodromul sau ,alatul imperial erau menite sa aduca aminte de statutul vechii Rome. Tre$uie mentionat si faptul ca rolul Constantinopolelui era in continua ascensiune, a+ungand chiar in secolul al IV-lea sa fie resedinta imperiala.

#poi, in cadrul Celui de-al II-lea Conciliu ecumenic, se adopta canonul de devansare a vechii Rome iar din 09:, Constantinopolul devine capitala imperiului Rasaritean. 'a al IV-lea Conciliu s-a mers, in cele din urma, pe principiul egalitatii dintre cele doua orase. upa caderea Romei, in 4;5, prin cucerirea de catre )doacru, imparatii $izantini revendica mostenirea asupra Imperiului astfel intarinduse ideea ca imparatul $izantin este unicul imparat al Imperiului Roman. Conform istoricilor pagani ai vremii, creearea Constantinopolelui, in secolul V, de catre Constantin cel -are, a insemnat schisma imperiului, istoriografia pagana afirmand si faptul ca istoria de inceput a marelui oras, imprumuta variate influente din istoria de inceput a Romei. #stfel, distingem prezenta a doi frati, care sunt considerati intemeietorii si mai avem notificata de asemenea si prezenta celor sapte strategi precum celor sapte regi romani. In ceea ce priveste ideologia religioasa, tre$uie spus in primul rand ca Constantinopolul prezenta un mozaic religios, acest fiind considerat orasul religios prin excelenta, prin prezenta principiului ,, Pa! restina,, desi crestinii erau minoritari. #stfel rolul imparatului $izantin se afla su$ influenta acestui principiu religios. (n prim argument in acest sens este faptul ca Imperiul Roman era, teoretic, copia ordinii ierarhicii celeste, imparatul, dupa spusele lui 2use$iu in cadrul discursului sau fune$ru la funeraliile lui Constantin, fiind ales de umnezeu. #stfel, mai apare si ideea ca imparatul este cel de-al XIII-lea #postol, toate actiunile sale, inclusiv cele militare, fiind ispirate din vointa lui umnezeu. In viziunea lui 2use$iu, Constantin era vazut ca un soi de -oise pentru poporul sau. ar caracterul acesta a$solut al imparatului este vala$il numai in planul teoretic. In practica, puterea imparatului era una limitata, gruparile politice reusind sa isi impuna candidatul la tron, imparatul, desi avea voie sa modifice legea, nu avea voie sa o incalce, in guvernarea sa, imparatul tre$uia sa tina cont si de pozitia $isericii ce incepuse sa devina din ce in ce mai pronuntata. la incoronare, de exemplu, semnand actul de aparare a Bisericii, primul care il semneaza fiind #nastasius I/. Cat despre incoronarea imparatului, in perioadele agitate, rolul de incoronare revenea "rmatei, imparatul fiind ridicat pe scut, dupa care i se punea diadema, apoi era ratificat si aclamat de catre popor. In perioadele de liniste, precum secolul VI, rolul important de incoronare ii revenea Senatului. #stfel, imparatul se lega de "enat, #rmata si Poporul imperial. din interiorul orasului capitala/. Cei trei indicatori reprezentau si ei de asemenea trei factori de inspiratie celesta. Incepand cu secolul V, la incoronare incepe si Biserica sa +oace un rol ma+or, 'eon I fiind primul incoronat in prezenta Bisericii. #cum, imparatul primea insemnele puterii imeriale, care erau coroana- ce era asezata pe masa din altar iar imparatul avea dreptul de a si-o pune pe cap, tot acolo erau prezente si mantia de purpura, imparatul fiind singurul care putea folosi pupura, un alt semn regal era cerneala rosie cu care iscalea documentele iar pe langa toate acestea se mai numara #lo$ul crucier, care sim$oliza puterea crestinismului asupra intregii lumi, poate fi de altfel

revazut si in ta$loul incoronarii lui 6apoleon Bonaparte, de catre <ac=ues-'ouis avid. Copiii familiei imperiale erau, de altfel, nascuti in camera de pupura, tocmai pentru a demonstra caracterul regal al familiei conducatoare.

%. "& Marile Mi#ratii: ) mare pro$lema a imperiului Bizantin, au fost migratiile si luptele cristologice, ce erau menite sa defineasca caracterul lui %ristos. Revenind la migratii, acest fenomen ce a $antuit Bizantul pentru o lunga perioada de vreme, se imparte in doua mari etape> primul val de migratii realizat de 'izi#oti, huni si ostro#oti in timp ce cel deal doilea val. secolul VII/ se refera la sla'i, a'ari si $ul#ari. ,rimii care preseaza sunt vizigotii pe care imparatul Constantin ii o$liga sa ramana asezati la nord de unare. #stfel, in perioada aceasta se leaga o stransa relatie comerciala intre vizigoti si romanii din Imperiul Bizantin, a+ungandu-se in cele din urma chiar la crestinarea unei parti a vizigotilor in ritm arian. Cu prile+ul acestei crestinizari, apar de+a tensiuni ce ii fac pe unii vizigoti sa se retraga in Tracia, la sud de unare. -utarea nemultumilor s-a realizat si datorita faptului ca Bizantul le-a impus niste taxe fiscale care ulterior vor conduce la lupta de la #drianopol, care se va termina cu moartea lui Valens, conducatorul Bizantului. #poi, imparatul Teodosius incheie un tratat cu vizigotii de la sud de unare, acestia avand o$ligatia de a furniza statului $izantin materiale armate. Teodosiu acorda, de asemenea, functii militare sau civile aristocratiei vizigotilor, a+ungandu-se pana la realitatea in care vizigotii a+unsesera foarte puternici, intorcandu-se ulterior impotriva Constantinopolelului. Revolta vizigotilor a fost pana la urma ina$usita iar conducatorul acesteia, *ainas, executat. In ceea ce ii priveste pe vizigotii de la nord de unare, atentia acestora asupra Constantinopolelui a fost recentrata de catre $izantini asupra peninsula Italica, acest fapt de reorientere a dusmanilor fiind o tehnica foarte intalnita la $izantini, pentru evitarea luptelor. (n alt popor ce a cauzat diferite pro$leme Imperiului Bizantin, au fost hunii. #cestia au aparut in 00; i.%r. ,rima lor victima a fost regatul ostrogot, #drianus -arcelinius, relatand ca hunii aplicau principiul $ul#arului de zapada, prin cuceririle lor succesive alcatuind un mare imperiu, intins de la (rali pana la 2uropa Centrala. Resedinta fiind sta$ilita undeva in zona ,anoniei. %unii au provocat panica datorita sal$aticiei lor, facandu-se remarcati pentru faptul ca nu respectau legile romane, scopul lor principal fiind numai o$tinerea unor $ogatii. upa instalarea lor in ,anonia, devin aliati ai Imeperiului Bizantin si incep sa intre in legatura cu Roma si Constantinopol, preluand pe plan estetic anumite principii si motive ce s-au putu regasi pe palatele lor din lemn, mai tarziu.

upa ce si-a inlaturat fratele, #tila, devine noul lider al hunilor. )data cu venirea acestuia pe tron, relatiile cu Constantinopolul au fost tensionate deoarece imparatul $izantin platea tri$ut anual pentru huni, denumit su$sidie anuala. ,ana la venirea lui -arcian pe tronul Bizantului, atitudinea fata de ideea tri$utului catre huni nu a putut fi pusa in pro$lema datorita maririi sumei de tri$ut catre Teodorius, in urma ultimelor conflicte armate de la Viniaci, unde $izantinii au pierdut. -arcian, refuza plata oricarei forme de su$sidii fata de huni, asteptandu-se astfel la replica lui #tila. Totusi, #tila era ocupat cu cucerirea )ccidentului, unde de altfel primeste si o infrangere neasteptata la Cholons, unde generalul armatei adverse hunilor, il cunostea foarte $ine pe #tila si ii cunostea tehnica de lupta, doarece traise cativa ani la curtea acestuia. In 4:3, #tila organizeaza imediat o noua expeditie pentru cucerirea Italiei, in acest moment fiind cunoscut evenimentul care a avut loc intre #tila si ,apa 'eon I, care se crede ca in schim$ul unei sume considera$ile de $ani, l-a convins sa nu cucereasca Roma, impiedicand astfel cucerirea Romei. in fericire, #tila moare in 4:0, imensul sau imperiu destramandu-se. "e crede ca acesta fie a facut un atac cere$ral datorita personalitatii sale vulcanice si temperate sau ca pur si simplu a fost otravit. #stfel, hunii incep sa fie infranti de populatiile satelit ale fostului imperiu, noua putere fiind acum de partea gepizilor. "i odata cu ostrogotii se incheie primul val de migratii aspura Bizantului. #stfel, urmeaza cel de-al doilea val, ce a fost inceput de catre slavi. ,atria de origine a slavilor ramane si pana astazi necunoscuta. Incepand cu anul :11, slavii demareaza valul de atacuri succesiva care adesea se terminau cu luarea de prizonieri $izantini si $alcanici pe care ii duceau la nordul unarii. )data cu aparitia avarilor, care apar in zona gurilor unarii, acestia cer lui Iustinian cedarea o$rogei pentru a se sta$ili acolo dar sunt, evident, refuzati. In cele din urma, se sta$iliesc, in :33, in ,anonia si ii su$+uga pe slavi. #varii sunt aceea care i-au pus in miscare pe slavi, atacurile celor doua populatii devenind din ce in ce mai lungi. ) prima invazie a celor doua populatii migratoare are loc in :??, cand a+ung pana la (idul cel lun# al lui "nastasius. care fusese construit la sfarsitul secolului V pentru impiedicarea patrunderii $ar$arilor, acest zid avand o lungime de ;? &m/. ,ana la urma Iustinian reuseste sa ii respinga pe avari, prin operatiunile militare ale generalului Belizarie. In cele din urma, avarii dispar cu timpul din cadrul istoriei, ultima lor mentionare facandu-se in secolul VIII. "lavii raman, in schim$, pe pozitile initiale, in peninsula $alcanica, incepand sa se organizeze. 6u este atestata totusi o solidaritate a slavilor, situatia complicanduse din ce in mai mult cu venirea $ulgarilor, condusi de "sparuc. #cestia forteaza granita dunareana, sta$ilizandu-se in tr-un final in zona Varnei. #stfel, $ulgarii au a+uns sa controleze zona cuprinsa intre muntii Carpati si unare, reusind in acelasi timp cucerirea unei serii intregi de teritorii. e asemenea, acest al doilea val al migratorilor inseamna pentru Bizant pierderea unor teritorii din Balcani, manastirile fiind printre primele victime ce cadeau

in fata $ar$arilor, fiind atacate si +efuite. #stfel, in urma cuceririlor $ar$are au fost dislocate toate formele de organizare $izantine si ulterior chiar desfintate. Bizantul mai a+unge sa pastreze puncte in Tracia, #tena si in general in zone cu orase fortificate.

B& )uptele

ristolo#ice:

'uptele Cristologice constituie o pro$lema foarte delicata, care era menita in primul rand sa clarifice natura, fie ea duala sau nu, a -antuitorului. #cestea, la fel ca migratiile, se impart in doua mari etape. ,rima etapa s-a desfasurat in secolul IV, si se leaga de cei trei mem$rii ai Trinitatii iar cea de-a doua se desfasoara in secolul VVII si se refera la natura umana si cea divina a lui %ristos. Prima etapa: desfasurata intre 03@-0?1, secolul IV, este strans legata de cele doua erezii denumite "rianism si Erezia lui Macedoniu. "rianismul , formulata in 01?, de catre parintele #rius, sustine ideea ca numai umnezeu Tatal este cel necreeat iar 7iul este un element creeat, fiind socotit un intermediar intre Tata si materia impura adica lumea pamanteana. octrina lui #rius a fost dez$atuta intre anii 03@-031 la un sinod local in cadrul caruia arianismul este acuzat. In urma acestei decizii, #rius este fortat sa paraseasca #lexandria si sa se duca in 6icomedia. In urma acestui sinod, lucrurile incepusera de+a sa se pipereze, astfel ca in aceasta pro$lema intervine chiar si Constantin cel -are, ce convoaca Primul Sinod* onciliu ecumenic la +iceea, in 03:. Traditia sustine ca in cadrul acestui sinod, organizat de catre imaparatul $izantin, s-au adunat 0@@ de mem$rii, conciliul fiind prezidat de catre Constantin. ,rincipalul adversar al lui #rius, din cadrul acestei intalniri oficiale, este #tanasie care sustine ca 7iul nu este creeat de Tata, ci nascut din Tata, proclamandu-se in mod oficial acuzarea arianismului, punctul de vedere al lui #tanasie constituind primele fraze din ,, rezul crestin,,. ,,6ascut intr-un umnezeu, ci nu facut/. ,rimul sinod de la 6iceea a mai insemnat de asemenea remarcarea relatiei dintre stat si Biserica si s-a mai remarcat, de asemenea, puterea imparatului de a convoca acest conciliu, dogma im$ratisata de imparat fiind si cea impusa fata de supusii sai. Condamnarea arianismului nu a insemnat neaparat dispartia lui totala deoarece acesta a fost im$ratisat de catre popoarele $ar$are, in afara de francii lui Clovis, care se crestinizara direct.

Intr-un final, Constantin, sesizand ca doctrina arianismului se aseamana foarte mult cu doctrina de stat a Imperiului Bizantin, il recheama pe #rius la curtea romana. #stfel, se hotareste rea$ilitarea acestuia dar intre timp influenta lui este taiata prin organizarea unei asasinari. Constantin avea sa se $oteze in stil arianist, la fel procedand si fiul sau, acest principiu fiind vala$il pana la imparatul Valens. )data cu venirea la tronul imperiului, lui Teodosius, acesta manifesta o atitudine ferma fata de arianism. In acest sens, convoaca el de,al II,lea onciliu Ecumenic tinut la Constantinopol, aici fiind com$atuta si erezia lui -acedon. #stfel, in cadrul acestui nou conciliu, sun condamnate si arianismul cat si erezia lui -acedon. #stfel, se incheie prima etapa ale disputelor cristologice, ele reiz$ucnind la "ntiohia, care sustinea arianismul si ratiunea. #deversrul polemic al #ntiohiei, era Scoala de la "le!andria. "coala de la #lexandria sustinea ideea ca dupa intrupare, %ristos a avut o natura umana ce s-a pierdut in caracterul sau divin. #stfel, se nasc doua noi erezii, una emisa de #ntiohia si denumita nestorianism si cea emisa de #lexadria, denumita monofizism. 6estorianismul sustinea natura umana a lui %ristos in timp ce monofizitii insistau pe natura di'ina a acestuia. #stfel, se convoaca un al III,lea onciliu, tinut la 2fea, unde nestorianismul este condamnat si se emite ideea ca 7ecioara -aria este nascatoare de umnezeu. 6estorianismul se refugiaza dar continua sa ai$a o larga raza de raspandire, a+ungand si pana in China. Intretimp, monofizitii a+ung din ce in ce mai puternici pana cand patriarhul 7lavian alaturi de ,apa 'eon I i-au pozitie fata de aceasta ideologie religioasa. In urma reactiei lor, se convoaca Bri#anda-ul de la Efes sau onciliu de la Efes , care nu este recunoscut de catre Biserica. (n alt conciliu este cel de la al#hedon unde se adopta principiul diofizismului si un de de asemenea se condamna cele doua noi erezii. iofizismul accepta atat natura divina cat si cea umana a -antuitorului. Tot acum se pun $azele $isericii monofizite, care avea sa se pastreze pana in ziua de astazi , dar pastrand totusi un caracter moderat. Intr-un final, aceasta perioada confuza se va incheia prin cel de-al VI-lea Conciliu ecumenic de la Constantinopol in care s-au pus su$ acuzare toate ereziile, atat cele din prima perioada a disputelor cristologice cat si cele din a doua.

C/ Iustinian, a reprezentat un important imparat pentru Imperiu Bizantin, in timpul antichitatii. ,olitica lui se remarca printr-o activitate militara extraordinara si prin refacerea unor institutii din cadrul imperiului.

In acest sens, al refacerii institutionale, tre$uie remarcate cele patru volume ce constituiau ,, odul lui Iustinian,, . #stfel, primul volum, intitulat chiar,, Codul lui Iustinian,, incearca sa reactualizeze codul lui %adrian si sa il adepteze la noile realiatati. Volumul doi, ,, Pandetele,, includ texte +uridic, al III-lea volum se accentua pe studiile de drept, scopul acestuia fiind de a forma functionari pu$lici foarte $ine pregatiti pentru administrarea statului, si intr-un final, ultimul volum, intitulat ,, +o'ele,, reprezinta noile legi imperiale, fiind si singura pu$licatie, din cele patru, pu$licata in greaca. #ceste lucrari practic, prin redescoperirea dreptului roman, fac decat sa il revitalizeze si, asa cum s-a mai spus, sa il adapteze la noile realitati. ,e plan extern, avem parte de recucerirea unei serii de teritorii, ce au fost ocupate de $ar$ari, precum cele din nordul #fricii, care au fost recucerite prin expeditiile militare ale generalului Belizarie. (n alt factor care l-a a+utat pe Iustinian sa se lanseze in aceste lupte costisitoare au fost $anii, adica detinerea unei sume considera$ile de $ani in trezoria statului, ce a fost posi$ila administrarii pragmatice a predecesorului lui Iustinian, #nastasie. In ceea ce priveste regatele $ar$are, si in randul lor s-au format doua ta$ere, si anume ta$ara pro-$izantina si contra-$izantina. #stfel, in acest context se plaseaza si lupta pentru cucerirea Italiei, care se imparte in doua valuri, si anume primul definit de ofensiva $izantinilor si valul al doilea redat de contraofensiva ostrogotilor ce redo$andesc controlul asupra Italiei. (lterior, o armata enorma $izantina cucereste peninsula italica. Iustinian actioneaza si asupra vizigotilor din ,eninsula I$erica,avand ulterior chiar contact si cu Britania. #stfel se reuseste sa resta$ileasca intreg controlul asupra -arii -editeraniene. Totusi consecintele acestor expeditii militare au fost nefaste, cheltuindu-se surse financiare uriase, resurse umane, la fel, fortificatiile au fost afectate nu mai existau $ani pentru intretinerea acestora. ) alta consecinta ma+ora este pierderea partii de nord a Italiei dupa instaurarea regatului longo$ard, imediat dupa moartea lui Iustinian, Bizantul pierde si ,eninsula I$erica. #stfel, rezultatele acestei politici exapansioniste, conduse de Iustinian, se vor simti foarte mul in secolul urmator, avand sa fie parte componenta a crizei secolului al .II,lea.

/ a& riza secolului al .II,lea: ,erioada imediat urmatoare domniei $eligerante a lui Iustinian, a reflectat intrun fel urmarile expeditilor miltare, organizate in timpul acestuia. #stfel, Constantinopolul este cuprins de o revolta ce, in anul 5@3, il inlatura pe imaratul -auricius, venind la tronul domniei, Centurionul ,hocas. -auricius este ucis alaturi de toti fiii sai, inclusiv cel mai mic, dupa care a urmat o perioada de teroare, concentrata in mod special asupra aristocratiei. #poi, in 51@, se porneste o revolta din nordul #fricii, condusa de %era&lius, care, alaturi de flota africana, porneste inspre Constantinopol. ,e plan extern , domnia lui ,hocas se remarca prin pierderi

teritoriale masive, fiind de asemenea atacat de persani, care pretindeau ca il raz$una pe imparatul -auricius, detronat de ,hocas. ,e de alta parte, slavii si avarii continua sa fie o putere amenintatoare, atacurile lor culminand cu atacul sla'o,a'aro,persan. #stfel, ataca Constantinopolul, imparatul $izantin afladu-se, in timpul atacului, in ,ersia. Totusi, armata persana a ramas inactiva in timpul derularii atacului, slavii si avarii fiind cei activi. In cele din urma, atacul a fost ridicat datorita faptului ca vasele slavilor au fost distruse prin intermediul unei furtuni naprasnice neaasteptate, multi locuitori ai Bizantului crezand ca aceasta distrugere importanta, ce a permis supravietuirea Constantinopolului, a fost mana 7ecioarei -aria, aceasta fiind de altfel si protectoarea orasului. #poi, o noua forta militara incepe sa apara, fiind intruchipata su$ forma ara$ilor. #cestia cuceresc Imperul ,ersan, de+a foarte sla$it, dupa care numai dupa sase ani, ocupa 2giptul. #+ung sa ai$a satapaniri in nordul #fricii, in Cartagina, in #sia -ica, in timp ce longo$arzii cuceresc Italia, creeand aici ixirhatul Ravennei, in Banat se constituie primul hanat $ulgaresc cu tendinte expansioniste, totul fiind in detrimentul Imperiului Bizantin. #ra$ii, incearca asedieze Constantinopolul, in 5;4, $izantinii aflandu-se in pozitie inferioara datorita resurselor restranse. "alvarea avea sa vina totusi prin intermediul unui sirian, care a descoperit asa-numitul ,,foc #recesc,, care prin intermediul unor tevi foarte lungi, improsca flacari pe vasele adversare, reusind sa incendieze inclusiv impre+urimile vasului. 7ocul grecesc era denumit si focul care mergea pe apa.

A# esi a fost o perioada de criza, secolul al VII-lea a permis si reorganizarea imperiului, facilitand existenta administrativa. "e constituie, in acest sens, o noua institutie, 0hema, creeata se crede chiar de %era&lius. Thema se afla in consducerea unui strateg, avand o armata de stratioti. tarani strategi/ care primeau un lot de pamant in schim$ul serviciului militar. -ai exista si o tendinta de descentralizare, strategii devenind noii conducatori regionali sau locali.

,e plan social, marile proprietati dispar, constituindu-se taranimea li$era ce platea impozite statului, se schim$a protocolul imperial, aparand titlul de ,,Basileus,, , care inainte era detinut numai de regele persan dar ca o dovada a infrangerii acestuia in lupta, imparatul $izantin isi ia supranumele de Basileu.

B& )upta iconoclastica> Cauzele luptei inconoclaste sunt diverse si diversificate. (nul dintre acestea este lipsa unei opinii ferme din partea Bisericii, existand, chiar din secolul VI, pozitii care adorau icoanele nefacute de mana umana, ci considerate divine, devenind ulterior stindarde in lupte. In orice caz, icoanele se $ucurau de idolotrizarea poporului $izantin. Teoretic, se mergea pe principiul ca nu icoana, ca meterial papa$il si $inedeterminat, tre$uie adorat, ci sfantul care se afla reprezentat in cadrul acesteia. ,apa *rigore mai sustinea si ideea ca icoanele aveau un rol educativ in viata credinciosului de rand, avand in vedere si faptul ca acesta era analfa$et. Credinta poporului in Biserica este atat de mare incat oamenii a+ung sa isi predea averile acestora ori fie sa intre in viata monhala, retragandu-se automat din scoietatea. Influentele monofizite, care se impusesera in constinta colectiva a )rientului, nu percepea ca natura divina a -antuitorului sa fie reprezentata prin aceste icoane. #stfel, nu neaparat influentat de credintele orientale, imparatul 'eon al III-lea, adopta o lege in 535, care interzicea adorarea si fa$ricarea icoanelor, declansand astfel lupta iconoclasta. Constantin al V-lea, urmasul lui 'eon al III-lea, este unul dintre imparatii care au luat, totusi, masuri drastice impotriva iconoclasmului. In acest sens, a convocat un conciliu, in care a secularizat averile $isericii, a desfintat manastirile, scotandu-i astfel din serviciul vietii monahale pe calugari si maicute. "cosi si refacuti cetateni activi ai imperiului, acestia au fost fortati sa se casatoreasca, la intamplare, la %ipodrom. Tot din ordinul imparatului, au fost distruse icoanele din $iserici si manastiri, distrugirile din domeniul artei, in aceasta perioada fiind foarte mari si irecupera$ile, toate ce informatiile ce ne sustin arta provenind din regiuni ale Italiei. -asurile au fost continuate de 'eon al IV-lea, dar la un nivel mai putin intensificat. ,rezenta elemenutului de sla$ire a itensificarii acestei miscari este redata de sotia lui 'eon al IV-lea, Irina, care pana la urma avea sa devina regenta Bizantului, fiind regenta in timpul minoratului lui Constantin al VI-lea. ,rima miscare a Irinei a fost accea de schim$are a patriarhului iconoclast si inlocuirea lui cu un patriarh iconodul, apoi convoaca un conciliu, unde teoretic se dorea acuzarea iconoclasmului dar care ulterior a fost $oicotat de armata iconoclasta. In cele din urma, la 6iceea se resta$ileste cultul icoanelor, ca avea sa dureze pan in ?1:. upa aceasta isprava, Irina retrocedeaza averile confiscate, Bisericii si intre timp se declara ,, Basileu,, , inlaturandu-l pe fiul ei de la putere, prin or$ire. upa ce a impus impozite dure pentru popor, Irina a fost inlaturata de la putere, retragandu-se la o

manastire, locul ei fiind ocupat de 6echifor I, care s-a ocupat mai mult pe resta$ilirea finantelor. 'eon al V-lea #rmeanul, reia politica iconoclasta in ?1:, prin organizarea unui nou conciliu. #ceasta a doua etapa a iconoclasmului arata cum de+a nivelul acestei pro$leme scazuse in importanta, astfel incat atunci cand imparateasa Theodora a redeclarat cult icoanelor un cult oficial, nimeni nu s-a mai hazardat sa zica nimic. ,ro$lema iconoclasmului, a dus o imagine clara in privinta relatiei dintre Biserica si "tat. #stfel, Biserica devine o institutie supusa statului. (rmarile pe plan social s-au remarcat prin castigarea unor stratioti si contri$ua$ili in favoarea statului. ,rocesul de decorare a icoanelor a fost reluat in cele din urma dar in schim$ dispare sculptura de mari dimensiuni, aplicandu-se de acum pe o$iecte mai mici. ca exemplu statuetele ce reprezentau imparatii disparand/. In )ccident, lupta iconoclasta a permis papalitatii o perioada de emancipare si de scindare a apartenentei fata de Constantinopol. #ceasta miscare de emancipare este realizata prin intermediul ma+ordomului ,epin cel "cund, care la rugamintile ,apei "tefan al II-lea, ii alunga pe longo$arzi de pe teritoriile cizmei italice, si reda teritoriile cucerite papalitatii, constituindu-se astfel statul papal, ce avea sa isi duca existenta pana in secolul al XIX-lea.

C& Politica e!terna a imparatilor izaurieni: ,olitica externa a imparatilor izaurieni, ce a inceput cu 'eon al III-lea, se remarca in mod special prin stoparea ara$ilor, mentinandu-se astfel un status-=uo continuu. "uccesele militare ale lui Constantin al V-lea, impotriva $ulgarilor, au fost repede lasate in urma, odata cu venirea la tron a Irinei, care prin preocuparea sa speciala acordata conflictului iconoclastic, a permis $ulgarilor sa se refaca si sa culmineze cu asediul lor ce s-a terminat cu infrangerea imparatului $izantin , 6echifor I. Intr-un final, moartea hanului $ulgar a permis o perioada de liniste in Balcani si in Bizant. In ceea ce priveste reactia Constantinopolului la formarea statului papal, prin cuceririle lui ,epin cel "cund in ,eninsula Italica, aceasta a fost de o intensitate redusa pana in momentul incoronarii lui Carol cel -are, la 3: decem$rie, anul ?@@. #stfel, au inceput realizarea unor tratative intre Bizant si Carol cel -are, legandu-se chiar niste aliante matrimoniale intre fiul Irinei si una dintre fiicele lui Carol. #ceasta alianta avea, pana la urma, sa se desfaca datorita lipsei lui Carol de pe lista monrahilor alacatuita pentru conciliul de la 6iceea, prin care iconoclasmul era supus condamnarii. upa inlaturarea Irinei de la putere, atitudinea succesorului ei, 6echifor I, este mult mai ferma in fata suveranului apusean. ,ana la urma, succesorul lui 6echifor I, -ihail I il recunoaste pe Carol ca imparat al francilor, dar totusi tre$uie remarcat faptul ca nu il recunoaste ca imparat roman, aici fiind de fapt vor$a despre

un conflict de concepte, fie ele religioase sau politice. a se vedea sinteza ,, 2v -ediu (niversal-partea I, sem I, pagina ;/

D& Dinastia Macedoniana: )data cu mi+locul secolului al IX-lea, in cadrul succsesiunii, principiul ereditar, devine cel mai aplicat principiu, prin venirea la domnie a lui Vasile -acedonianul, ce era sustinut de imparatul $izantin aflat in exercitiu, -ihail al III-lea, dar care este ulterior asasinat de acesta. esi a fost o persoana foarte capa$ila pentru rolul de guvernare a imperiului, Vasile -acedonianul incepe incet, incet sa se retraga din viata pu$lica datorita mortii fiului sau mai mare, lasand domnia fiului sau, pote chiar vitreg, 'eon al IV-lea. #cesta, din urma intra in conflict cu patriarhul 6icolae -isticul, datorita celor 0 casatorii pe care de+a le avusese imparatul. In cele din urma copilul rezultat din aceasta a patra casatorie este recunoscut de 6icolae -isticul, aparand astfel institutia Porsphyro#entului , care demonstreaza apartanenta regala a copiilor imparatilor $izantini, aceasta apartenenta fiind demonstrata de prezenta amerei de purpura. #poi, in aceasta perioada, la Constantinopol se va instaura o perioada in care orasul va fi condus de gatre generali, asta neinsemnand ca imaparatul sau $asileul era cumva detronat, acest general fiind interpretat ca un soi de co-imparat. (nul dintre primii generali care a guvernat Constantinopolul a fost 1oman I )ecapenos, un general ce s-a facut remarcat prin expeditiile sale militare victorioase. In timp ce guvernatorul conducea imperiul, imaparatul Constantin al VII-lea, avea mai mult preocupari catre domeniul cercetarii, incon+urandu-se astfel de o serie de carturari, ce asigurau de altfel prezenta vietii culturale la curtea imperiala. In privinta succesiunii, greseala mare a lui Roman I 'ecapenos a fost aceea de asociere a celor trei fii ai sai la domnie, primul dintre ei murind in timp ce ceilalti doi complotau detronarea tatalui lor si chiar a imparatului legitim, Constantin al VII-lea. In cele din urma, asasinearea esueaza iar cei doi fii ai lui Roman I sunt ucisi de multime, acest fapt demonstrand puterea pe care o +uca cultul imparatului in memeoria colectiva a societatii. Imparatul, si-a invatat lectia, si a inceput sa guverneze tara fara intermediul unui general, asociindu-si la succesiunea domniei pe fiul sau, Roman al II-lea, care era epileptic. #stfel, iar se a+unge la optarea unui co-imparat, de data aceasta fiind generalul +echifor al II,lea Phocas. #cesta din urma mentionat, este asasinat de sotia lui impreuna cu amantul sau. un alt general vestit/ acesta declarandu-se imparat,ulterior, dar acceptand totodata conditiile Bisericii, adica sa faca penitenta datorita crimei pe care a facut-o si sa o inlature de la putere pe amanta sa, sotia raposatului 6echifor al II-lea. ,ana la urma si acesta moare in conditii misterioase, venind acum la tronul Bizantului .asile al II,lea Macedonianul si fratele sau, dar care avea sa guverneze propriu-zis mult mai tarziu, dupa ce Vasile moare. Vasile este descris ca fiind o persoana austera, ce nu s-a maritat niciodata. in acest sens, multi spunand ca de fapt ii era frica sa nu pateasca ce au patit si predecesorii lui,

asasinati de amante sau de sotii/, si-a petrecut viata numai in campanii militare. "e confrunta cu doua revolte de uzurpare a puterii, apeland astfel la cneazul rus Vladimir, care ii cere in schim$ ca sotie pe sora lui. Vasile accepta, in cele din urma, cu conditia ca Vladimir sa se crestinizeze alaturi de populatia sa. -oare, in cele din urma, in 1@3:, dupa o mare victorie militara o$tinuta in 1@33. upa moartea lui Vasile al II-lea -acedonianul, urmeaza criza secolului al 2I,lea, unde avem conflicte intre aristocratia militara si cea civila, schim$andu-se foarte des imparatii in aceasta perioada. Resursele statului $izantin, dupa ce pierde teritorii in )rient, devin din ce in ce mai restranse, rentele platite catre dregatori fac sa creasca aparatul $irocratic, su$sidiile pentru $ar$ari cresc la fel de mult, armata incepe sa devina din ce in ce mai prost platita, intrand in declin si desfintindu-se :@ de proprietati stratiote in timp ce stratiotii deveneau contri$ua$ili. (rmeaza criza nomismei, moneda pra$usindu-se rapid in primii ani ai secolului al XI-lea, revoltele populatiei si ale aristocratiei militare se intetesc. inastia macedoniana se stinge in 1@3?, pe cale masculina, iar pe cale feminina se stinge in 1@:5, odata cu moartea printesei Theodora, sora imparatesei 8oe. upa o intreaga serie de uzurpari si dispute ce, adeseori, degenerau in violenta, conflictul este castigat de aristocratia militara, venind la putere "le!ios I omnenul, astfel incepand dominatia dinastei omnenilor. In momentul stapanirii lui #lexios I comnenul, acesta stapanea numai Constantinopolul si Tracia, #sia -ica fiind intretimp cotropita de turcii seleucizi. Tot in aceasta perioada, avem si prima in'azie normanda, in anul1@?1. Coducatorul normand, 1o$ert Guiscard, isi declara o$iectivul cuceririi teritoriilor din Balcani, a+ungand astfel pana la Cosntantinopol. ,entru a face fata atacului organizat de normanzi si lipsit de resurse, #lexios recurge la a+utorul flotul venetienei, venetienii fiind la randul lor amenintati de normanzi. In cele din urma, lupta se temina cu infrangerea normanzilor. #stfel, $izantinii se reorganizeaza dar incep sa fie atacati mai apoi de pecene#i. upa infrangerea pecenigilor, seleucizii devin o adevarata amenintare pentru $izantni. #stfel se adreseaza mai multe scrisori din partea Bizantului catre papalitatea occidentala in vederea sustinerii armate. Raspunsu oferit de papalitate avea sa fie su$ forma primei cruciade. Prima etapa a cruciadei, dintre 1@95-1@99, este una dezorganizata. 2ste condusa, intr-o prima instanta, de ,etre ,ustnicul, fiind denumita cruciada saraca. #ceasta miscare intra in atentia Bizantului datorita dezorganizarii. Bizantul se astepta la o miscare $ine-organizata si cu niste o$iective $ine trasate pe cand aceasta in cauza era comparata mai degra$a cu ,, un val de lacuste,, , daca este sa luam in seama spusele #nei Comneana. Realizand ca aceasta grupare haotica nu ii va aduce nici un $eneficiu, Imperiul Bizantin a propus anularea atacului impotriva seleucizilor. "ingura pro$lema ma+ora era ca de+a aceasta adunare incepuse sa creeze pro$leme in Constantinopol, printr-o serie de violente, creeind astfel agitatie.

Imparatul, intr-un final, se hotareste sa ii treaca in Bosfor, unde sunt macelariti pur si simplu de seleucizi. " doua etapa a cruciadei, este constituita din cavaleri francezi si italieni. )data cu venirea acestora in Constantinopol, atitudinea imparatului a fost una mai deschisa. #cest eveniment militar mai tre$uie interpretat, de asemenea, si prin prisma primei intalniri oficiale dintre occidentali si $izantini. e altfel, relatarile #nei Comneana, ne descriu indignarea acesteia la vederea agorantei si mirosului occidentarilor. #u existat si cavaleri occidentali, care s-au apropiat imediat de lumea Bizantului, mai ales atunci cand imparatul le-a cerut un +uramant de fidelitatel. Referitor la acest +uramant de fidelitate, una dintre cele mai importante prevederi ale acestuia prevedea retrocedarea teritoriilor cucerite Bizantului. upa toate acestea, are loc, intr-un final, asediul asupra 6iceei, aici producandu-se si prima neintelegere dintre cruciati deoarece emirul 6iceei spunea ca prefera retrocedarea cetatii imparatului $izantin. #stfel, #lexios I Comnenul primeste cetatea. Tot in cadrul acestei a doua etape, sunt atestate si acte de cani$alism cu trupurile prizonierilor musulmani, din cauza lipsei de hrana deoarece Bizantul nu asigurase hrana in cadrul acestei expeditii militare. ) alta neintelegere intre cruciati, avea sa se produca la #ntiohia, unde asediul a durat sase luni. 6eintelegerea a constat in faptul ca europenii, dupa cucerirea cetatii, au refuzat sa mai retrocedeze cetatea imparatului $izantin. #stfel, dupa cucerirea Ierusalimului, se vor constituii niste state latine orientale. upa sfarsitul primei cruciade, apar din nou pro$leme asupra stapanirii #ntiohiei, Bohemme de Tarren, propunandu-si sa porneasca o campanie de denigrare a imparatului $izantin, in occident. ,entru a a+unge in )ccident, acesta se declara mort astfel incat se im$arca intr-un vas, punandu-se intr-un sicriu, in care a asezat alaturi de el un cocos mort si putrezit, care putea sa emane un miros neplacut, confirmand multimii ca el era mort. #stfel, prin acest truc, a+unge in )ccident, traversand si teritoriul imparatului $izantin. Totusi, raz$oiul pe care l-a declansat s-a terminat cu un tratat de vasalitate, dar care nu a fost respectat niciodata, -anuel I Comnenul reusind cucerirea #ntiohei, pana la urma. In ceea ce priveste relatia Bizantului cu Venetia, aceasta, pana in secolul al XIX-lea a apartinut Bizantului. Relatia dintre cele doua state s-a axat in primul rand pe flota venetiana. In semn de multumire pentru fidelitatea arata, #lexios I Comnenul acorda un privilegiu comercial Venetiei. #stfel, negustorii detin dreptul de a face comert in tot imperiul fara a plati nici un fel de taxa, primind de asemenea si un de$arcader propriu. ,entru serviciul gratuit acordat acestora, Bizantul avea sa piarda sume considera$ile la trezoreria statului. In ceea ce priveste situatia negustorilor $izantini, acestia erau o$ligati sa plateasca taxe, provocand acestora sentimente anti-latine puternice.

(rmasul lui #lexios I Comnenul, Ioan I omnenul practic mostenise o mare pro$lema nerezolvata de parintele sau. #cesta incearca sa scape de tri$utul platit Venetiei, declansandu-se un intreg raz$oi. ) caracteristica importanta a politicii duse de Ioan I Comnenul, este caracterul realist pe care l-a avut, concentrandu-si mai mult atentia asupra #siei -ici. In ceea ce o priveste pe sora acestuia, #na Comneana, aceasta a fost trimisa la o manastire dupa ce a fost deran+ata de faptul ca fratele ei a a+uns imparat, ci nu ea, cum era de asteptat. ruciada a II,a> s-a facut remarcata prin prezenta capetelor incoronate europene, ce au fost implicate mult mai direct, de data aceasta. #rmatele participante sunt cele franceze si germane. 7iecare dintre ele a+ung in Bizant pe o ruta distincta, prima armat care a+unge fiind armate germana, condusa de Corad al III-lea si nepotul sau, 7rederic Bar$arossa. 6emultumirile apara destul de repede, acestea venind de la francezi, papa pronandu-i imparatului francez chiar cucerirea Constantinopolului. Corad al III-lea semneaza un tratat cu -anuel I Comnenul, cei doi facand o alianta impotriva normanzilor din "icilia. Intretimp, -anuel I Comnenul reinnnoieste si privilegiile venetienilor, dupa care intra in contact cu ,apa #lexandru al III-lea, redeschizandu-se, in acest sens, pro$lema imparatilor romani. Corad al IIIlea moare, iar 7rederic Bar$arossa devine noul lider al germanilor, ,apa #lexandru al III-lea declarandu-se impotriva ideilor politice ale lui Bar$arossa. Bizantul, pe de alta parte, iar revine la politica universalista, negli+and provinciile din #sia -ica, pierzand astfel noi teritorii. In 1159, vin si genovezii in Bizant, $eneficiind de niste reduceri la taxele comerciale si mutandu-se astfel in niste cartiere din apropierea celor venetiene. Venetienii, deran+ati de privilegiile acordate genovezilor, ataca cartierele acestora, declansandu-se astfel un raz$oi intre cele doua popoare. In urma incidentelor, imparatul $izantin aresteaza toti venetienii din regiunea Bizantului, inchizandu-i chiar si in manastiri, aceasta actiune starnind reactia Venetiei. #stfel, dogele trimite o intreaga flota spre Bizant, dar aceasta este crunt lovita de o ciuma care decimeaza intreg echipa+ul, dogele fiind executat prin urmare pentru decizia luata. Intr-un final, odata cu moartea lui -anuel I Comnenul, Bizantul era cam compromis, pierzand teritorii foarte importante si facandu-si noi dusmani prin existenta diferitelor aliante anti-$izantine, formate in )ccident. upa moartea acestuia, sotia sa preia regenta imperiului. In timpul domniei acesteia se creeaza o puternica revolta anti-latina. fiind profanate mormintele, spitalele si manastirile latine/ dupa care sotia regenta, provenita din #ntiohia, este inlaturata de la putere de varul lui -anuel I Comnenul, "ndronic omnenul , care il omoara si pe nepotul sau, #lexios al II-lea Comnenul. #cesta domneste putin, perioada in care a domnit fiin do perioada caracterizata prin teroare. #cum la conducerea Bizantului, va fi Isac al II,lea "n#helos , care este fortat sa recunoasca existenta unui nou stat format la granitele imperiului, si anume statul 'laho,$ul#ar. In ceea ce priveste cruciada a III,a , 7rederic Bar$arossa declanseaza o cruciada anti-$izantina, dupa ce Isac al II-lea i-a retinut pe solii germani la curtea imperiului. ,ana la urma solii sunt eli$erati si se semneaza un tratat defavorizant pentru Bizant. Cruciada a III-a a fost, in general, caracterizata de

prezenta neintelegilor dintre Richard Inima de 'eu si 7rancisc a V-lea si moartea su$ita prin inecare accidentala a lui 7rederic Bar$arossa si retragerea armatei germane din ecuatie. Isac al II-lea, apoi, are un conflict de intelegere cu fiul lui Bar$arossa, %enric al VI-lea, dupa care Isac al II-lea este or$it si inlaturat de la putere de fratele sau, care accepta tri$utul lui %enric al VI-lea. #poi, incepe ce,a de,a a I.,a ruciada , care nu mai este organizata de marile capete incornoate, ci de no$ilii occidentali, care nu erau multumiti fenomenul centralizarii, si care erau condusi de -archizul de -ontfera. Cruciatii si-au propus sa cucereasca 2giptul. ,entru spri+in militar au apelat la ogele venetian, angello, dar care le impune acestora cucerirea cetatii 8ara, ce apartinea regelui (ngariei. 8ara este astfel cucerita dupa care in timpul iernii, cand cruciatii isi sta$ilisera ta$ara la 8ara, #lexios al III-lea este inlaturat si fuge cu tezaurul dupa care este scos din temnita vechiul imparat detronat, Isac al II-lea #nghelos si repus pe tron, fiul sau ce devine co-imparat. ,e fondul unor neintelegeri, cei doi imparati $izantini sunt inlaturati de la putere, noul imparat fiind dintr-o familie de aristocrati, si fiind denumit "le!ios . Duca. Constantinopolul este mai apoi pradat cumplit de cruciati, +aful care s-a desfasurat acolo avand si un caracter sacru, furandu-se relicvele sacre ale Constantinopolelui, precum crucea -antuitorului. e altfel, si $iserica "fanta "ofia a fost pradata, fiind profanata de latini iar masa din altar a fost luata de venetieni. upa cucerirea cruciatilor, Balduin de 3landra devine liderul Imperiului )atin de la onstantinopol. #stfel, in Constantinopol se constituie o patriarhie latina cu un patriarh latin, in forma unui venetian, de asemenea se mai constituie si Regatul Tesalonicului, Imperiul de la Tra$izand, si Imperiul de la +iceea. Cea mai importanta ascensiune din cadrul acestor regiuni, este Imperiul de la 6iceea, imparatii de aici detinand teritoriile din #sia -ica. Conducatorul de aici, 0heodor I .asarit , ela$oreaza un plan de sta$ilire a unor legaturi cu papa si reinnoirea tratatului cu Venetia. In ceea ce priveste atitudinea 6iceei fata de Imperiul 'atin de la Constantinopol, aceasta avea sa fie mult mai ferma. (rmasul lui Theodor I Vasarit incearca chiar construirea unei flote proprii, formeaza o noua clasa sociala denumita pronoiari. adica cei care primeau un lot de pamant din partea statului in schim$ul unor servicii militare/.Intretimp, aristocratia decade foarte mult in timp ce vasele miceene hartuiesc flota venetiana. upa aceasta, 6iceea incepe o serie de cuceriri in peninsula Balcanica, $izantinii a+ungand sa detina din nou controlul asupra teritoriilor din #sia -ica si Balcani. Ioan al V-lea Vasarit continua politica predecesorilor sai de a izola aristocratia si de a o tine departe de scena politica. #stfel, in acest sens, are loc o revolta a familiei aristocrate a ,aleologilor, Mihail al .III,lea Paleolo#ul devenind noul conducator, intr-un final. )$iectivul principal al acestuia era recucerirea Constantinopolelui, dorindu-se inlaturarea latinilor de acolo si asedierea orasului. #sedierea nu era posi$ila datorita prezentei flotei venetiene in porturile Constantinopolelui. #stfel, -ihail al VIII-lea se aliaza cu genovezii, oferindu-le in schim$ diferite privilegii foarte importante. (nul dintre privilegii era cedarea orasului "mirna, tratatul incheiat, oricum, fiind conceput

ca fiind unul anti-venetian. Recucerirea Constantinopolelui are loc, intr-un final, dar intr-o con+unctura, mai degra$a accidentala decat una programata. #stfel, intra in cetate o armata $izantina ce a reusit sa cucereasca orasul fara mari pro$leme datorita faptului ca flota venetiana lipsea sin port la data aceea. Imperiul 'atin isi inchide astfel existenta, regele Balduind de 7landra fugind in Italia si incepand sa actioneze de acolo impotriva Bizantului. #poi, Imperiul Bizantin reintra in negocieri cu Venetia pentru un trata favora$il am$elor parti implicate, dupa care se incepe negocierea unirii Bisericii si recunoasterea suprematiei pontificale. In 13;4, in numele Bizantului, s-au acceptat conditiile papalitatii si se o$tine promisiunea papei in privinta securitatii. Clerul $izantin, se declara impotriva unirii Bisericii, -ihail al VIII-lea fiind astfel excomunicat pentru acceptarea acestei idei. #cesta, din urma, il depune, la randul lui, pe patriarh, luand, de altfel, masuri dure impotriva celor care se delclarau impotriva unirii cu Biserica Catolica. Totusi, nu s-a proclamat oficial unirea Bisericii, in cadrul Bizantului. -ihai al VIII-lea avea sa moara, fiind excominicat, si de patriarhul occidental. pentru nedeclararea oficiala a unirii Bisericii/ cat si de patriarhul $izantin. #stfel, pericolul occidental parea departe de Bizant. (rmasul lui -ihail al VIII-lea, #ndronic al II-lea, a avut o domnie foarte lunga. (na dintre reusitele sale, este preluarea drepturilor asupra Tesalonicului, prin casatoria cu fiica marchizului de -ont7erra. In privinta alimentarii, acum aceasta se realiza prin intermediul flotelor venetiene si genoveze, a+ungandu-se astfel la o competitie acer$a intre cele doua. Competitia avea sa fie denumita ,,Raz$oiul "fantului "ava,, si avea sa se termine cu victoria Venetiei. ) alta pro$lema ma+ora, in timpul lui #ndronic al II-lea, este din nou unirea $isericilor. #stfel, unirea cu Biserica Catolica a provocat multe pro$leme lui -ihail al VIII-lea, acesta fiind chiar si excomunicat datorita nehotararii sale, in schim$ atitudinea lui #ndronic al II-lea avea sa fie una ferma, acesta denuntand ideea unirii celor doua institutii confesionale. Tot acum, in cadrul acestui conflict, s-a putut o$serva si scaderea influentei imparatului in raport cu poporul sau in favoarea cresterii gradului de incredere pe care il furniza $iserica. In ceea ce priveste pro$lema turcilor otomani, ce reprezentau un pericol crescendo, $izantinii nu au acordat o importanta deose$ita de la $un inceput, acest fapt fiind explicat si de faptul ca lipsa resurselor isi spunea de+a cuvantul. ) prima masura, a fost luat de urmasul lui #ndronic al II-lea, care a convocat o solda catalana de mercenari, meniti sa lupte impotriva turcilor otomani, ce de+a ii invinsesera si pe seleucizi. In cele din urma, aceasta solda catalana s-a dovedit a fi de neincredere, intorcandu-se impotriva Bizantului, datorita faptului ca nu erau platiti. Tot in aceasta perioada, se plaseaza si primul conflict ci'il din cadrul Bizantului. Conflictul s-a declansat intre #ndronic al II-lea si nepotul sau, viitorul #ndronic al III-lea. -otivul demararii acestui conflcit a fost explicat de uciderea din

greseala a unei rude a lui #ndronic al II-lea. ,ana la urma, intreg conflictul s-a terminat cu a$dicarea si calugarirea lui #ndronic al II-lea. Cat despre domnia lui #ndronic al II-lea, acesta a fost un om destul de capa$il sa guverneze Bizantul in perioada aceea de criza profunda. #cesta a incercat sa creeze o cruciada anti-otomana dar pe care nu a mai reusit sa o puna in practica. #stfel, ca #sia -ica a devenit o cucerire otomana, Bizantul pierzand din nou controlul total asupra acelor teritoriii. #ndronic al III-lea moare neasteptat, lasand regenta sotiei sale si sfetnicului sau de incredere, Ioan al .I,lea antacuzino, cu care sotia nu se intelegea de loc. In acest context, se declanseaza cel de,al doilea conflict ci'il, intre Ioan Cantacuzino si sotia regenta. #cesta, in cele din urma, a facut apel la otomani, Constantinopolul fiind crunt asediat. In cele din urma Ioan Cantacuzino a+unge la intelegere cu noul imparat $izantin, Ioan al .,lea Paleolo#ul. Totusi, Ioan al V-lea era tinut departe de deciziile statale pe care le lua Ioan Cantacuzino, in calitatea sa de co-imparat, asfel incat il forteaza pe Ioan Cantacuzino sa renunte la putere, toate acestea fiind posi$ile si prin intermediul flotelor venetiene si genoveze. #stfel, se poate o$serva cum ultima perioada de existenta a Imperiului Bizantin, a fost i perioada plina de conflicte civile ce aveau sa demonstreze caracterul sla$it al imperiului. In cele din urma, in anul 10:4, otomanii intra in 2uropa. Ioan al V-lea ,aleologul, intelegand ca nu ar putea face fata militar in fata otomanilor, incearca sa se apropie mai mult de papa, acesta din urma promitandu-i ca ii odera spri++n militar numai daca se converteste. 'a un moment dat, Ioan al V-lea este chiar si intemnitat de $ulgari, si eli$erat ulterior de varul sau, din )ccident, "madeo de Sa'oia. 'a insistentele acestuia si constrans de intreaga situatie, Ioan al V-lea trece, personal, la catolicism fara sa implice Biserica din Constantinopol sau poporul sau. #stfel, se duce personal la Roma sa se inchine papei si sa ii recunoasca suprematia. ,e drumul de intoarcere in Bizant, este prins de venetieni, datorita unor datorii mai vechi ce erau neplatite, fiul sau cel mare, #ndronic al IV-lea nederan+andu-se sa isi rascumpere parintele. In cele din urma, celalalt fiul al sau, Emanuel al II,lea , prin cedarea unei insule venetienilor, reuseste sa il rascumpere pe tatal sau. 'a intoarcerea lui Ioan al V-lea in Constantinopol, remarca cum otomanii au infrant de+a forta ortodoxa, Bizantul devenind, de acum, vasal al Imperiului )toman. In acest context, se amplaseaza si cel de,al III,lea conflict ci'il , intre #ndronic al IV-lea si parintele sau. In cele din urma, dupa o intreaga serie de conflicte si interese, noul conducator al Imperiului Bizantin, devine Emaneul al II,lea Paleolo#ul. upa moartea lui Baiazid, 2manuel al II-lea se implica in +ocurile de alegere al urmatorului sultan, pentru tronul Imperiului )toman. #poi, dupa cucerirea Tesalonicului, 2manuel transfera puterea lui Ioan al .III,lea Paleolo#ul . #cesta, accepta desfasurarea unui conciliu oficial, desfasurat la 7errara, prin care se

oficializa unirea $isericilor, in speranta ca $izantinii vor o$tine si ei un a+utor militar in fata otomanilor. In cele din urma, conciliul avea sa fie desfasurat in 7lorenta, datorita unei epidemii de ciume aparute $rusc. #stfel, s-a cazut de comun de acord in respectarea propriilor traditii $isericesti. Intretimp, la Constantinopol, Constantin, fratele mai mic al lui Ioan al VIII-lea, preluase puterea. Cand a+unge in Constantinopol, Ioan al VIII-lea afla vestea mortii cele de-a treia sotii a sale, in acelasi timp incep niste tensiuni puternice intre delegatia trimisa la 7lorenta si poporul revoltat de acceptarea ideii de unire a $isericii. esi, indurerat de pierderea sotiei sale, imparatul proclama primul patriarh unionist din Bizant. upa ce moare si Ioan al VIII-lea, la conducerea imperiului vine Constantin, fratele sau mai mic. Incoronarea lui Constantin nu a mai avut loc la Constantinopol, datorita revoltelor prezente in oras. (na dintre masurile luate de acesta a fost de reinnoire a tratului cu venetienii, incercarea de aliante cu Iancu de %unedoara. cola$orarea lor terminandu-se cu dezastrul de la Varna/, iar ultimul moment important, din cadrul domniei lui Constantin, a fost organizarea unei slu+$e in "fanta "ofia, prin care se oficializa din nou unirea $isericilor. upa aceasta, otomanii, condusi de -ahomed al II-lea, patrund in Constantinopol, avand loc atacul desfasurat intre aprilie-mai 140:. #rmata otomana numara 3@@.@@@ de soldati. Tot aici se mai vor$este si de construirea unui tun de dimensiuni mari, care permitea otomanilor sa darame zidurile de aparare ale Constantinopolelui. 'uptele cele mai grele s-au dat la Poarta Sfantului 1oman. #stfel, pe data de 39 mai 140:, Constantinopolul este infrant definitiv, $atranii si copiii, refugiati in "fanta "ofia, au fost luati pe sus de otomani in timp ce sultanul isi face rugaciunea de seara, pentru prima oara in "fanta "ofia. #stfel, Constantinopolul se transforma in actualul Instan$ul iar istoria Bizantului se incheie in acest punct.

Istoria Imperiului Bizantin Sinteza

%41%