Analiza socio-economica a judetului Arges

Student: Cazacu Maria – Alexandra

Grupa 1338
 Capitolul I : Caracteristicile generale ale judetului Arges

Situat în partea central-sudică a României, pe cursul superior al râului Argeș, în regiunea

Muntenia, județul Argeș este străjuit, la nord, de înălţimile munţilor Făgăraş, din Carpaţii
Meridionali, care unesc Argeşul cu judeţele Sibiu şi Braşov. Crestele semeţe ale Masivului
Leaota, dealurile din Podişul Getic şi o parte din Câmpia Română constituie puntea de est cu
judeţul Dâmboviţa. Câmpia Găvanu-Burdea mărgineşte Argeșul, la sud şi sud-est, cu judeţele
Teleorman  şi Olt, iar cumpăna de ape, dintre râurile Argeş şi Olt, îi conferă vecinătatea, spre
vest, cu judeţele Vâlcea şi Olt.

Punctul nordic al județului este localizat în comuna Nucșoara, iar cel sudic în comuna
Miroși. Pe direcția est-vest, în punctele extreme, se află comunele Dragoslavele și Ciomăgești.

Suprafața județului Argeș este de 6826,3 km2, reprezentând 2,9 % din     suprafața totală a țării,
ocupând locul 10 ca mărime.

Populația: Potrivit Direcției Județene de Statistică Argeș, la data de 1 iulie 2020, populația
județului Argeș era de 629 989 de locuitori.

Organizarea administrative: Din punct de vedere administrativ, în județul Argeș există 102
unități administrativ – teritoriale. Astfel, județul Argeș cuprinde:

 3 municipii: Pitești (municipiu reședință de județ), Curtea de Argeș, Câmpulung

 4 orașe: Mioveni, Costești, Topoloveni, Ștefănești
 95 de comune și 576 de sate
 Capitolul II : Analiza socio-economică a Judetului Arges

2.1 Populaţia pe medii (urban, rural)

Populatia dupa domiciliu la 1 iulie pe grupe de varsta si varste, sexe, medii de rezidenta,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Varste si Sexe Medii de Macroregiuni,

grupe de rezidenta regiuni de Anul Anul Anul
varsta dezvoltare si 2019 2020 2021
judete
Numar Numar Numar
persoane persoane persoane
Total Masculin Urban Arges 147215 145954 143783
- - Rural Arges 160882 160000 158576
- Feminin Urban Arges 163882 162935 161313
- - Rural Arges 162158 161100 159800

Dupa o scurta analiza a tabelului de mai sus, putem observa cum numarul de personae
scade treptat, dar semnificativ din anul 2019 pana in anul 2020, fiind intr-o scadere continua.
 2.2 Numărul născuţilor vii pe medii

Nascuti vii pe sexe, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Sexe Medii de Macroregiuni, regiuni

rezidenta de dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Masculin Urban Arges 1331 1407 1158
- Rural Arges 1515 1447 1398
Feminin Urban Arges 1358 1270 1098
- Rural Arges 1405 1335 1265

Din tabelul de mai sus putem observa doar la mediul urban, sexul masculin, niste
schimbari, in anul 2019 numarul persoanelor fiind de 1331, urmand ca in anul 2020 sa creasca
usor la 1407, apoi in anul 2020 sa observam o scadere semnificativa pana la 1158. La persoanele
de sex masculin din mediile rurale si la cele de sex feminin din ambele medii, respectiv rural si
urban, observam o scadere a numarului de persoane de la an la an.
 2.3 Rata moratălităţii pe medii

Rata mortalitatii pentru decedatii cu resedinta obisnuita in Romania pe medii de rezidenta,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Medii de Macroregiuni, regiuni

rezidenta de dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Decedati la Decedati la Decedati la

1000 locuitori 1000 locuitori 1000 locuitori
Urban Arges 10,7 10,3 13,2
Rural Arges 15,5 15,8 18,2

Din tabelul de mai sus reiese ca din anul 2018 pana in urmatorul an respectiv 2019, s-a
inregistrat o nesemnificativa scadere a ratei in mediul urban, urmand ca in 2020, sa se observe o
crestere semnificativa a ratei. In mediul rural rata creste in fiecare an, in anul 2020 observandu-
se tot o crestere semnificativa la fel ca si in mediul urban.
 2.4 Sporul natural al populaţiei

Sporul natural al populatiei pe medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Medii de Macroregiuni, regiuni de

rezidenta dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Urban Arges -194 -84 -1246
Rural Arges -1946 -2109 -2950

Observand mai atent tabelul de mai sus putem vedea ca sporul natural are valori negative
in toti anii. In mediul urban, in anul 2019 acesta scade fata de anul 2018, urmand apoi o crestere
semnificativa in anul 2020. In mediul rural valorile sunt mult mai mari, acestea crescand in
fiecare an.

2.5 Emigranţi

Emigranti definitivi pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete de plecare

Sexe Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Masculin Arges 156 182 149
Feminin Arges 250 254 199

Fie vorba de genul masculin sau fie vorba de genul feminin, in anul 2019 putem observa
o crestere a numarului emigrantilor fata de 2018, urmand ca in anul 2020 numarul acestora sa
scada iar.
 2.6 Imigranţi

Imigranti definitivi pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete de sosire

Sexe Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Masculin Arges 58 78 45
Feminin Arges 79 81 60

La fel ca la numarul emigrantilor, numarul imigrantilor are aceleasi modificari, in anul

2019 observand o crestere a numarului imigrantilor fata de 2018, urmand ca in anul 2020
numarul acestora sa scada iar.

2.7 Resurse de muncă

Resurse de munca pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Sexe Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Mii Mii Mii

persoane persoane persoane
Masculin Arges 187,5 188,4 185,5
Feminin Arges 175,4 170,8 171,1

Din tabelul de mai sus observam ca la genul masculin este vorba de o crestere in fiecare
an a resurselor de munca din anul 2018 pana in anul 2020, la genul feminin, fiind vorba de o
scadere in anul 2019 fata de 2018, urmand ca in 2020 sa se observe iar o usoara crestere.
 2.8 Populaţie activă

Populatia activa civila pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Sexe Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Mii Mii Mii

persoane persoane persoane
Masculin Arges 136,8 138,1 135,9
Feminin Arges 122,8 120,8 119,9

Din statisticile de mai sus observam ca la persoanele de gen masculin, in anul 2019 este o
crestere fata de anul 2018, in anul 2020 observandu-se o scadere. La persoanele de gen feminin,
este o scadere continua de la an la an.

2.9 Şomeri

Someri inregistrati la sfarsitul lunii, pe sexe, judete si localitati

Sexe Judete Localitati
Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Masculin Arges TOTAL 4632 4140 4905
Feminin Arges TOTAL 3725 3609 4935

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul somerilor se modifica de la an la an, fiind vorba
de ambele genuri, si masculin si feminin. Se observa o scadere in anul 2019 fata de 2018, iar in
anul 2020 o crestere fata de 2019.
 2.10 Persoane didactice

Personalul didactic, pe niveluri de educatie, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Niveluri de Sexe Macroregiuni, regiuni
educatie de dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Total Masculin Arges 1469 1380 1340
- Feminin Arges 5158 5278 5329

Din statisticile de mai sus observam ca numarul persoanelor de sex masculin scade
semnificativ de la an la an, iar numarul persoanelor de sex feminin creste semnificativ de la an la
an.

2.11. Numărul de IMM-uri

Intreprinderi active, numarul mediu de salariati si cifra de afaceri pe activitati ale economiei
nationale la nivel de clase CAEN Rev.2 si clase de marime dupa numarul de salariati

CAEN Rev.2 - Clase de Indicatori

(activitati ale marime Anul Anul Anul
economiei nationale - 2017 2018 2019
clase)
Numar Numar Numar
Total 0-9 persoane Numar de 494636 517134 531232
unitati
- 10-49 Numar de 48835 49148 49921
persoane unitati
- 50-249 Numar de 8697 8613 8451
persoane unitati

Din tabelul de mai sus observam cum numarul IMM-urilor pe cele 2 clase de marimi,
respectiv 0-9 persoane si 10-49 persoane creste de la an la an semnificativ, iar numarul IMM-
urilor pe clasa de marime 50-249 persoane scade treptat de la an la an.
 2.12 Suprafaţa fondului funciar

Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe forme de proprietate, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si judete

Modul de Forme de Macroregiuni, regiuni

folosinta a proprietate de dezvoltare si judete Anul Anul Anul
fondului funciar 2012 2013 2014

Hectare Hectar Hectare

e
Total Total Arges 682631 682631 682631

Dupa cum putem observa din tabelul de mai sus suprafata fondului funciar ramane
constanta din anul 2012 pana in anul 2014.
 2.13 Producţia medie la hectar la cereale, legume şi oleaginoase

Productia medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni

de dezvoltare si judete

Principalele Forme de Macroregiuni,

culturi proprietate regiuni de Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
dezvoltare si judete
Kilograme Kilograme Kilograme
Grau si Total Arges 3535 4200 3005
secara
Orz si Total Arges 4137 4236 2511
orzoaica
Porumb Total Arges 7559 4897 2827
boabe
Fasole boabe Total Arges 1167 986 1267
Cartofi Total Arges 14074 11114 11495
Tomate Total Arges 20242 21121 18675
Ceapa uscata Total Arges 10331 9727 9690

Din statisticile de mai sus observam cum in anul 2019 se observa o crestere fata de 2018
a kg cultivate de grau si seacara, orz si orzoaica si tomate, in anul 2020 fiind vorba de scaderi ale
kg cultivate. In anul 2019 observam o scadere fata de anul 2018 a kg cultivate de cartofi si fasole
boabe, in anul 2020 fiind vorba de o crestere a kg cultivate. La culturile de porumb boabe si
ceapa uscata observam in toti anii o scadere semnificativa a kg cultivate.
 2.14 Efectivele de animale

Efectivele de animale, pe categorii de animale, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Categorii de Forme de Macroregiuni, regiuni

animale proprietate de dezvoltare si judete Anul Anul Anul
2018 2019 2020

Numar Numar Numar

Bovine Total Arges 60122 59510 53170
Porcine Total Arges 163837 158624 82709
Ovine Total Arges 209538 225858 227896
Caprine Total Arges 37662 40324 36863
Cabaline Total Arges 12229 11117 11107
Pasari Total Arges 2485075 2556461 2312834

Din tabelul de mai sus observam cum numarul bovinelor, porcinelor si cabalinelor scade
treptat din anul 2018 pana in anul 2020. In anul 2019 observam o crestere a numarului de caprine
si a numarului de pasari, in anul 2020 fiind vorba de o scadere a acestora. Singura categorie de
animale, respectiv ovinele, creste din anul 2018 pana in anul 2020.
 2.15 Suprafaţa viilor pe rod

Suprafata viilor pe rod, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Categorii de Forme de Macroregiuni, regiuni
vii proprietate de dezvoltare si judete Anul Anul Anul
2018 2019 2020

Hectare Hectare Hectare

Total- vii pe Total Arges 979 766 766
rod

Dupa cum putem observa din tabelul de mai sus, suprafata viilor pe rod scade in anul
2019 fata de anul 2018, iar in anul 2020 ramane constanta.

2.16 Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii

Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de irigatii si suprafata agricola irigata, pe categorii de

folosinta a terenurilor, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Imbunatatiri Modul de Macroregiuni,

funciare folosinta a regiuni de Anul Anul Anul
terenurilor dezvoltare si judete 2018 2019 2020

Hectare Hectar Hectare

e
Amenajari Suprafata totala Arges 35630 35630 35630
pentru irigatii - amenajata
total

Dupa cum putem observa, numarul de hectare ale terenurilor amenajate cu lucrari de
irigatii si suprafata agricola irigata ramane constant din anul 2018 pana in anul 2020.
 2.17 Capacitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si judete

Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni de

primire turistica dezvoltare si judete Anul Anul Anul
2018 2019 2020

Locuri Locuri Locuri

Total Arges 9068 9278 9489

Dupa cum reiese din ststisticile de mai sus, numarul de locuri de cazari turistice creste
treptat din anul 2018 pana in anul 2020.

2.18 Sosiri şi înnoptări ale turiştilor

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe

tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Tipuri Tipur Macroregiuni,

de structuri de i de turisti regiuni de dezvoltare Anul Anul Anul
primire si judete 2018 2019 2020
turistica
Numar Numar Numar
persoane persoane persoane
Total Romani Arges 201079 220541 104096
- Straini Arges 46624 46808 9325

Din tabelul de mai sus putem observa cum in anul 2019 numarul de sosiri ale turistilor
straini dar si romani creste fata de anul 2018, iar in anul 2020 observam o scadere majora a
numarului sosirilor acestora.
 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete

Tipuri de structuri Tipuri de Macroregiuni, regiuni

de primire turistica turisti de dezvoltare si judete Anul Anul Anul
2018 2019 2020

Numar Numar Numar

Total Romani Arges 304433 331465 139747
- Straini Arges 82915 77762 17753

Din statisticile de mai sus observam ca numarul de innoptari ale turistilor romani creste in
anul 2019 fata de anul 2018, iar in 2020 observam o scadere a numarului de innoptari ale
acestora. De altfel observam ca numarul de innoptari ale turistilor straini scade semnificativ din
anul 2018 pana in anul 2020.

2.19 Locuitori cu locuinţe conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor

uzate

Numarul localitatilor cu canalizare publica, pe medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni

de dezvoltare si judete
Medii Macroregiuni,
de rezidenta regiuni de dezvoltare si Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
judete
Numar Numar Numar
Urban Arges 7 7 7
Rural Arges 28 30 34

Observam ca in mediul urban, numarul de locuinţe conectate la sistemele de canalizare şi

epurare a apelor uzate ramane constant din anul 2018 pana in anul 2020, in mediul rural fiind
vorba de o crestere treptata de la an la an a numarului de locuinte conectate la sistemele de
canalizare si epurare a apelor uzate.

2.20 Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si

judete

Destinatia apei Macroregiuni, regiuni de

potabile distribuite dezvoltare si judete Anul Anul Anul
2018 2019 2020
Total Arges Mii metri 21806 22434 23520
cubi

Dupa cum putem observa, populatia deservita de sistemul public de alimentare cu apa
creste treptat de la an la an.
 Indicatori specifici

1. Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Categorii de Forme de Macroregiuni, regiuni

unitati sanitare proprietate de dezvoltare si judete Anul Anul Anul
2018 2019 2020

Numar Numar Numar

Spitale Proprietate Arges 15 15 15
publica
- Proprietate Arges 3 3 2
privata
Dispensare Proprietate Arges 5 5 5
medicale publica
Centre de Proprietate Arges 1 1 1
sanatate publica
Cabinete Proprietate Arges 1 1 1
medicale de publica
familie
- Proprietate Arges 343 345 342
privata

Din statisticile de mai sus observam cum numarul unitatilor sanitare precum spitale publice,
dispensare medicale, centre de sanatate si cabinete medicale de familie publice ramane constant
din anul 2018 pana in anul 2020. Numarul spitalelor private scade cu 1 in anul 2020, iar numarul
cabinetelor medicale de familie private creste in 2019 fata de 2018, apoi scade in 2020 fata de
2019.
 2. Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Categorii de Tipuri de Macroregiuni,

drumuri acoperamant regiuni de Anul Anul Anul
publice dezvoltare si judete 2018 2019 2020

Kilometri Kilometr Kilometri

i
Nationale Total Arges 587 587 588
Judetene si Total Arges 2949 2949 2949
comunale
- Judetene Total Arges 1194 1194 1194
- Comunale Total Arges 1755 1755 1755

Din tabelul de mai sus observam cum numarul km drumurilor judetene si comunale
ramane constant din anul 2018 pana in anul 2020, numarul km drumurilor nationale fiind
constant din anul 2018 pana in anul 2019, apoi crescand usor in anul 2020.
 3. Populatia conectata la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete

Sisteme de canalizare Macroregiuni, regiuni

si epurare a apelor de dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Numar Numar Numar

persoane persoane persoane
Statii de epurare Arges 290830 295843 296881
orasenesti

Dupa cum observam, numarul populatiei conectata la sistemele de canalizare si epurare

creste usor din anul 2018 pana in anul 2020.
 4. Parcul de tractoare si masini agricole principale din agricultura (la sfarsitul anului) pe
forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Forme de Categorii de Macroregiuni,

proprietate tractoare si masini regiuni de dezvoltare Anul Anul Anul
agricole si judete 2018 2019 2020

Numar Numar Numar

Total Tractoare agricole Arges 5757 6495 6495
fizice
- Pluguri pentru Arges 6211 3920 3920
tractor
- Cultivatoare Arges 816 687 687
mecanice
- Semanatori Arges 2579 1865 1865
mecanice

Din tabelul de mai sus observam cum numarul tractoarelor si masinilor agricole scade
semnificativ in anul 2019 fata de anul 2018, urmand ca in anul 2020 valorile sa ramana
constante.
 5. Resurse de munca pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Sexe Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Mii Mii Mii

persoane persoane persoane
Masculin Arges 187,5 188,4 185,5
Feminin Arges 175,4 170,8 171,1

Dupa statisticile de mai sus observam cum numarul resurselor de munca de sex masculin
creste in anul 2019 fata de 2018, urmand ca in anul 2020 sa se observe o scadere a acestora. In
anul 2019 se observa o scadere a numarului resurselor de munca de gen feminin fata de anul
2018, urmand ca in urmatorul an, respectiv 2020 sa se intregistreze o crestere a acestora.
 Capitolul III: Analiza SWOT a județului

1. Puncte Tari ale Judetului

• Existenta autostrazii A1 Bucurestit-Pitesti, care garanteaza comunicarea rapida cu zona cea mai
dezvoltata din Romania

• Bogatia si varietatea resurselor naturale (petrol, gaze naturale, carbune, ape minerale, paduri)

• Existenta unor sectoare industriale traditionale si bine dezvoltate (extractia si prelucrarea

petrolului, fabricarea utilajului petrolier si chimic, automobile, echipamente  electrocanice)

• Existenta investitiilor de firme private cu capital strain

• Potential pentru crestere economica rapida, prin mobilizarea resurselor neutilizate

• Rolul activ al IMM in procesul de dezvoltare economica

• Sistem educational dezvoltat, prin doua universitati

• Existenta unei activitati consolidate de cercetare, legata de centrele industriale de prelucrarea

petrolifera

• Existenta vastelor suprafete cu soluri fertile si conditii favorabilei pentru productia agricola

• Existenta unui patrimoniu natural si antropic cu potential ridicat pentru dezvoltarea

ecoturismului

• Existenta unei ponderi ridicate a fortei de munca tanara

• Cresterea gradului de ocupare al fortei de munca in sectorul serviciilor

 • Presenza unui patrimoniu cultural, monumental, istoric si folcloric deosebit

• Prezenta resurselor pentru dezvoltarea formarii si  reconversiei profesionale

2. Puncte Slabe ale Judetului

• Densitate redusa a legaturilor feroviarie interne

• Grad scazut de stare tehnica si siguranta a drumurilor publice
• Eficienta scazuta a sistemului de transport urban si public
• Retele de alimentare cu apa potabila si gaze naturale insuficiente
• Retele de canalizare insuficiente si statii de epurare depasite
• Accesul limitat la retelele informationale si de comunicatie (TIC) moderne
• Dezvoltare insuficienta a infrastructurilor de sanatate si asistenta sociala
• Nivel redus al resurselor financiare la dispozitia autoritatilor locale, in special in privinta
serviciilor sociale si de educatie
• Dezechilibrul economic intre diferite zone ale judetului
• Declinul industriei traditionale si ale zonelor mono-industriale
• Infrastructuri de sprijin pentru dezvoltare economica insuficiente
• Facilitati reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM
• Insuficienta cooperare intre cercetare si Industrie
• Eficienta scazuta a activitatilor de atragere a investitiilor straine
• Calitate scazuta a managementului intreprinderilor
• Existenta unor zone traditionale subdezvoltate, dedicate la agricultura de subzistenta
• Potential redus a tehnologiilor moderne in industrie si agricultura
• Dezvoltare redusa privind marketingul produselor agricole
• Retea insuficienta a centrelor de colectare si distributie a produselor agricole
• Infrastructuri turistice depasite
• Reducerea populatiei active si ocupate si progresiva imbatranire a populatiei
• Mobilitate scazuta a fortei de munca
• Dezechilibrul persistent al pietei de munca
• Cresterea ponderii de emigrare, in special a tinerilor
• Insuficienta armonizare a sistemului educational cu cerintele pietei muncii
• Lipsa unor centre judetene de orientare, formare si reconversie profesionala
• Conditii insuficiente pentru dezvoltarea oportunitatilor egale si pentru integrarea grupurilor
dezavantajate
3. Oportunitati ale Judetului

• Programe UE de finantare a extinderii/reabilitarii infrastructurii de transport

• Cresterea gradului de atractivitate a investitiilor prin reabilitarea siturilor industriale si a
zonelor urbane aferente
• Dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor  economice datorita Fondurilor
Structurale UE
• Dezvoltarea cooperarii nationale si internationale
• Dezvoltarea antreprenoriatului
• Dezvoltarea si cresterea competitivitatii sectorului IMM
• Cresterea transferului de tehnologie si de know-how
• Cresterea investitiilor straine in judet
• Utilizarea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar
• Nivel scazut de salarizare a fortei de munca, comparativ cu cel al fortei de munca din tarile UE
• Diversificarea activitatilor economice, in special in sectoarele de servicii si inalta tehnologie
• Expertiza in domeniul managementului si fluxuri monetare din partea emigrantilor romani
• Cresterea nivelului de utilizare a nuovelor tehnologie informationale si de comunicatie (TIC)
• Diversificarea productiei agricole
• Productia si marketingul produselor agro-alimentare cu valoare adaugata ridicata
• Dezvoltarea agriculturii ecologice si integrate
• Facilitati de stimulare pentru asociatiile agricole
• Potential ridicat pentru dezvoltarea turismului, datorita resurselor naturale si culturale ale
judetului
• Imbunatatirea calitatii serviciilor turistice
• Dezvoltarea agroturismului si protejarea traditiilor istorice si culturale
• Sustinerea investitiilor de protectie a mediului si al dezvoltarii durabile
• Imbunatatirea sistemului educational
• Orientarea programelor educationale, de formare si instruire spre specializari in domeniile
cerute pe piata fortei de munca
• Programe de includere sociala si dezvoltare a oportunitatilor egale

4. Riscuri ale Judetului

• Incapacitatea financiara a autoritatilor locale pentru a sustine si dezvolta infrastructura locala

• Lipsa capitalului privat local pentru investitii in activitati productive

• Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente in UE

• Cadru legislativ instabil si complex si proceduri birocratice complicate pentru investitori

• Protectie scazuta a pietelor indigene in contextul unei  liberalizari competitive

• Lipsa colaborarilor intre intreprinderi si institutele de cercetari

• Fenomenul coruptiei si functionarea economiei subterane

• Cresterea disparitatilor economice intre zonele dezvoltate si zonele subdezvoltate ale judetului
• Adancirea dezechilibrului intre zonele urbane si zonele rurale in curs de populare
• Subestimarea rolului IMM in economia locala
• Fragmentarea exploatatiilor agricole si procesul redus de modernizare si restructurare al
agriculturii
• Migratia tinerilor catre zonele urbane
• Lipsa promovarii siturilor si valorilor turistice
• Cresterea costurilor fortei de munca
• Subestimarea problemelor sistemului educational
• Cresterea somajului in randul absolventilor de liceu si de universitati
• Migrarea fortei de munca inalt calificata in tarile UE
 Capitolul IV: Fundamentarea unui scenariu de dezvoltare a
judetului/regiunii respective

Priorități de finanțare pentru județul Arges si alocari financiare pentru fiecare

prioritate

1. Prima prioritate de finantare este salvarea de vieti – noi spitale de urgenta pentru judetul
Arges (60 milioane euro)

Am considerat ca este necesara aceasta finantare dat fiind faptul ca in Judetul Arges din anul
2018 pana in prezent, unitatile medicale din acest judet fie au ramas constante, fie a scazut
numarul acestora. In judetul Arges este o dezvoltare insuficienta a infrastructurilor de sanatate.

2. A doua prioritate de finantare o reprezinta educatia timpurie si invatamantul

preuniversitar – accesul la educatie pentru toti (40 milioane euro)

Dat fiind faptul ca in judetul Arges nu exista un numar asa mare de unitati de invatamant, si
in acelasi timp unde exista, nu sunt in conditii favorabile pentru elevi si cadre didactice, am
considerat a fi necesara o finantare pentru educatie. Totodata unele cadre didactice din mediul
rural sunt nevoite sa faca naveta din comuna din care fac parte pana la locatia unitatii de
invatamant din alta comuna.
 3. A treia prioritate de finantare din judetul Arges o constituie extinderea retelei de
canalizare si extinderea alimentarii cu gaze naturale (45 milioane euro)

Am considerat necesara aceasta finantare deoarece judetul Arges este un judet deficitar din
acest punct de vedere. Retele de alimentare cu gaze naturale si retele de canalizare sunt
insuficiente si statiile de epurare depasite. Dupa o scurta analiza am observat cum un numar
redus de gospodarii sunt conectate la retelele de canalizare si gaze, fie vorba de urban dar mai
ales de rural, unde foarte putine localitati beneficieaza de acest serviciu.

4. A patra prioritate de finantare o reprezinta imbunatatirea, modernizarea si dezvoltarea

drumurilor publice din judetul Arges (40 milioane euro)

Dat fiind faptul ca judetul Arges are un grad scazut de stare tehnica si siguranta a drumurilor
publice, foarte putine dintre ele fiind consolidate intr-un mod temporar. Modernizarea drumurilor
reprezinta o prioritate in acest judet dar si dezvolatea acestora deoarece din anul 2018 pana in
prezent numarul acestora a ramas constant.

5. A cincea prioritate reprezinta finantarea pentru agricultura moderna (50 milioane

euro)

Am considerat necesara aceasta finantare pentru judetul Arges deoarece are un potential
redus al tehnologiilor moderne in industrie si agricultura, o retea insuficienta a centrelor de
colectare si distributie a produselor agricole, o dezvoltare redusa privind marketingul produselor
agricole si existenta unor zone traditionale subdezvoltate, dedicate la agricultura de subzistenta.
Dupa o scurta analiza a statisticilor, observam cum, in mare parte, la toate productiile este vorba
fie de o scadere fie ramane constanta in ultimii 3 ani pana in prezent. Suprafata terenurilor
amenajate cu lucrari de irigatii ramane constanta in ultimii 3 ani, iar numarul masinilor agricole
si tractoarelor scade semnificativ, apoi pana in prezent este constant.

Alocări financiare pentru perioada 2021 – 2027

Alocarea celor 31 de miliarde de euro din viitoarea perioadă de programare este împărțită astfel:

1. 320 milioane euro sunt alocati digitalizarii, dezvoltarii durabile, incluziunii sociale ori
sănătății
2. 450 milioane euro sunt alocati pentru a fi sprijinite incluziunea sociala, sănătatea,
educația și ocuparea forței de muncă
3. 410 milioane euro sunt alocati pentru a dezvolta domeniul transportului și va sprijini
dezvoltarea durabilă
4. 360 milioane euro sunt alocati pentru a sprijini diversificarea economică a celor mai
afectate sate/comune si dezvoltarea acestora
5. 290 milioane euro sunt alocati pentru investiții în exploatații agricole, pomicole, unități
de procesare, servicii de bază în mediul rural și investiții non-agricole
6. 250 milioane euro sunt alocati pentru a sprijini mediul și clima
7. 230 milioane euro sunt alocati pentr a sprijini bunăstarea animalelor și instrumente de
gestionare a riscurilor
8. 400 milioane euro sunt alocati pentru instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi
întreprinderi rurale
 Concluzii si propuneri

Din punct de vedere economic, judetul Arges dispune de o economie dezvoltata si

diversificata Insa se remarca dezechilibrul economic intre diferite zone ale judetului, infrastructuri
de sprijin pentru dezvoltare economica insuficiente si facilitati reduse pentru dezvoltarea
sectorului IMM. Este un judet cu un potential economic ridicat si se remarca mai ales prin
principala investitie externa din judetul Arges si una dintre cele mai mari la nivel national, in
domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE
RENAULT S.A. Pitesti”. De asemenea se mai remarca si prin sucursala a grupului petrolier
PETROM S.A., este cea mai mare si mai complexa platforma petrochimica din Romania si un
nume recunoscut pe plan intern si international.

Din punct de vedere al turismului, judetul Arges intampina destule probleme. Desi
judetul Arges dispune de foarte multe locuri frumoase si cu un potential turistic aparte, din
pacate nu se pune accent pe promovarea acestuia, infrastructurile turistice fiind de asemenea
depasite. Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș va duce la rezolvarea diverselor
probleme din domeniu, respectiv promovarea turismului la scară largă și investiții considerabile.
Turismul, fiind un important sector pentru România, care prin resursele pe care le antrenează și
prin interconexiunile pe care le realizează cu celelalte ramuri ale economiei naționale, constituie
un factor important în vederea dezvoltării durabile.
 La fel ca si turismul, agrigultura judetului Arges este slab dezvoltata. Desi judetul dispune
de o suprafata agricola destul de mare, aceasta nu este exploatata la maxim, continuand ca
numarul culturilor sa scada considerabil.In judet se remarca existenta unor zone traditionale
subdezvoltate, dedicate la agricultura de subzistenta, un potential redus a tehnologiilor moderne
in industrie si agricultura si o dezvoltare redusa privind marketingul produselor agricole.

Din punct de vedere al educatiei si sanatatii, judetul Arges nu ocupa un loc fruntas in
clasament. Dezvoltarea insuficienta a infrastructurilor de sanatate si asistenta sociala si nivelul
redus al resurselor financiare la dispozitia autoritatilor locale, in special in privinta serviciilor
sociale si de educatie duc la o slaba dezvoltare a judetului din acest punct de vedere.

Se propune:

- Infiintarea unui centru de testare pentru productia de electronice si servicii

- Dezvoltarea fabricatiei de insertii metalice,
- Investitii in infrastructura de afaceri in vederea dezvoltarii mediului de afaceri

- Statii – fabrici de prelucrare a lemnului

- Infiintarea de piete “tip bursa”
- Infiintarea unui centru de transfer tehnologic si incubatoare pentru firme de inalta
tehnologie
- Infiintarea unui centru judetean de servicii suport afaceri

- Modernizarea retelelor de termoficare

- Instalarea treptei tertiare la toate statiile de tratare a apei
- Cresterea gradului de reciclare a deseurilor prin realizarea de central electrice ce
functioeaza prin arederea deseurilor;
- Constructia unor central de producere a energiei termice si electrice in regim de
cogenerare
- Extinderea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor
- Infiintarea organismului de guvernare tehnica IT 
- Dezvoltarea de retele de internet de mare viteza la nivelul teritoriului

- Realizarea de info-chioscuri la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale in

scopul cresterii accesului la oferta de sevicii online pentru sectorul public si cel de
afaceri
- Infiintarea unor targuri pentru promovarea produselor traditionale
- Asigurarea standardelor comune de înaltă calitate privind turismul durabil în județ
- Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabilă a economiei locale
- Planificarea dezvoltării durabile a transportului turistic şi a infrastructurii în Argeș
- Gestionarea impactului turismului asupra diversităţii biologice şi peisagistice, a
impactului de mediu și a impactului socio-economic și social din județ
- Informarea potențialilor turiști cu privire la zonele și obiectivele de interes turistic
important
- Infiintarea unor cursuri de agricultura in scoli
- Finantare pentru achizitie de noi utilaje moderne
- Finantare pentru infiintarea unor noi scoli si gradinite
- Finantare pentru infiintarea unui nou spital
- Finantare pentru renovarea vechilor unitati sanitare si de invatamant
- Cresterea transferului de tehnologie si de know-how
- Cresterea investitiilor straine in judet
- Utilizarea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar
- Diversificarea productiei agricole
- Dezvoltarea agriculturii ecologice si integrate
- Dezvoltarea agroturismului si protejarea traditiilor istorice si culturale
- Sustinerea investitiilor de protectie a mediului si al dezvoltarii durabile
- Imbunatatirea sistemului educational
- Orientarea programelor educationale, de formare si instruire spre specializari in
domeniile cerute pe piata fortei de munca