UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA DREPT EUROPEAN ȘI INTERNAȚIONAL

REFERAT LA

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

DICTATURA

Prenume: Alexandra-Mihaela Nume: Stamatie

Anul I, ZI, Grupa 1

2023
 Cuprins

1. CAPITOLUL 1. REGIMURILE POLITICE

2. CAPITOLUL 2. CLASIFICAREA DICTATURILOR
3. CAPITOLUL 3. EXEMPLE DE DICTATURI.

Secțiunea 1. Dictaturi de-a lungul istoriei.

3.1.1. Dictatura lui Adolf Hitler în Germania nazistă (1933-1945).

3.1.2. Dictatura lui Joseph Stalin în Uniunea Sovietică (1924-1953).

3.1.3 Dictatura lui Fidel Castro în Cuba (1959-2008).

3.1.4. Dictatura lui Saddam Hussein în Irak (1979-2003)

Secțiunea 2. Dictaturi actuale.

3.2.1. Coreea de Nord

3.2.2. Arabia Saudită

3.2.3. Belarus

3.2.4. Problematica Federației Ruse

2
 1.REGIMURILE POLITICE

“Forma statului exprimă modul de organizare a conţinutului puterii, structura internă și

externă a acestui conţinut. Laturile componente ale formei de stat sunt forma de guvernământ,
structura de stat și regimul politic.”1

Când vine vorba despre dictatură, acest concept este încadrat în ceea ce se numește regim
politic. “Regimul politic reprezintă ansamblul metodelor și mijloacelor de conducere a societății,
cu referire imediată la raporturile dintre stat și individ și la modul concret în care un stat asigură
și garantează drepturile subiective”2. Regimul politic este cel care stabilește regulile și instituțiile
prin care se exercită autoritatea și se iau deciziile politice. Fiecare regim politic are propriile
caracteristici și mod de funcționare, influențând drepturile și libertățile cetățenilor, modul în care
se iau deciziile și modul în care se exercită puterea. Putem vorbi despre două mari tipuri de
regimuri politice: regimuri democratice și regimuri dictatoriale (autocratice). 3

Democrația, din perspectiva teoriei generale a dreptului, este un sistem de guvernare în

care puterea este exercitată de către popor sau de către reprezentanții aleși de către popor. Într-o
democrație, cetățenii au drepturi și libertăți fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de
asociere și de vot. Deciziile politice sunt luate prin procese democratice, cum ar fi alegerile libere
și echitabile, și prin implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. Principiile cheie ale
democrației includ separarea puterilor, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

În teoria generală a dreptului, dictatura este adesea considerată o formă de guvernare în

care puterea este concentrată în mâinile unei singure persoane sau a unui grup restrâns, fără
respectarea principiilor democratice și a statului de drept. Într-o dictatură, drepturile și libertățile
individuale pot fi suprimate sau restrânse în favoarea autorității și controlului absolut exercitat de
către dictator sau regimul dictatorial.

1 Popa, N., Teoria Generală a Dreptului, ediţia a 6-a, Editura C. H. Beck, 2020, p. 110;

2
Popa N., Anghel E., Ene-Dinu C., Spătaru-Negură L., Teoria Generală a dreptului. Caiet de seminar, , ediţia a 4-a,
Editura C. H. Beck, 2023, p. 82;

3
Popa, N., Anghel E., Ene-Dinu C., Spătaru-Negură L., op.cit., p. 82;

3
 Dictaturile pot fi justificate prin diverse ideologii sau motive, cum ar fi stabilitatea politică,
eficiența guvernării sau protejarea intereselor naționale, dar, în esență, acest regim este considerat
o abatere de la principiile fundamentale ale dreptului, cum ar fi separarea puterilor în stat,
respectarea drepturilor omului și supremația legii. Într-o dictatură, puterea executivă domină
celelalte ramuri ale guvernului și poate acționa fără a fi supusă controlului sau echilibrului
puterilor.

Viziunea standard asupra diferenței dintre democrație și dictatură în știința politică este
că dictatorii pot folosi instrumente de represiune pentru a menține puterea. Drept urmare, dictatorii
impun adesea restricții asupra dreptului cetățenilor de a critica guvernul, restricții ale libertății
presei, restricții ale dreptului partidelor de opoziție de a face campanie împotriva guvernului sau,
așa cum este obișnuit în regimurile totalitare, pentru a interzice pur și simplu grupurile politice,
asociațiile sau organizațiile partidelor politice care se opun guvernului. Pentru a fi eficiente, aceste
restricții trebuie să fie însoțite de supravegherea populației, și de sancțiuni în caz de neascultare.
Existența unei poliții politice și sancțiunile extrem de severe exprimă și mai presus de toate
organizează opoziția față de guvern, cum ar fi închisoarea, plasarea în centre de tratament psihiatric
spitale psihiatrice, tortura și execuțiile sunt caracteristice tuturor tipurilor de dictaturi.

În schimb, în democrație, puterea este distribuită între diferite instituții și cetățeni, iar
deciziile politice sunt luate prin procese democratice, cum ar fi alegerile și consultarea publică.
Cetățenii au drepturi și libertăți fundamentale și pot participa activ la procesul de luare a deciziilor.
Într-o democrație, există separarea puterilor, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

4
 CAPITOLUL 2. CLASIFICAREA DICTATURILOR.

Ideea existenței mai multor tipuri de dictaturi este prezentă încă din vremea lui Aristotel.
În lucrarea sa “Politica”, Aristotel vorbește despre regimuri politice “deviante” , dar și despre
regimuri politice “bune”. Din punctul său de vedere, tirania și oligarhia făceau parte din categoria
regimurilor politice “deviante”, în timp ce monarhia și aristrocația făceau parte din regimurile
politice “bune”.

Clasificarea este folosită în cazurile teoretice pentru o mai bună înțelegere a conceptului
descris, în cazul nostru fiind vorba despre dictatură. Astfel, o clasificare nouă, simplă împarte
dictaturile în trei mari categorii:4

1. Dictatură “tinpot” sau totalitară (în funcție de cât de multă putere dictatorul are
asupra poporului)
2. Personală/ militară/ unipartidistă sau civilă/militară/ monarhică (în funcție de cine
deține puterea în stat)
3. Pe termen lung sau pe termen scurt (în funcție de perioada în care acest regim va
rezista)

Dictatura personală: Acest tip de dictatură este caracterizat de un lider carismatic și

autoritar care deține puterea absolută. Exemple celebre includ dictaturile lui Adolf Hitler în
Germania nazistă și a lui Joseph Stalin în Uniunea Sovietică.

Dictatura militară: Aceasta este o formă de dictatură în care puterea este preluată de către
forțele armate. Militarii preiau controlul asupra guvernului și instituțiilor statului.

Dictatura unipartidistă: În acest caz, un singur partid politic deține puterea și controlează
toate aspectele guvernării. Exemple includ dictaturile comuniste din Coreea de Nord și Cuba.

Clasificarea prezentată anterior poate fi extinsă astfel:5

4Congleton R.D., Grofman B., Voigt S., The Oxford Handbook of Public Choice. New York, editura Oxford
University Press; 2019, p.286;

5 Bermeo, N., Democracy and the Lessons of Dictatorship. Comparative Politics, 24(3), 1992, p.282;

5
1. Dictatura ereditară: Aceasta este o formă de dictatură în care puterea este transmisă din
generație în generație în cadrul unei familii sau a unei dinastii. Un exemplu este dictatura
din Coreea de Nord, unde puterea a fost moștenită de la Kim Il-sung la Kim Jong-il și apoi
la Kim Jong-un.

2. Dictatura teocratică: Aceasta este o formă de dictatură în care puterea este exercitată de
liderii religioși sau de o instituție religioasă. Legile și politica sunt dictate de principiile
religioase și liderii religioși au autoritatea supremă. Un exemplu este Iranul, unde puterea
este exercitată de liderii religioși ai Republicii Islamice.

3. Dictatura de tip clientelar: Aceasta este o formă de dictatură în care puterea este exercitată
de un lider sau un grup restrâns de persoane care se bazează pe sprijinul și loialitatea unor
grupuri influente sau interese economice. Aceste dictaturi se caracterizează prin corupție
și favoritism. Exemple includ dictaturile din unele țări africane, unde liderii se bazează pe
sprijinul unor grupuri etnice sau militare.

4. Dictatura de drept: Aceasta este o formă de dictatură în care puterea este exercitată de un
lider sau un grup restrâns de persoane, dar sub aparența respectării legii și a instituțiilor
statului. Deși există formalități democratice, de obicei, aceste dictaturi sunt caracterizate
de manipularea alegerilor și de restricționarea libertăților civile. Exemple includ dictaturile
din unele țări din Asia Centrală.

6
 Capitolul 3. Exemple de dictaturi.

Secțiunea 1. Dictaturi de-a lungul istoriei.

Istoria a fost martora mai multor regimuri dictatoriale. De-a lungul timpului, dictaturile au
avut un impact semnificativ asupra societăților, generând, de cele mai multe ori, consecințe
neplăcute. Câteva exemple notabile vor fi discutate în cadrul acestui referat.

3.1.1. Dictatura lui Adolf Hitler în Germania nazistă (1933-1945):

Hitler a preluat puterea prin alegeri și a instaurat un regim totalitar bazat pe ideologia
nazistă, suprimând drepturile și libertățile cetățenilor și persecutând diferite grupuri, cum ar fi
evreii și rromii. În dictatura lui Hitler, au fost încălcate și încălcări grave ale drepturilor umane.
Regimul nazist a fost caracterizat de discriminare rasială, persecuție și genocid. Printre drepturile
încălcate se numără: dreptul la viață și libertate personală (regimul nazist a comis atrocități
împotriva umanității, inclusiv Holocaustul, în care milioane de evrei și alte grupuri considerate
"inferioare" au fost persecutați, deportați și uciși în masă.), dreptul la libertatea de exprimare
(Hitler a impus cenzura strictă asupra presei și a limitat libertatea de exprimare a oamenilor. Critica
la adresa regimului sau a ideologiei naziste era considerată o infracțiune și putea duce la represiuni
severe), dreptul la libertatea de asociere (Regimul nazist a desființat partidele politice opozante și
a interzis orice formă de organizație independentă. Oamenii nu aveau voie să se adune sau să se
asocieze în mod liber), dreptul la un proces echitabil (Regimul nazist a manipulat sistemul judiciar
și a încălcat principiul unui proces corect și imparțial. Oamenii erau arestați și judecați în baza
unor legi discriminatorii și arbitrare), dreptul la egalitate și nediscriminare (Regimul nazist a
promovat și a implementat politici rasiste și antisemite, care au dus la discriminarea și persecutarea
brutală a evreilor, rromilor, persoanelor cu dizabilități și altor grupuri considerate "inferioare".)6

6
Kershaw I., The Nazi Dictatorship: Problems and Perspectives of Interpretation, editura Bloomsbury Publishing,
2015, p.287

7
3.1.2 Dictatura lui Joseph Stalin în Uniunea Sovietică (1924-1953):

Stalin a instaurat un regim totalitar comunist, în care puterea era concentrată în mâinile
sale. A impus colectivizarea agriculturii, a organizat represiuni politice și a instaurat Gulagurile,
în care milioane de oameni au fost închiși și persecutați. În dictatura lui Stalin, au fost încălcate
numeroase drepturi fundamentale ale omului. Printre acestea se numără: dreptul la libertatea de
exprimare (Stalin a impus cenzura strictă asupra presei și a limitat libertatea de exprimare a
oamenilor. Critica la adresa regimului sau a politicilor sale era considerată o infracțiune și putea
duce la represiuni severe), dreptul la libertatea de asociere (Stalin a desființat partidele politice
opozante și a interzis orice formă de organizație independentă. Oamenii nu aveau voie să se adune
sau să se asocieze în mod liber), dreptul la un proces echitabil (Stalin a instaurat un sistem judiciar
corupt și manipulat politic. Oamenii erau arestați și judecați fără un proces corect și imparțial.
Tortura și mărturiile forțate erau frecvente), dreptul la proprietate privată (Stalin a confiscat
proprietățile private și a introdus colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată. Oamenii au
fost privați de dreptul de a deține și controla proprietăți și resurse), dreptul la viață și libertate
personală (Regimul lui Stalin a dus la milioane de victime, prin represiuni politice, foamete forțată,
deportări și execuții sumare. Oamenii trăiau într-o stare constantă de frică și teroare). 7

3.1.3 Dictatura lui Fidel Castro în Cuba (1959-2008):

Castro a preluat puterea în Cuba prin revoluție și a instaurat un regim comunist. A impus
controlul asupra economiei și a suprimat opoziția politică, cenzurând media și limitând libertățile
civile.

3.1.4. Dictatura lui Saddam Hussein în Irak (1979-2003):

Hussein a preluat puterea prin lovitură de stat și a instaurat un regim brutal. A suprimat
opoziția politică și a folosit teroarea și violența pentru a-și menține controlul. Regimul său a fost
caracterizat de represiuni, tortură și războaie.

7
Ward C. E., The Stalinist Dictatorship, editura Routledge, 2018

8
Secțiunea 2. Dictaturi actuale.

Deși de-a lungul istoriei am fost martorii a diverse regimuri dictatoriale, până și în prezent
mai există acest tip de regimuri care îngrădesc drepturile și libertățile cetățenilor. Printre exemplele
cele mai semnificative se numără:

3.2.1. Coreea de Nord:

Coreea de Nord este condusă de Kim Jong-un (2011-prezent) și este considerată una dintre
cele mai opresive dictaturi din lume. Regimul de acolo controlează în mod strict viața cetățenilor,
restricționând libertatea de exprimare și de mișcare. Există o puternică cultă a personalității în jurul
liderului suprem și o economie centralizată. Printre drepturile încălcate se numără: libertatea de
exprimare (Oamenii nu au voie să critice guvernul sau să exprime opinii diferite de propaganda
oficială. Există cenzură strictă asupra mass-mediei și a internetului), libertatea presei (Presa este
controlată de stat și nu are voie să transmită informații critice la adresa regimului. Jurnaliștii
independenți sunt supuși persecuției și amenințărilor), libertatea religioasă (Există o politică
oficială de ateism în Coreea de Nord și practicarea religiei este strict controlată. Oamenii sunt
forțați să adere la ideologia oficială și să se închine liderilor de stat), drepturile de asociere
(Oamenii nu au voie să se organizeze în grupuri politice sau sociale independente. Singurele
organizații permise sunt cele controlate de stat), drepturile de călătorie (Cetățenii nu au libertatea
de a călători în interiorul sau în afara țării fără aprobarea guvernului. Există restricții stricte asupra
mișcării și comunicării cu lumea exterioară). 8

3.2.2. Arabia Saudită:

Arabia Saudită este o monarhie absolută în care puterea este concentrată în mâinile familiei
regale Al Saud. De asemenea, există o aplicare strictă a legii islamice, cunoscută sub numele de
Sharia. Câteva exemple de încălcări ale drepturilor omului în Arabia Saudită sunt: libertatea de
exprimare este restricționată, iar critica față de guvern sau membrii familiei regale poate duce la
persecuție și represalii. Există cenzură strictă în mass-media și internet, iar activiștii pentru
drepturile omului, jurnaliștii și bloggerii pot fi arestați și închiși pentru exprimarea opiniilor lor.

8Park Y. S., Policies and Ideologies of the Kim Jong-un Regime in North Korea: Theoretical Implications, Asian
Studies Review, 2014

9
De asemenea, există restricții asupra libertății religioase, iar convertirea la o altă religie decât
islamul poate fi considerată ilegală. Femeile se confruntă cu restricții semnificative în ceea ce
privește drepturile lor, cum ar fi necesitatea de a avea un tutore masculin și restricții privind
călătoriile și dreptul la conducere.9

3.2.3 Belarus:

Belarus este condusă de președintele Alexander Lukashenko (1994-prezent), care este la

putere de mai mult de 25 de ani. Regimul din Belarus este caracterizat de încălcări ale drepturilor
omului, controlul asupra mass-media și limitarea libertății de exprimare. În ultimii ani, au avut loc
proteste masive împotriva regimului.

3.2.4. Problematica Federației Ruse:

Termenul "dictatură" poate fi interpretat în mai multe moduri și poate exista o dezbatere în
privința acestui subiect. În cazul Federației Ruse, conduse de către Vladimir Putin (2000-prezent),
există anumite caracteristici care pot fi asociate cu o guvernare mai autoritară sau cu o concentrare
puternică a puterii în mâinile unui singur lider. Aceste caracteristici includ controlul asupra mass-
mediei, restricții asupra libertății de exprimare și presiuni asupra opoziției politice. Totodată, există
îngrijorări cu privire la tratamentul minorităților, inclusiv a minorităților etnice și sexuale. Există
rapoarte despre discriminare, violență și restricții asupra drepturilor acestor grupuri. Astfel,
Federația Rusă nu poate fi numită o dictatură în adevăratul sens al cuvântului.

9 Al-Rasheed, M., Saudi Arabia: local and regional challenges. Contemporary Arab Affairs, 6(1), 2013, p.32

10
 Bibliografie:

1) Al-Rasheed, M., Saudi Arabia: local and regional challenges. Contemporary Arab
Affairs, 6(1), 2013, p.32;
2) Bermeo, N., Democracy and the Lessons of Dictatorship. Comparative Politics, 24(3),
1992, p.282;
3) Congleton R.D., Grofman B., Voigt S., The Oxford Handbook of Public Choice. New
Kershaw I., The Nazi Dictatorship: Problems and Perspectives of Interpretation, editura
Bloomsbury Publishing, 2015, p.287;
4) York, editura Oxford University Press; 2019, p.286;
5) Park Y. S., Policies and Ideologies of the Kim Jong-un Regime in North Korea:
Theoretical Implications, Asian Studies Review, 2014;
6) Popa, N., Teoria Generală a Dreptului, ediţia a 6-a, Editura C. H. Beck, 2020, p. 110;
7) Popa N., Anghel E., Ene-Dinu C., Spătaru-Negură L., Teoria Generală a dreptului. Caiet
de seminar, , ediţia a 4-a, Editura C. H. Beck, 2023, p. 82;
8) Ward C. E., The Stalinist Dictatorship, editura Routledge, 2018
9) https://www.britannica.com/topic/dictatorship .

11