Regimuri politice : democratice si nedemocratice (autoritare si totalitare)

27AUG
Studiul i clasificarea regimurilor politice au o lung istorie, ncepnd cu Platon i Aristotel, continund cu Montesquieu i pn n zilele noastre. Nici Aristotel, nici Montesquieu nu au inut seama (nici nu aveau cum) de locul i rolul partidelor politice n configuraia regimurilor politice, dat fiind aparitia partidelor, ca actori importani pe scena politic, abia la mijlocul secolului al XIX-lea. J. Louis Quennonne propune o definitie simplista si clara a regimului politic = ansamblu de elemente ideologice, institutionale, sociologice care concura la formarea guvernului, intr-o societate data si intr-o perioada determinata. Dupa Raymond Aron, singurul criteriu viabil este acela al numrului: ci actori politici i mpart puterea, ci particip la luarea deciziilor sau lupt pentru preluarea puterii politice . Puterea se exercit de : - (toti) (poporul/demos) Politeia vs. Democraia = Ochlocraia - (civa) Aristocraia vs. Oligarhia - (unul) Monarhia vs. Tirania Dupa gradul de participare sau de neparticipare al poporului la alegerea puterii politice, regimurile politice pot fi clasificate in democratice si nedemocratice. A.REGIMURI DEMOCRATICE. Puterea politica este rezultatul unei competitii politice (intre mai multe partide) iar poporul, pe baza unor alegeri libere, este cel care hotaraste. Au un ideal comun, bazat pe o serie de caracteristici: echilibrul i separarea puterilor n stat, alegeri libere, societate civil, guvern rspunztor pentru aciunile lui. n practic, apar variaii ale democraiei n funcie de gradul de implicare a acestor criterii. Democraia este pentru Aristotel o form degradat a exercitrii puterii politice, pentru c gloatele sunt bicisnice i nimic nu este mai ru dect hotrrile mulimilor. Este un regim bazat pe voina arbitrar a mulimilor, i nu pe forme stabile sau instituii i legi. Pericolul este acela c oricnd aici se va gsi cineva (un bun

demagog) care s se impun ca lider, s preia puterea singur i s se impun ca tiran. B. REGIMURI NEDEMOCRATICE. Regimurile nedemocratice pot fi impartite in regimuri regimuri totalitare si autoritare. Includerea acestor doua categorii n aceeai specie a regimurilor nedemocratice se bazeaz pe faptul c ambele urmaresc reducerea sau eliminarea pluralismul politic, adica a competiiei politice. - Regimurile totalitare. Puterea aparine n totalitate unei persoane sau unui grup de persoane. Spre exemplu, puterea pe care o ntrupeaz statul, prin partidul unic, poate strapunge usor barierele de protectie ale vieii si drepturilor particulare ale fiecrui cetaean. Spre exp, teoretic regimul comunist a fost un regim democratic fiindca Presedintele si Parlamentul (numit Marea Adunare Nationala) erau alesi de popor prin alegeri libere. Din punct de vedere practic insa alegerile erau regizate astfel incat nu erau tocmai libere, ceea ce a determinat includerea acestui regim in categoria regimurilor totalitare. n orice caz, este cvasiunanima ideea ca fascismul, nazismul i comunismul ar fi fost regimuri totalitare. Eu sunt de parere ca aceste regimuri au fost regimuri democratice insa au atins, in timp, un anumit grad de totalitarism, iar aceasta tendinta exista si astazi si, probabil, ca nu va inceta niciodata cata vreme lumea este condusa de oameni. - Regimurile autoritare. Monopol puterii aparine fraciunilor politice, economice sau militare i presupune un pact social potrivit cruia societatea nu ia n discuie puterea politic, iar guvernul permite un anume grad de libertate civic a cetenilor. Autoritarismul dupa parerea unor autori (G.Burdeau) se caracterizeaza prin dominatia sefului statului si limitarea libertatilor politice n accepiunea lui Hannah Arendt, regimurile autoritare (spre deosebire de regimurile totalitare legitimate charismatic), sunt legale i supravieuiesc morii/dispariiei liderului charismatic. Majoritatea regimurilor politice nedemocratice sunt autoritare Autor : G.Burdeau, Traite de science politique Sursa : http://istoria.md/articol/141/Totalitarism,_regim_politic Autor : Simona Ionescu Sursa : Antonio Momoc