UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE
 

PROFILUL COMUNITĂŢII 
 
COMUNA CERU BACAINTI 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Profesor coordonator:
Conf.univ.dr.Calina Ana Butiu Student: 
Lect. univ. dr. Ştefani Sebastian Claudiu Noja Violeta Maria

Alba Iulia

PROFILUL COMUNITĂŢII
COMUNA CERU BACAINTI
SECŢIUNEA A: Date demografice
1. Populaţie şi număr de gospodării
a. Total populaţie 269 locuitori Total gospodării 65
b. Distribuţia populaţiei şi gospodăriilor pe sate / cartiere / alte grupări
teritoriale
Comuna Ceru Bacainti are arondate 10 sate:
-Bulbuc-9
-Viezuri-5
-Valea Mare-19
-Curpeni-35
-Grosi-29
-Fantanele-8
-Bolovanesti-20
-Dumbravita-37
-Cucuta- 47
-Ceru Bacainti-60

2. Compoziţia etnică
Grup etnic N %
Romani 269 100
- - -
- - -
- -

3. Structura pe vârste
Grupa de vârstă N %
0-14 34 13
15-59 133 49
Peste60 102 38

4. Apartenenţa religioasă
Religie/ confesiune religioasă N %
ortodox 269 100

5. Rata natalităţii
Nivel de timp Local Regional Naţional
În prezent 0.0 7.2 8.1
Acum 5 ani 0.0 6.3 9.5
Acum 15 ani 8.07 9.5 12.0

6. Rata mortalităţii
Local Regional Naţional
Nivel de timp
În prezent 13.45 14.2 17.4
Acum 5 ani 26.9 14.4 16.3
Acum 15 ani 18.83 14.8 18.4

7. Mobilitate
Emigrare Imigrare
N % N %
În prezent 10 26.9 0 0
Acum 5 ani 4 10.76 0 0
Acum 15 ani 30 80.7 0 0
- Există alte tendinţe demografice semnificative ce au apărut în ultimii 15 ani?
- Există previziuni pentru următorii 10 ani?

Surse pentru informaţiile demografice:

-https://alba.insse.ro/wp-content/uploads/2020/05/Fenomene-demografice.pdf
https://insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii
%20in%20Romania_n.pdf
-http://cerubacainti.ro/wp-content/uploads/2015/11/Memoriu-general-PUG-Ceru-
Bacainti.pdf
-https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de
sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/
starea_de_sanatate/RAPORTUL-NATIONAL-AL-STARII-DE-SANATATE-A-
POPULATIEI-%25E2%2580%2593-2020.pdf
-http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

PROBLEME DEMOGRAFICE IDENTIFICATE

Principalele disfunctionalitati care au fost semnalate in domeniul demografic sunt

fenomenele de scadere, migratie si imbatranire a populatiei. Putem aprecia ca, in lipsa
unui motor economic viabil, populatia comunei Ceru Bacainti va fi afectata in viitor de
urmatoarele fenomene demografice cu efecte asupra situatiei economico-sociale:
- Tendinta de scadere lenta a populatiei sau posibil de stabilizare demografica
- Scaderea populatiei localitatii administrative
- Scaderea ratei natalitatii
- Reducerea intre cele 2 recensaminte a populatiei tinere pune pe termen lung problema
inlocuirii generatiilor
- Reducerea efectivelor de populatie prescolare si a celei scolare, ceea ce ridica problema
concentrarii resurselor educationale, inchiderea unor scoli, gradinite, asigurarea
transportului scolar, reducerea necesarului de cadre didactice
- Sporul natural negativ va afecta inlocuirea simpla a generatiilor
- Imbatranirea accentuata a populatiei din unele localitati componente va pune probleme
pentru asigurarea corespunzatoare cu servicii sociale si medicale
- Cresterea numarului de plecari a persoanelor cu competente profesionale, mai ales a
tinerilor spre orase mai mari sau in exterior
- Scaderea efectivelor de populatie tanara care reprezinta un potential pentru dezvoltarea
localitatii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de munca care va
aparea pe piata muncii
- Cresterea in viitor a problemelor sociale si economice legate de populatia cu varsta
peste 65 ani

SECŢIUNEA B: Bunăstare socială

1. Educaţie
Nivelul de pregătire al adulţilor N %
Absolvenţi de ciclu primar 44 16.35
solvenţi de ciclu gimnazial 100 37.27
Absolvenţi de şcoală profesională 45 16.42
Absolvenţi de liceu 65 24.39
Absolvenţi de învăţământ superior 15 5.57
Fără şcoală 0 0
- Câte şcoli există în comunitate? De ce nivel?

La Ceru Bacainti a existat scoala primara incepand cu anul 1923.In 1963 cu ajutorul
oamenilor din comuna s-a construit Scoala Gimnaziala Ceru Bacainti ,care a
functionat pana in toamna lui 2018 ,cand activitatea i-a fost suspendata din cauza
faptului ca in intreaga comunitate mai existau 4 elevi si nici un copil nascut in ultimii
5 ani.

- Care este rata de promovabilitate?

Rata de promovabilitate a copiilor pana in anul 2018 a fost de 100 %
- În ce stare sunt clădirile?
Cladirile sunt in stare buna,deoarece in 2007 si 2015 au fost prinse in programe de
reabilitare.

- Există oportunităţi pentru formare continuă în comunitate?

Nu exista oportunitati de formare continua.Totusi in 2015 a avut loc un curs de
bucatar organizat in Scoala Gimnaziala Ceru Bacainti,finantat prin Proiect European.

- În ce fel s-au modificat aceşti indicatori educaţionali în ultimii 5 ani?

-
- Dar în ultimii 15 ani?
 -

2. Artă şi cultură
- Există instituţii de cultură în comunitate (teatre, ansambluri, formaţii/orchestre,
muzee, galerii de artă etc.) ? Care sunt acestea?

Exista in centrul comunei-Muzeul Satului si un ansamblu de calusari.

- Există festivaluri legate de tradiţii culturale/tradiţionale? Descrieţi

Exista Sarbatoarea Salcamului,care are loc in luna mai atunci cand infloresc
salcamii.Anul acesta va avea loc a 17 –a editie.Este o sarbatoare traditionala,multi
locuitori ai comunei practica apicultura.

- Există alte tradiţii culturale ale comunităţii?

Din acest an,in localitatea Bulbuc,sat apartinator al comunei Ceru Bacainti se
organizeaza si Festivalul Prunelor.

3. Grija pentru persoane dezavantajate

- Există asociaţii sau alte instituţii care activează pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii
persoanelor dezavantajate cum ar fi bătrâni, persoane cu handicap sau alte categorii
cu nevoi speciale? Descrieţi
Nu exista.
- Care e nivelul de îngrijire disponibil?
Nu este cazul.
- Beneficiază de sistemul de asistenţă disponibil toţi cei care au nevoie de ea?
Da,beneficiaza.

4. Sănătate
- Care este situaţia personalului medical din comunitate?
Exista un medic de familie care vine in localitate o data pe saptamana .
- Există un dispensar sau spital local? Dacă da, în ce stare se găseşte?
Nu exista un dispensar local,dar medicul are la dispozitie in cladirea Primariei Ceru
Bacainti o camera unde au loc consultatiile.

- Unde merg rezidenţii care au nevoie de servicii medicale specializate?

In Orastie ,judetul Hunedoara,fiind cea mai apropiata localitate cu spital.

- Care sunt cele mai frecvente boli în comunitate?

Bolile de inima in general.

- Care sunt cele mai frecvente cauze de deces (în funcţie de vârstă) în comunitate?
Batrinete.

- Care este rata de apariţie a sarcinilor la tinere sub 18 ani?

0%
5. Recreere şi petrecere a timpului liber
- Ce modalităţi de recreere există pentru membrii comunităţii?
Nu exista modalitati de recreere.

- Sunt facilităţi/servicii pentru recreere în comunitate?

Nu exista facilitati de recreere.

6. Siguranţă
- Care este situaţia legată de criminalitate în cadrul comunităţii?
Nu exista cazuri.
- S-a schimbat situaţia în ultimii ani?
Nu.

Rata criminalităţii
Timp/nivel Local Regional Naţional
În prezent 0.00 3.65 4.5

Acum 5 ani 0.00 3.84 4.62

Acum 15 ani 0.00 4.52 5.2

Surse pentru informaţiile legate de bunăstare socială:

-http://cerubacainti.ro/wp-content/uploads/2015/11/Memoriu-general-PUG-Ceru-
Bacainti.pdf
-https://www.anersf.ro/coeficientii-de-criminalitate-specifica-alba/

PROBLEME DE BUNĂSTARE SOCIALĂ IDENTIFICATE

Bunăstarea este influențată și de factori sociali, cum ar fi accesul la sistemul de sănătate,
nivelul de educație, sentimentul de securitate, libertatea cetățenilor, egalitatea, justiția
socială, un mediu sănătos și posibilitatea de împlinire personală a membrilor săi.
As spune ca accesul la serviciile medicale este deficitar.

SECŢIUNEA C: Guvernarea locală

1. Acces la deciziile locale
- Autorităţile locale organizează dezbateri publice/forumuri/întâlniri pentru a consulta
publicul? Descrieţi

Da,organizeaza in incinta Caminului Cultural Ceru Bacainti sedinte in care aduce la

cunostiinta tuturor cetatenilor ce se realizeaza si se discuta problemele curente.

- Sunt liderii locali deschişi rezolvării problemelor cetăţenilor? În ce mod?

 Da sunt .Ei sprijina cetatenii cu orice problema care se iveste .De exemplu ,in caz de
inzapezire ,ajuta la curatarea drumului,avand in vedere ca cele 10 sate sunt rasfirate
pe dealurile din comuna.Au sprijinit comunitatea prin obtinerea unui microbuz care a
dus cei 4 copii la Scoala Gimnaziala Blandiana,atunci cand scoala din comuna s-a
inchis.

2. Participare publică
- Există cetăţeni sau grupuri comunitare care lucrează în parteneriat cu autorităţile
locale pentru rezolvarea problemelor locale? – în ce fel?
Nu exista.
- Există asociaţii locale active în abordarea unor probleme ale comunităţii? Care sunt
acestea?
Nu exista

3. Echitate
- Există şanse egale pentru toţi?
Da.
- Comunităţile religioase şi etnice sunt reprezentate în componenţa autorităţilor locale?
Nu exista comunitati etnice.
- Sunt magazinele şi afacerile în proprietatea unor reprezentanţi ai diferitelor categorii
sociale?
Nu.

4. Acces la informaţii
- În ce fel comunică autorităţile locale cu populaţia?
Prin intermediul retelelor sociale si siteul Primariei.
- Există ziare, posturi de TV şi radio locale?
Nu.
- Sunt acestea independente şi/sau în proprietate particulară?
Nu este cazul

5. Administraţie locală
- De unde provine bugetul local?
De la bugetul de stat.
- Poate administraţia locală să colecteze şi/sau să ajusteze rata taxelor şi impozitelor?
Da.
- Există transparenţă, responsabilitate, profesionalism şi inovaţie la nivelul autorităţii
locale?
Da.

6. Dialog social
- Există interacţiuni între diferitele grupuri sociale?
Da.
- Cât de mult se comunică între diferitele grupuri de interes din cadrul comunităţii
(cum ar fi, de exemplu, între tineri şi bătrâni, între diferite etnii, între nativi şi noi
veniţi etc.)?
Se comunica.
- Sunt aceste grupuri de interese implicate în identificarea aspiraţiilor comunităţii şi în
rezolvarea problemelor existente?
Nu este cazul.

Surse pentru informaţiile legate de guvernare locală:

https://cerubacainti.ro/

SECŢIUNEA D: Economie locală

1. Baza economică
- Care este activitatea economică principală în comunitate?
Agricultura .
- Care sunt activităţile economice secundare cele mai importante?
Cresterea animalelor.

2. Oportunităţi de angajare
- Care sunt sectoarele principale care oferă locuri de muncă pentru localnici?
Sector În prezent Acum 5 ani Acum 15 ani
Nu exista locuri de Da/ Nu Da/ Nu Da/ Nu
munca

3. Reinserţie profesională
- Există agenţii locale sau asociaţii care pot să îi asiste pe cei care îşi caută de lucru?
Nu.
- Locurile de muncă oferite cer în general o calificare mai mare decât ceea ce este
disponibil pe piaţa locală a forţei de muncă?
Nu este cazul

4. Venituri din muncă

- Pot locurile de muncă existente să asigure un trai decent?
Nu.
- Ce procent dintre cei angajaţi au salariul minim?
In general populatia comunei nu este angajata.Ei traiesc din cresterea animalelor.

Ce procent dintre locuitorii comunităţii trăiesc sub sau la acest prag?

-30%

5. Investiţii
- În ultimii ani au apărut noi afaceri/investiţii în comunitate? În ce domenii ?
Investitii in turism.
- Sunt posibile împrumuturi pentru noi idei de afaceri?
Da.

Surse pentru informaţiile legate de economia locală: https://cerubacainti.ro/

PROBLEME DE ECONOMIE LOCALĂ IDENTIFICATE

La sfarsitul anului 2014, in comuna Ceru Băcăinţi a existat o singura firma care si-a
intocmit si depus bilantul la Administratia Finantelor Publice. Analizand domeniul de
activitate al acestei societati comerciale, observam ca 100% din cifra de afaceri a fost
generata de Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta
de produse alimentare, bauturi si tutun, practic de singurul magazin mixt existent in
comuna. Ceru Băcăinţi din judetul Alba este comuna cu cea mai mică densitate de
locuitori din România: sunt doar cinci locuitori pe kilometru pătrat. Oamenii trăiesc doar
din propriile culturi şi din creşterea animalelor. Majoritatea localnicilor din Ceru Băcăinţi
sunt "cautatori de piatra", pe care o scot din albiile raului si ale paraielor. Traiesc din
vinderea unui "metru de piatra", pe care-l aduc apele. Pentru a analiza categoria de sector
economic in care putem incadra aceasta zona, trebuie sa luam in considerare sursele de
trai ale satenilor. Astfel putem spune ca economia acestei zone are un puternic caracter
primar. Din punct de vedere statistic, sectorul tertiarreprezinta 100% din cifra de afaceri,
iar sectorul secundar si cel primar sunt inexistente.

SECŢIUNEA E: Mediul înconjurător

1. Mediu curat
- Există în prezent motive de îngrijorare în interiorul comunităţii legate de starea
mediului? Care sunt acestea?
Nu exista.
- Există modalităţi de monitorizare a calităţii aerului, apei şi solului? Care sunt acestea?
Nu.
- Sunt respectate standardele naţionale? Este această informaţie publică?
Da.
- Există lucruri care să indice schimbări semnificative în ultimii ani?
Nu.

2. Valori naturale
- Există în regiune monumente ale naturii, arii protejate şi/sau locuri de o frumuseţe
aparte?
Da,exista Piatra Tomii . Piatra Tomii este un afloriment calcaros din Jurasic târziu care
formează un mic deal în apropierea satului Răcătau, județul Alba, România . Este cel mai
bine cunoscut pentru așezarea minieră de silex din Calcolitic până în epoca bronzului ,
situată pe și în apropierea dealului. Așezarea este din Calcoliticul târziu până la Epoca
Bronzului timpuriu. Oamenii care au ocupat acest sit aparțineau culturii Coțofeni (faza
3). Investigatorul-șef al acestui sit arheologic este Cristian Popa de la Universitatea 1
Decembrie 1918, Alba Iulia . Colecția de artefacte de pe acest sit sunt găzduite la
Universitatea din Alba Iulia. Acest sit este semnificativ deoarece este prima mina sau
cariera de silex gasita pana acum in bazinul Transilvaniei. Analiza petrografică a
materialelor de silex găsite la acest sit îl leagă de artefacte găsite în situri preistorice din
toată Valea Mureșului, determinând cercetătorii să creadă că acest sit ar fi putut juca un
rol important în comerțul din Calcolitic și Epoca Bronzului. Dimensiunea mare a așezării
în comparație cu izolarea sa relativă ridicată în Munții Apuseni tinde să susțină această
teorie.

Deși majoritatea artefactelor găsite până acum pe sit sunt de vârstă Calcolitic, unii
cercetători cred că situl ar putea fi deja folosit ca sursă de cremene la mijlocul neoliticului
de către oamenii din cultura Vinča . [1] Aceasta se bazează pe comparații inițiale ale
artefactelor din piatră ciobită din neolitic cu materialul geologic de la Piatra
Tomii. Această teorie nu a fost încă confirmată de evidențele arheologice pentru perioada
neoliticului mijlociu, dar în timpul testării gropilor din 2009, PetreștiLa fața locului a fost
găsită ceramică de tip, ceea ce indică faptul că situl a fost în uz cu mult înainte de sosirea
populației Coțofeni (și posibil abandonat până la sosirea răposatului Coțofeni). Cioburile
de oală au fost găsite în și lângă o groapă de extracție a silexului, împreună cu topoare și
dalți și un sol cenușor, ceea ce sugerează că extrageau și silexul. Este posibil ca
materialul folosit în culturile anterioare ale perioadei neolitice să fi provenit dintr-o altă
sursă de silex, foarte aproape de Piatra Tomii însă nu. Deoarece doar un mic procent din
acest sit a fost excavat, este, de asemenea, posibil ca rămășițele culturii Vinča pur și
simplu să nu fi fost încă găsite la Piatra Tomii.

- Sunt acestea protejate şi întreţinute?

Da.
- Au avut loc schimbări importante în ultima vreme în ceea ce priveşte locurile de acest
gen?
Nu.

3. Management al deşeurilor:
- Ce se întâmplă cu apele reziduale (menajere şi industriale)?
Apele reziduale merg in fose septice ,neexistand deocamdata sistem de canalizare.
- Cum se realizează managementul deşeurilor solide menajere şi industriale?
Exista firma contractata de Primaria Ceru Bacainti
- Există alte surse importante de deşeuri în comunitate (agricultură, medicină etc.)? Ce
se întâmplă cu acestea?
Nu.
4. Apa potabilă
- Care este sursa principală de apă potabilă în comunitate?
Comuna Ceru Bacainti este strabatuta de la nord la sud, de doua parauri (vai)
principale, care au confluenta in sudul localitatii Ceru Bacainti, de unde curg mai
departe pana la varsare in raul Mures, pe teritoriul localitatii Bacainti. Valea
Mareporneste din nordul teritoriului comunei, din localitatea Fantanele, adunand toate
vaile mai mici si torentele din localitatile: Fantanele, Valea Mare, Grosi, Bolovanesti,
Cucuta, Dumbravita,Ceru Bacainti. Valea Curpenilor din localitatea Bulbuc, in nord-
estul teritoriului comunei si colecteaza toate vaile mici si paraiele din localitatile
Bulbuc, Viezuri, curpeni si partial Ceru Bacainti. Confluenta cu Valea Mare se face in
sudul localitatii Ceru Bacainti. In perioadele secetoase, de cele mai multe ori aceste
vai sunt secate, din acest motiv apa nu poate fi colectata si utilizata pentru nevoile
populatiei. Apa potabila se asigura doar din fantani individuale, multe din ele
ramanand fara apa in perioadele secetoasa, locuitorii fiind nevoiti a asigura necesarul
de apa pentru ei si animalele din gospodarie de le distante mari, din lunca celor doua
vai principale, respactiv Valea Mare si Valea Curpenilor.
- Este apa potabilă testată în mod regulat?
Nu.
- Există probleme legate de calitatea apei care ar trebui abordate?
Nu.
- Există în comunitate resurse suficiente de apă?
Da.

Surse pentru informaţiile legate de mediul înconjurător:

-https://en.wikipedia.org/wiki/Piatra_Tomii

PROBLEME DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR IDENTIFICATE

1. Alimentarea individuala cu apa potabila nu asigura in mod constant si la nivelul
necesar toti potentialii consumatori casnici din localitatile componente. Sunt multe case
care resimt puternic lipsa apei potabile.
2. Canalizarea apelor menajere Fosele septice existente si latrinele uscate nu realizeaza o
epurare eficienta a apelor menajere. Din acest motiv, exista permanent pericolul infestarii
apei freatice si deci a fantanilor. Nu exista un sistem centralizat pentru colectarea si
epurarea apelor uzate.
SECŢIUNEA F: Infrastructură
1. Energie
- Alimentarea cu energie electrică este satisfăcătoare? apar frecvent pene de curent?
Da.Nu apar.
- Ce folosesc cu precădere localnicii pentru încălzire?
Lemnul.
- Care sunt sursele de energie pe care se bazează cel mai mult industria locală?
Nu exista industrie locala.

2. Locuinţe
- Există în comunitate locuinţe suficiente?
Da.
- Care este nivelul mediu al costurilor legate de întreţinerea locuinţei raportate la
venitul mediu al gospodăriei?
Minim.
- Cum se compară acestea cu mediile la nivel de regiune şi la nivel naţional?
Mult scazute.

3. Clădiri publice
- Există spaţiu suficient pentru scopuri publice?
Da.
- Clădirile sunt bine întreţinute?
Da.
- În ce condiţii se găsesc şcolile, clădirile administraţiei locale, bibliotecile etc.?
Bune.

4. Telecomunicaţii
- Serviciile de telefonie existente sunt de calitate?
Da
- Se poate telefona interurban?
Da
- Ce se poate spune despre accesul la internet?
Bun in reteaua Orange. Telefonia este asigurata, printr-un cablu cu fibra optica,
montat pe traseul liniei de 20 KV pana la releul TELEKOM, ce va asigura si telefonie
mobila. In viitor telefonia mobila si cea de TV in cablu si date vor fi asigurate si de
catre un releu RDS-RCS Exista putine zone neacoperite, defavorizate de relieful
accidentat. Antenele parabolice individuale asigura la ora actuala receptia posturilor
TV in comuna.

5. Căi şi mijloace de transport

- În ce stare se găsesc drumurile?
Foarte bune in marea lor majoritate
- Care este situaţia căilor şi mijloacelor de transport pentru legătura cu alte
comunităţi?
Localitatea Ceru Bacainti, centrul comunei, se afla la o distanta 38 km de reşedinţa de
judeţ municipiul Alba Iulia, fiind traversată de drumul judeţean DJ 107 U, drum care
asigură legătura localităţii cu drumul judetean DJ 107A la Bacainti, de drumul
comunal DC 60 care asigură legătura cu localitatile Curpeni, Viezuri si Bulbuc.
Strada Principala care se suprapune cu drumul judeţean DJ 107U este modernizata pe
lungimea de 1310,00m având sistemul rutier de tip nerigid, cu îmbrăcăminte din
beton asfaltic, si nemodernizata pe lungimea de 2575,00m. Strada care se suprapune
cu drumul comunal DC 60 este modernizata pe toata lungimea având sistemul rutier
cu îmbrăcăminte din beton asfaltic. Lungimea reţelei de străzi modernizate este 1,910
km. Celelalte străzi care alcătuesc reţeaua stradală a localităţii sunt nemodernizate,
având sistemul rutier dintr-o uşoară pietruire sau din pământ.
- Traficul intens este o problemă la nivel local?
Nu
Surse pentru informaţiile legate de infrastructură: primaria ceru bacainti