Administraia public contemporan i factorii ce o determin

Administraia public, sau fenomenul administrativ, sub toate aspectele de organizare i funcionare este obiectul principal de cercetare al tiinei dreptului administrativ.Exist mai multe definiii, opinii i concepii referitor la administraia publica, elaborate n diferite timpuri de diferite coli de drept administrativ.O analiz comparativ a acestor teorii o gsim n lucrrile Prof. A. Iorgovan, n aceast ordine de idei, autorul susnumit menioneaz c: doctrina francez circumscrie sfera administraiei publice exclusiv n sfera executivului fr a include relaiile extreme i relaiile dintre executiv i celelalte puteri. Spre deosebire, autorii germani includ n sfera administraiei publice i relaiile extreme, n schimb exclud din aceast sfer "comanda armatei", considernd c prin natura sa aceasta nu are nimic comun cu administraia.Deoarece n perioada sovietic se utiliza termenul administraia de stat", astzi se mai pune ntrebarea, dac administraia public" coincide cu administraia de stat" i, respectiv,cu puterea executiv" a statului.n acest sens, inem s menionm faptul, c doctrina administrativ a elaborat teza de administraie public (sau serviciu public) n sens larg i n sens restrns. n sens larg, cuprinde activitile tuturor autoritilor publice (legislative, executive, judectoreti, centralizate de stat sau descentralizate i autonome) prin care se contribuie la organizarea executrii sau executarea legii precum i la prestarea de servicii populaiei. n sens restrns, fiind doar activitatea autoritilor puterii executive.Din cele expuse, putem desprinde c administraia public constituie un sistem de autoriti bine organizat la nivel naional i local, n baza principiilor constituionale, care desfoar (n regim de putere public) activiti ndreptate pre exercitarea legii sau organizarea executrii acesteia prin emiterea de acte normative subordonate legii, precum i prestarea de servicii publice n interesul general al societii. Ar fi o eroare absolutizarea oricrui model de mecanism statal sau elaborarea unei teorii universale n ce privete administraia public, din motivul c att n primul caz ct i n al doilea suntem n prezena unor fenomene complexe influenate de anumii factori obiectivi i subiectivi, specifici fiecrei societi.