Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Continuare in Pagina 3
Producători și antreprenori
autohtoni, într-un procentaj
majoritar
Concept dezvoltat de IULIUS în
parteneriat cu Primăria Comunei
Miroslava, Family Market pune accent
pe simplificarea vieții și va aduce în
centrul comunității un mix de servicii
și facilități necesare zilnic, precum far-
macie, spălătorie, mobile service, flo- o serie de prefabricate: 35 de fundații dependența de mașină, reducând trafi- precum: preluarea creativă a unor
rărie, pet shop, coafor, produse pen- de tip guler, din beton. În continuare cul auto și oferind economie de timp. elemente din cadrul brandingului și
tru casă și fashion, dar și carmange- se realizează mai multe categorii de lu- În plus, vor fi realizate 137 locuri de individualizarea conceptului în acord
rie, băcănie, brutărie, cofetărie, fast- crări interdependente, precum: parcare, dar și lucrări de modernizare a cu personalitatea comunității,
food. Mixul de servicii pe care Family îmbunătățire teren cu perlă de argilă infrastructurii, prin lărgirea străzii adia- inovație și originalitate, estetică, im-
Market Miroslava îl propune va avea de un metru grosime, îmbunătățire cente și reamenajarea stației de trans- agine profesională, cromatică rezo-
într-un procentaj majoritar producători teren cu incluziuni din beton, se mon- port în comun din zonă. „Family Mar- nantă proiectului în care va fi ampla-
și antreprenori autohtoni, ca parte a tează elemente prefabricate structu- ket este conceptul de retail de proximi- sată creația, descrierea conceptului
strategiei IULIUS de a oferi rale. Totodată, se consolidează și struc- tate unde găsești toate serviciile de creativ, impact vizual și mesaj.
oportunități și promovare businessuri- tura de rezistență cu umpluturi în care ai nevoie. Cele două proiecte care „Acest concurs este o inițiativă bună,
lor locale. jurul fundațiilor și se montează stâlpi se construiesc în județul Iași (comuna făcută pentru comunitate, e o alegere
Pe șantierul FAMILY MARKET MI- de rezistență. Miroslava și cartierul Bucium) vor fi făcută bine din punctul nostru de ve-
ROSLAVA, aflat în centrul comunei, Family Market Miroslava, conform finalizate în primul trimestru din 2022 dere, al comunității artiștilor ieșeni.
lucrările înaintează într-un ritm conceptului care stă la baza acestuia, va și sunt răspunsul IULIUS la o cerere Toți cei 11 participanți sunt rezultate
susținut. S-au realizat etape de studiu, facilita accesul unei comunități în dez- concretă pentru servicii în zonele ale școlii ieșene de artă, o școală cu
dar și de logistică și au fost transportate voltare la servicii cotidiene, limitând rezidențiale cu un ritm accelerat de tradiție. E important că au reușit să își
creștere. Orașul se dezvoltă, își extinde pună în acest fel amprenta asupra
granițele și oamenii caută soluții ra- orașului, asupra spațiului de care co-
pide și confortabile pentru problemele munitatea locală beneficiază. Îi felicit
curente, iar conceptul Family Market pe toți cei 11 participanți!”, a declarat
este personalizat așteptărilor lor”, a Felix Aftene, Preşedinte al Uniunii Ar-
spus Radu Pârlea, Manager Family tiştilor Plastici din România – Filiala
Market. Iaşi. Ideea câștigătoare este premiată cu
2.000 de euro, iar artistul va superviza
„Oda Bucuriei” – lucrarea de realizarea și implementarea proiec-
artă ce va înfrumuseța parcul tului.
CEC Bank, unul dintre principalii
Family Market Miroslava susținători ai antreprenorilor locali, este
Tot aici, IULIUS va amenaja un partenerul IULIUS în finanțarea celor
parc, singurul din comună, cu arbori două proiecte Family Market Miroslava
maturi și arbuști, gazon, plante decora- și Bucium.
tive, alei pietonale și fântână arteziană. „Acest proiect face parte din strate-
Totodată, în urma concursului de artă gia noastră de dezvoltare, prin care
lansat de IULIUS, parcul va fi dorim să aducem aproape de locuitori
înfrumusețat și de lucrarea de artă acele investiții care ne îmbunătățesc
„Oda Bucuriei”, realizată de artistul viața. În cazul acestei investiții vorbim
Vladlen Babcinețchi. Juriul de specia- nu doar de un proiect comercial, care
litate, care a analizat cele 11 lucrări în- va revitaliza centrul comunei, ci și de
scrise în competiția dedicată un parc cu zone pietonale de peste
comunității artiștilor ieșeni, a fost for- 4.200 de metri pătrați, amenajat de
mat din: Felix Aftene, Preşedinte al aceeași echipă internațională de
Uniunii Artiştilor Plastici din Româ- peisagiști care au realizat și grădina
nia – Filiala Iaşi; Maria Bilașevschi, de la Palas. FAMILY MARKET va re-
critic de artă; Valentina Druțu, direc- prezenta un pol de atracție pentru cen-
tor al Muzeului de Artă de la Palatul trul comunei și o carte de vizită pentru
Culturii și Dan Niță, primar Miro- Miroslava”, a spus Primarul Comu-
slava. Jurizarea a avut la bază criterii nei Miroslava, Dan Niță.
4 ISTORIE LOCALĂ Informaţia de Miroslava
Povestea Stejarului Se
Era în timpul celui de-al doilea an al francezi și nemți, conduși de abatele Lan-
domniei a lui Vodă Constantin Cantemir, cour. Acolo , între anii 1831-1834, va învă-
anul 1686. Așezat la răspântie de drumuri, ța Mihail Kogălniceanu.
între turci, tătari, muscali, leși și austrieci, Dacă în mintea tânărului Mihail
Iașul a fost trecut de multe ori prin foc și Kogălniceanu își făceau loc limba română,
sabie. A fost incendiat de tătari în 1513, de franceza, germana, greaca, dar și religia,
otomani în 1538, de cazaci în1650. Acum istoria, geografia, desenul, istoria naturală
fu rândul polonilor lui Sobieski... ”A fost și altele, în inima sa își făcuse un loc
grozav pârjol și jelanie în acele vremi de aparte, fata lui Henning, profesorul de
mare cumpănă” ”Oamenii se ascundeau germană. Cei doi se întâlneau în ”parcul
prin mânăstiri, singurele locuri fortificate englezesc” din fața palatului, se plimbau
din oraș, ori alături de curtea domnească, pe alei, pentru ca apoi să se facă nevăzuți,
însă chiar și așa nu scăpau de foc sau de în imediata vecinătate, la umbra unui stejar
pericolul robiei”. Au ars atunci Mitropo- bătrân, de o sută cincizeci de ani, ”pe un
lia, Mânăstirea Golia și Trei Ierarhii cu deal romantic”, de unde puteau privi spre
chiliile și trapezăria. Peste tot se auzea Copou și Bariera Păcurarilor.
vaier de urlete, plânsul disperat al Despre iubirea sa pentru fata profesoru-
mamelor, strigătele sau scâncetul copiilor. lui Henning, cât și despre aceste plimbări,
Safta își strângea cu o mână pruncul la Kogălniceanu va povesti mai târziu, în ro-
piept, cu cealaltă ținând frâul. Bărbatul ei manul ”Tainele iubirii”, sau în confesiunile
o aburcase pe calul neînșeuat și-i porun- către prietenul său, Vasile Alecsandri.
cise să fugă grabnic spre Galata Miro- Singurul loc de unde poți privi Copoul
slavei. A mai apucat să-l vadă luptându-se și Păcurarii, este acea coastă de deal unde
cu doi polaci și prăbușindu-se sub ei... Nici Safta a plantat un stejar în memoria soțului
ea nu mai știe cum a gonit pe cal, fără șa său, stejarul de o sută cincizeci de ani,
și cu copilul în brațe, cu ochii păienjeniți martor al primei iubiri a tânărului Mihail
de lacrimi și fum. Toată viața a crezut că Kogălniceanu.
Dumnezeu sau un înger, a fost lângă ea, Timpul trece într-un fel pentru noi, și al-
de-a ocrotit-o și i-a dat atâta putere. tfel pentru stejari... Dar și ei, pentru a nu
După trei zile a aflat că Mihai al ei s-a uita, își trec pe inima lor câte un cerc. O
prăpădit. A aprins o lumânare chiar acolo, sută optzeci și nouă de cercuri avea ste-
pe coasta dealului, pe locul unde se refu- jarul Saftei, când și-a rezemat umărul de
giase. trunchiul său, un tânăr de o rară frumusețe.
Să fi fost ceasul al patrulea de după- ”O figură clasică încadrată de niște plete
amiază, când negură mare de nori s-a mari negre; o frunte înaltă și senină, niște
adunat și o limbă de foc a despicat cerul. ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului
Fulgerul a lovit iarba în care lumânarea se vedea că cineva este înăuntru; un zâm-
încă ardea. Safta spunea că tunetul nu a bet blând și adânc melancolic. Avea aerul
fost foarte puternic, și că limba de foc a unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche
avut formă de om, care n-a coborât, ci icoană, un copil predestinat durerii, pe
părea că se înalță spre cer. ”Arhanghelul chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri
Mihail ori Dumnezeu trebuie să fi fost” – viitoare”. Era noul revizor școlar pentru
a spus Safta preotului. ”A venit să ia su- județele Iași și Vaslui, Mihai Eminescu. Salzburg. Austria fusese anexată de curând Un filfizon îmbogățit peste noapte, din
fletul omului meu”. Ea nu a pățit nimic. Inspectând școala din zonă, auzise de la Marelui Reich, și proaspătul preot, opo- tot felul de afaceri murdare, pusese de mult
Povestea că doar părul i se făcuse claie pe un bătrân învățător despre ”Stejarul lui nent al nazismului, cere să plece într-o mi- timp ochii pe Lia. Un mariaj cu nepoata lui
cap și scotea scântei. A hotărât ca pe acel Mihai”, un stejar bătrân de aproape două siune în România. Sturdza i-ar fi venit mănușă. Avea nevoie
loc să planteze un puiet de stejar care să-i sute de ani, și curiozitatea că un copac Primele zile ale lui august, îl găsesc pe de un nume nou, curat ca o schimbare la
amintească de Mihai și de întâlnirea ei cu poartă numele său, îl făcu să vină la Sebastian la Iași. Umbra bătrânului stejar față, care să-l propulseze spre înalta soci-
Dumnezeu. această întâlnire. Fu surprins să vadă de de la Miroslava era sanctuarul unde tânărul etate. Dar părințelul îi cam încurcase so-
Anii treceau și Safta albise. Venea din acolo, de lângă stejar, Copoul dar și preot găsea acea pace divină ce îi învăluia cotelile, așa că alimentase curiozitatea
când în când, cu un nepot, pe acea culme Păcurarii unde la Școala numărul doi era meditația, departe de o lume în agonie. unora, cu tot felul de bârfe. Acest personaj
a Miroslavei, ca să-i arate stejarul, locul institutor noul său prieten, Ion Creangă. Pe la ceasul al patrulea al după-amiezii, meschin pare să-i fi fost model lui Alecsan-
unde spunea că l-a văzut pe Domnul. Apoi Eminescu a poposit de câteva ori la a venit îngerul... Și îngerul avea părul dri când a scris: ”Voi de ciudă, voi de ură
s-a dus ea însăși la întâlnirea cu el, în anul umbra bătrânului stejar, loc unde a vrut să- bălai, strâns într-o coroniță de flori, o Stați cobind acum sub șură, Clevetind cu
1734, anul ciumei de la Iași. l aducă și pe Creangă, pentru a degusta din rochie albă ca puful de lebădă, și ochii... pizmuire A porumbilor iubire.”
La 1 februarie 1766, pisarul Fredericus vinul acelei podgorii. ”Să vezi bădiță Vai, ochii, două smaralde în apele mării! Pentru a se feri de ochii indiscreți, Lia
Christianus Stahl vinde Bisericii Catolice Ioane, ce frumuseți vrednice de mirat... Ți- Era Lia, nepoata Olgăi Sturdza – prințesa și Sebastian au găsit o cale de a-și trimite
o vie în Miroslava, cu o casă pe deal, am privit școala și dacă aveam un ochean, care înființase Școala Agricolă în conacul scrisorile sau bilețelele. O pasăre făcuse o
cramă, livadă și pomi – locul unde se află te-aș fi văzut și pe dumneata” îi povestea său, învecinat cu ferma catolică. Cu toate mică scorbură în stejar, într-un loc mai
astăzi ”Ferma Stejarul Secular”, în într-o seară la crâșma lui Chir Costache în că Școala Agricolă avea un parc impresio- puțin vizibil. Acolo era tainița lor.
vecinătatea sud-vestică a Iașului, pe o Nicolina, unde ”Creangă avea gustul să- nant, Lia prefera de multe ori să contemple După intrarea rușilor în Iași, Iorgu,
colină a Miroslavei, de pe care se poate și frigă singur patramă sau carne de porc, vechiul Târg al Iașilor, de sub umbra ticălosul pretendent la mâna Liei, a tras
vedea ca dintr-un amfiteatru o parte a hoțește, pe cărbuni puși într-un hârb, și catifelată a stejarului secular. niște chiolhanuri cu un colonel bolșevic
orașului. Sătenii mai numesc acel loc apoi să-i spele sărătura dând de dușcă o A fost ceva, ca o fulgerare a simțurilor. mare amator de ”țuica i româncuța
”Ferma Catolică”. Puțini dintre ei știu că ulcea de vin”. Nimeni nu știe ce, și cum și-au vorbit hazeaica” Printre damfuri de vodcă și
numele fermei este dat de stejarul lui Nu se știe dacă cei doi nedespărțiți pri- prima oară, dar a fost ca și cum s-ar fi pupături tovărășești i-a șoptit la ureche
Mihai, copacul falnic înfruntând veșnicia, eteni au ajuns împreună la bătrânul stejar, regăsit peste timp, două suflete despărțite colonelului rus, că preoțelul de la ferma
martor al vremelnicei noastre treceri prin dar se știe că hălăduiau ”zile întregi, ocol- de moarte. catolică este spion german.
timp. ind urbea pe dinafara barierelor, luând-o Martor al întâlnirilor lor, a fost stejarul. Rușii l-au ridicat într-o dimineață pe Se-
Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, pe pe jos, din șesul Bahluiului, ocolind-o pe la Frunzele au căzut și au renăscut pe mlădițe bastian. Știrea a căzut cu grea lovitură
la 1796, în apropierea fermei catolice, un bariera Păcurariului, urcând pe la Copou mai tinere, anotimpurile se roteau peste peste sufletul Liei. Durerea pricinuită de
dregător al scaunului domnesc, vornicul și ivindu-se ca nălucile colbuite desupra scoarța lui, lăsând șanțuri adânci. Europa se veste i-a întunecat viața. Și totuși, spera că
Teodor Balș construiește un palat care va Ciricului, de unde se lăsau în bojdeucă” - cutremura sfârtecată sub șenilele tancurilor. într-o zi, Sebastian se va întoarce. Îi mai
trece în proprietatea familiei Mavrocordat, după cum scria George Călinescu. Umbra războiului se apropia tot mai mult scria, lăsându-i la locul știut, gândurile și
apoi a boierului Vasile Beldiman, care îl Era vara anului 1938. Proaspăt hirotonit de acel mic Eden al celor doi iubiți. frământările sale. Dar o boală necruțătoare
va închiria ”Institutului de Educație pentru preot al Bisericii Catolice, Herman Sebas- Dar nu umbra războiului avea să le în- își făcuse cuib în trupul ei plăpând.
Fii de Nobili” unde Mihai Sturdza viitorul tian, pe jumătate austriac, pe jumătate tunece viața, ci oamenii... Lumea începuse Stejarul înverzise în strai nou, de
domn al Moldovei va aduce profesori român, făcuse jurământul de celibat la să clevetească. primăvară. Lia, a cerut unei fete de casă,
Informaţia de Miroslava ISTORIE LOCALĂ 5
ecular de la Miroslava (Monumentul Unirii) pe care l-a donat arșiței verilor secetoase când iarba uscată
orașului. Monumentul a fost amplasat pe fumega, războaielor și răutăților oame-
locul din fața Bibliotecii Centrale Univer- nilor. Dar au fost doi ani de grea cumpănă
sitare, locul unde se află acum statuia lui pentru Stejarul Secular:
Mihai Eminescu. A fost dezvelit în anul - 1948, când comuniștii au confiscat o
1927, în prezența Reginei Maria. parte din ferma catolică de la Miroslava.
La Iași se mai păstrează puține sculpturi Atunci a rămas partea de sus a fermei, cu
ale sale: cenotaful lui Alexandru Mavro- casele, crama și viile din imediata
cordat, „Sărutul“ și „Sburătorul“ de la Vila apropiere, acolo unde se afla și stejarul.
Sonet Mihai Codreanu. - 1962, ultimul, și cel mai agresiv an al
A existat cel puțin un desen-studiu cu colectivizării.
stejarul secular, desen de care nu se mai Iorgu s-a botezat comunist în
știe nimic, se pare distrus sau furat în 1944 cristelnița plină cu votcă. A învățat repede
de ”frații” sovietici eliberatori, sau chiar de la prietenii lui sovietici, ca un veritabil
de localnicii dornici de ”suveniruri”. comisar bolșevic, cum se face munca de
Ironia mioritică ne demonstrează de partid cu pistolul... Cu sprijinul
multe ori că nicio faptă bună nu rămâne ocupanților a ajuns foarte repede în
nepedepsită. În cele ce urmează, vă voi aparatul represiv. Dar după 1958, odată
povesti despre cum și-au manifestat cu retragerea ocupației sovietice, lipsit de
recunoștința dragii noștri concetățeni, față sprijinul ”fraților” tovarășul Iorgu a încer-
de marea operă de caritate, sacrificiul ma- cat să-și consolideze poziția în partid, im-
terial și munca epuizantă a prințesei Olga plicându-se în munca de colectivizare și
Sturdza. demascarea dușmanilor de clasă. Una
În 1946, Olga Sturdza a”donat” statului dintre dorințele sale, poate cea mai mare,
român palatul de la Miroslava cu acare- era să dispară ”definitiv și irevocabil”
turile, parcul și 200 hectare de pământ ara- ferma catolică, cu stejar cu tot, ca să nu
bil. Și-a ”donat” pe rând toate posesiunile, mai rămână nimic care să-i amintească de
retrăgându-se în casa cu pădure de la umilința îndurată de a fi respins de Lia și
Hangu (Neamț). Dar după doi ani a fost familia Sturdza.
dată afară și de aici, statul român oferindu- A încercat prin toate tertipurile, să pună
i cu generozitate două camere la București mâna pe fermă, dar s-a întâlnit cu un ad-
în rău famatul cartier Crucea de Piatră, versar mai puternic decât toate
camere unde va locui împreună cu nora sa amenințările sale – Biserica Catolică.
Ileana Manu-Sturdza, până în 1953, când Atunci Iorgu și-a jucat ultima carte. A
va fi mutată cu noră cu tot, la Mislea și ticluit un plan diabolic: Și-a pus în gând să
Jilava pentru reeducare și muncă silnică. construiască o bombă artizanală pe care să
La intervenția ambasadorului grec Argy- o plaseze undeva pe la fermă, apoi, printr-
ropoulos care a condiționat purtarea unor un ”denunț anonim” să-și informeze
negocieri financiare între guvernele Gre- tovarășii că la ferma catolică s-au oploșit
ciei și României, de plecarea din țară a niște dușmani ai poporului care pregătesc
celor două femei, Olga Sturdza părăsește un atentat.
pentru totdeauna țara căreia i-a dăruit totul Într-o dimineață, pe la ora zece, vecinii
să o ducă acolo. Simțea că e pentru ultima strada Olga Sturdza, stradă care nu și care i-a luat totul. lui Iorgu au auzit o explozie puternică în
oară. Nu a fost în stare să pună scrisoarea întâmplător poartă numele principesei. ”Frații eliberatori” și-au găsit repede magazia acestuia. L-au găsit horcăind într-
în locul tăinuit, așa că a rugat-o pe fată să Există o lege a destinului, a jocului vieții tovarăși obedienți, dispuși să-și vândă și o baltă de sânge, sfârtecat de explozia unui
o facă, sub jurământ de moarte, că va și al morții, ca această stradă să unească mama pentru o poziție privilegiată în noua dispozitiv artizanal. Dar Dumnezeu a vrut
păstra secretul. Fata nu a spus nimănui Palatul Sturdza de locul unde se află ste- ordine socială, sau pentru o ciosvârtă ca acest individ să trăiască. A fost dus re-
nimic, înfricoșată și de trecerea tragică și jarul plantat de Safta la 1686. aruncată ca la câini de mâna ”generoasă” pede la spital și câțiva chirurgi care se
prematură a Liei în lumea umbrelor. Prințesa Olga, fiica principelui Alexan- a sovietelor. Unul dintre primii care a dat ”specializaseră” în timpul războiului în
Dar cineva a văzut trimiterea acelui dru Mavrocordat, a studiat pictura și sculp- ia pe rubașcă, care a scuipat pe neamul și asemenea intervenții, i-au salvat viața. Dar
ultim mesaj... Ticălosul de Iorgu le-a tura la Berlin, Dresda și Paris. A fost glia strămoșească, a fost Iorgu. Cătrănit la a rămas desfigurat, fără un ochi, cu celălalt
urmărit, și a dibuit mica scorbură în care ucenică a celebrului Auguste Rodin. S-a suflet, lovit în amorul propriu de refuzul văzând pe jumătate; cu doar o parte de nas,
erau scrisorile. Atunci mintea lui remarcat de la prima sa expoziție de Liei, a jurat cruntă răzbunare. ”Rupea” și buzele rupte, dezvelind un rânjet neome-
înveninată a ticluit un plan diabolic: A luat sculptură (Paris, 1909). A fost căsătorită cu destul de bine rusește, era rezistent la nesc. Un braț i-a fost amputat de la cot, iar
o grenadă, și a așezat-o în scorbură, cu Mihail Sturdza, nepotul domnitorului cu tăvăleală bahică, fără remușcări, fără la celălalt mai avea doar trei degete. La un
siguranța scoasă, pe mâner, în așa fel încât același nume. scrupule... Aceste calități l-au apropiat re- picior îi lipsea laba, celălalt era aproape
dacă cineva ar fi atins-o, să explodeze. Povestea prințesei Olga Sturdza ar tre- pede de un colonel al glorioasei Armate funcțional după reconstruirea genunchiu-
Acel ”cineva” era în mintea întunecată a bui încrustată pe un monument al Roșii. După câteva chiolhanuri într-o casă lui.
lui Iorgu, Sebastian. veșniciei. Este o poveste despre onoare, cu felinar la culoarea drapelului cu secere Iorgu, abandonat de tovarășii săi, a fost
Sebastian nu s-a mai întors. Stejarul a solidaritate, altruism, empatie și sacrificiu. și ciocan, sufletul lui Iorgu a început să văzut după un timp, cerșind la Mitropolie,
închis ca pe o rană, mica scorbură, cu În timpul primului război mondial a fost capete culoarea, forma și mirosul unui bo- apoi când a venit iarna, l-au găsit niște
grenada lipită de ultimul mesaj al Liei. Ni- una dintre ”generalii frontului de acasă” canc rusesc. Cum colonelul avea un cu- țigani la groapa de gunoi, înghețat, alături
meni nu mai știe unde a fost. Despre Alături de Regina Maria a scris filele unei vânt greu de spus în ”Comisia de de un câine costeliv legat cu o sfoară ...
grenadă ar fi vorbit Iorgu odată la istorii ”tăcute”, comparabile cu cele mai Armistițiu”, Iorgu i-a sugerat că ”Monu- Acele vremuri s-au stins... Anotimpurile
băutură... trâmbițate fapte de arme. A condus mentul Unirii” e un afront grav la adresa trec, și mai adaugă câte un cerc pe inima
În nopțile cu lună plină, pe scările Palat- ”Comitetul de primire a refugiaților” și poporului sovietic eliberator și că ar trebui bătrânului martor al vremelnicei noastre
ului Sturdza își face apariția o nălucă albă, ”Societatea ocrotirii orfanilor”. În 1917 aruncat în aer. (El ar fi voit să arunce în treceri prin iarba întâmplărilor, prin cenușa
care a speriat de nenumărate ori fetele or- oferă palatul de la Miroslava spre crearea aer toată familia Sturdza, cu tot ceea ce au amintirilor... Acum, dacă îmbrățișezi ste-
fane găzduite în palat, ori mai târziu, fetele unei școli pentru orfanii ai căror părinții au însemnat ei vreodată...) Rușii au ordonat jarul și-ți lipești urechea de el, poți auzi cu-
din internatul Liceului Agricol. Unii spun murit în război. În același an a înființat și demolarea imediată a monumentului. Era vinte rostogolite ca un plâns, un scâncet
că ar fi Lia, care de dincolo, din lumea um- coordonat apoi ca președintă, ”Societatea anul 1947... O replică mai puțin reușită a venit din adâncul Timpului. Și timpul tre-
brelor, își caută iubirea pierdută. Și mai de Ocrotire a Orfanilor din Război” care a fost realizată abia după cincizeci de ani, cut peste el , măsurat de noi, e mai bine de
spun că ar fi văzut-o îmbrăcată în mireasă, adăpostit și instruit 340.000 de orfani în avându-se drept model câteva fotografii trei sute de ani... Trei secole de istorie
trecând pe aleile parcului, ieșind pe drum, toată țara. A oferit hrană, haine, lemne de de epocă, grupul statuar fiind amplasat în zbuciumată, anotimpuri mai bune, ori mai
către stejarul care parcă o cuprindea în foc pentru sute de familii nevoiașe, sau Piața Națiunii, în fața Universității de aspre, cu povestea lor, și a oamenilor care
brațele crengilor sale. care au pierdut pe cineva în război. Medicină și Farmacie. au poposit pe aici.
Ferma ”Stejarul Secular” din Miroslava, În atelierul său din Iași Olga Sturdza a Stejarul lui Mihai a ținut piept furtu-
cea care ”găzduiește” stejarul, se află pe realizat un grup statuar dedicat Marii Uniri nilor, iernilor cu viscol și geruri cumplite, Andrei Maftei
6 EVENIMENTE Informaţia de Miroslava
Obligaţii privind
combaterea
ambroziei
Vă facem cunoscut că, în terior prin Legea 129/2020, la 5.000 lei pentru persoane
conformitate cu art. 1, alin. art 3. alin. (2) atrage după fizice și cu amenda de la
(1) din Legea 62/2018 sine sancționarea proprietar- 10.000 lei la 20.000 pentru
privind combaterea buruienii ilor cu amenda de la 1000 lei persoane juridice.
ambrozia, proprietarii sau
deținătorii de terenuri, ad-
ministratorii drumurilor pub-
lice, căilor ferate, cursurilor
de apă, lacurilor, sistemelor
de irigații și ai bazinelor pis-
cicole au obligația să
desfășoare lucrări de pre-
venire, combatere și dis-
trugere a buruienii ambrozia,
denumită științific Ambrosia
artemisiifolia, pentru evitarea
instalării și răspândirii
vegetației adventive invazive
și eliminarea ei în cazul
prezenței pe terenurile.
Neîndeplinirea obligațiilor
conform Legii 62/2018
modificată și completată ul-
8 SPORT Informaţia de Miroslava