Academia de Studii Economice din Bucureti

Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori

Proiect Econometrie:

Judeul Vrancea

Analiza ratei omajului n funcie de:
-ponderea populaiei scolare n populaia total
-ponderea numrului de emigrani n populaia total



Racu Roxana Maria





1. Prezentarea judeului Vrancea
Vrancea este un jude situat n regiunile istorice Moldova (la nord
de rul Milcov) i Muntenia (la sud de rul Milcov) din Romnia
avnd o suprafa de 4.863 km. Reedina judeean este
municipiul Focani.
n privina judeelor vecine, la nord-est se afl judeul Vaslui, la est
judeul Galai, la sud-est judeul Brila, la sud judeul Buzu, la
vest judeul Covasna, la nord judeul Bacau. Judeul Vrancea este
cuprins ntre coordonatele geografice 4523 i 4611 latitudine
nordic i 2623 i 2732 longitudine estic, fiind situat n partea
de sud-est a rii, la curbura Carpailor Orientali.
n anul 2009, populaia acestui jude era de 391.833 loc, iar
densitatea sa de 81 loc./km.

Prezentarea unei persoane reprezentative pentru jude
Angela Gheorghiu nscut la 7 septembrie 1965 n Adjud, judeul
Vrancea, este o sopran de origine romn, una dintre cele mai
renumite cntree de oper din lume.
Numele de fat este Burlacu. Angela a fost cstorit cu Andrei
Gheorghiu, fiul violonistului i profesorului tefan Gheorghiu.
Actualmente este mritat cu tenorul Roberto Alagna.
Elev a Miei Barbu, absolv Conservatorul din Bucureti n anul
1990. n strintate cnt pentru prima dat la Basel n Elixirul
dragostei de Gaetano Donizetti. Debuteaz n 1992 la Royal Opera
House din Londra cu rolul Zerlina, n Don Giovanni, urmat de
Mim din Boema de Giacomo Puccini, apoi n Adina la Opera de
Stat din Viena i la Opera din Hamburg. n 1993 debuteaz la
Metropolitan Opera n Boema. La Royal Opera House a triumfat n
mult aplaudata Traviata, dirijat de Sir Georg Solti, n 1994,
spectacol pentru care, ca s poat fi transmis n direct, au fost
anulate programele de la BBC. Spectacolul a fost nregistrat de
casa de discuri Decca.
Interpreteaz rolul protagonistei n filmul "Romeo i Julietta"
publicat de EMI Classics. n anul 2001 interpreteaz Floria Tosca
alturi de soul ei, tenorul francez Roberto Alagna, n rolul
Cavaradossi n filmul-oper Tosca de Jacquot, film prezentat n
afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneia.
Vocea ei este considerat de ctre critica internaional drept o
combinaie ntre vocile a doua celebre cntaree de oper, Maria
Callas i Renata Tebaldi.
n anul 2002 particip cu spectacolul "Proms at the Palace" la
celebrarea Jubileului Reginei Elisabeta a II-a. Este premiat cu La
Medaille Vermeille de la Ville de Paris i devine Officier de
lOrdre des Arts et Lettres.
La finele anului 2011 apare "Homage to Maria Callas", un duet
peste timp al Angelei Gheorghiu cu Maria Callas (folosindu-se o
nregistrare a Mariei Callas din 1963).
Cu compania Metropolitan Opera a cntat deja n peste 70 de
reprezentaii.

Prezentarea unui agent economic reprezentativ pentru jude
S.C. Vincon Vrancea s-a nfiinat n anul 1949 i este cea mai mare
societate care produce i comercializeaz vin, distilate din vin,
buturi spirtoase i oet.
Compania deine n acest moment peste 2150 ha de vi de vie n
regiuni vini-viticole cu renume precum Odobeti, Coteti, Panciu,
Hui, Chirnogeni, podgorii ce aparin celei mai mari regiuni
viticole a rii. Din aceste podgorii, societatea produce vinuri de
calitate superioar din soiurile : Feteasc Alb, Feteasc Regal,
Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, arb, Merlot,
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir i Feteasc Neagr. Tot din aceast
regiune viticol face parte i arealul Pietroasa, renumit pentru
calitatea vinurilor dulci din soiurile Tmioasa Romneasc,
Busuioaca de Bohotin i Grasa, areal n care compania exploateaz
circa 350 ha cultivate cu soiurile amintite.
Vinificaia se realizeaz n cele 20 de crame ale societii, crame ce
totalizeaz o capacitate de procesare i depozitare de peste 80.000
tone/sezon.
Cele 2 combinate de condiionare i mbuteliere a vinului, alturi
de 3 instalaii Charente, o cram de nvechire a distilatelor i 2 linii
de mbuteliere a produselor de baz de vin, confer societii
Vincon Vrancea o redutabil for de producie, ceea ce o distinge
net n mediul concurenial intern.
Modernizarea continu a tehnologiei i profesionalismul
specialitilor au adus societaii, dincolo de certa calitate a
produselor i poziia de lider de pia.

2. Definirea i descrierea evoluiei indicatorilor
analizai pe perioada de analiz
Rata omajului este un indicatorul relativ prin care se apreciaz
intensitatea omajului, fiind unul din cei mai importani indicatori
macroeconomici. Aceasta se determin prin raportarea numrului
total de omeri la populaia activ i se exprim n procente.
Ponderea populaiei scolare n populaia total reprezint raportul
dintre populaia colar i populaia total.
Ponderea numrului de emigrani n populaia total reprezint
raportul dintre numrul total de emigrani i populaia total a
judeului Vrancea.


Reprezentare grafic (nivel minim, mediu, maxim )
Anul
Ponderea pop
colare n pop
total
Ponderea nr
emigrani n pop
total
Rata
omajului
1991 19,49 0,028 4,1%
1992 18,72 0,011 10,9%
1993 18,20 0,011 12,8%
1994 18,31 0,013 10,5%
1995 18,61 0,026 8,3%
1996 18,47 0,034 5,7%
1997 18,54 0,047 6,7%
1998 18,42 0,034 8,1%
1999 18,05 0,031 7,2%
2000 17,76 0,054 6,1%
2001 17,28 0,042 5,6%
2002 16,73 0,031 5,9%
2003 16,44 0,056 5,7%
2004 16,08 0,051 4,2%
2005 15,52 0,077 4,0%
2006 15,21 0,089 4,1%
2007 14,97 0,044 3,8%
2008 14,61 0,032 4,4%
2009 14,48 0,034 7,4%

Rata
omajului


minim 3,8%
mediu 6,6%
maxim 12,8%
Ponderea pop
colare n pop
total


minim 14,48
mediu 17,15
maxim 19,49
Ponderea nr
emigrani n
pop total


minim 0,011
mediu 0,039
maxim 0,089




























0.0%
2.0%
4.0%
6.0%
8.0%
10.0%
12.0%
14.0%
Rata omajului
Rata somajului
13
14
15
16
17
18
19
20
Ponderea populatiei scolare in populatia totala
Ponderea pop scolare in pop
totala













Indicatori pentru caracterizarea seriilor de timp
INDICATORII STATISTICA MEDII ABSOLUTI
RELATIVI..
- componenta trend (tendinta pe termen lung) :
Se poate calcula folosind : metoda modificarii absolute medii
metoda indicelui mediu
metoda mediilor mobile
metoda analitica (functia de regresie)
- componenta sezoniera
- componenta ciclica
- componenta reziduala




0.000
0.010
0.020
0.030
0.040
0.050
0.060
0.070
0.080
0.090
0.100
Ponderea numrului de emigrani n populaia total
Ponderea nr emigranti in pop
totala

Putem pune definitii (t statistic; autocorelare...)
3. Analiza econometrica (de facut in Eviews)
a) specificarea modelului

unde, Y = Rata somajului

X = Ponderea pop scolare in pop totala
Z = Ponderea nr de emigrant in pop totala

= Parametrii modelului
stabilirea ipotezelor de lucru
ipoteze economice: ce ar trebui sa rezulte in urma estimarii
parametrilor.intre rata si rata ar trebui sa existe o
dependenta...etcb
NR DE EMIGRAN AR TREBUI SA INFLUEN IN MOD
NEGATIV RATA SOMAJ....(fiecare variabila in parte cu ar
trebui sa influenteze rata somajului)




b) estimarea parametrilor
(ls ratasomaj ponderepopscolara pondereemigranti c)




c) testarea parametrilor
Varianta 1
Conform ecuatiei obtinute, observam ca |

| pentru parametrii

, este mai mic decat

(aproximativ 2), adica 0,853230 < 2 si

0,862611 < 2, rezulta ca acceptam ipoteza

, adica parametrii

nu difera semnificativ de 0.
In privinta estimarii parametrului

, putem afirma ca |

| este
mai mare decat

(aproximativ 2), adica |-3,130826| > 2,

rezulta ca acceptam ipoteza

, adica parametrul

difera
semnificativ de 0.
Interpretare economica :

Daca ponderea populatiei scolare creste cu 1%, atunci rata

somajului va creste cu 0,862611%

Daca ponderea numarului de emigranti creste cu 1%, atunci

rata somajului va scadea cu 3,130826%
Varianta 2
Conform ecuatiei obtinute => Prob(c) si Prob(COEF
ponderepopscolara) >0,05 rezulta ca parametrii c si
ponderepopscolara nu sunt semnificativi diferiti de 0;
Prob(pondereemigranti)<0,05 rezulta ca parametrul
pondereemigranti este semnificativ diferit de 0.
TESTUL F







d) Verficarea ipotezelor modelului de regresie
ipoteza de multicoliniaritate (testul Farrar-Glauber)

matricea factorilor fara rata somaj

Dupa obtinerea matricei de corelare, vom calcula determinantul
acesteia, dupa formula mdeterm() si vom obtine 0,35027185.
Ipotezele ce vor fi testate sunt :

: = 1 si

: < 1
Dupa aflarea determinantului vom calcula

, unde n = numarul esantionului, iar p = numarul de

factori.

= 15,38600411
Preluand valorea critica

(k=2),

= 3,841, rezulta ca

este
mai mare decat

critic, adica accept ipoteza

, rezultand astfel
ca fenomenul de multicoliniaritate este present.















ipoteza de autocorelare a erorilor (Testele Durbin-Watson si
Breusch Godfrey)


Conform testului Breusch Godfrey, Prob parametrilor>0,05, rezulta
ca toti parametrii modelului nu sunt semnificativi diferiti de 0, nu
este prezent fenomenul autocorelare a erorilor.
Conform testului Durbin-Watson, DW = 1,684419. Preluand
valorile dL = 1,18037 dU = 1,40118, pentru a putea neglija
autocorelarea, trebuie ca valoarea calculata la modelul analizat
(DW = 1,684419) sa se incadreze in intervalul dU s 4-dU. Adica in
intervalul 1,40118 si 2.59882. Cum valoarea noastra se afla in acest
interval rezulta ca putem neglija autocorelarea folosind testul
Durbin-Watson.


ipoteza de heteroscedasticitate (Testul White)


Prob parametrilor>0,05, rezulta ca toti parametrii modelului nu
sunt semnificativi diferiti de 0, nu este prezent fenomenul de
heteroscedasticitate










ipoteza de normalitate a erorilor (Testul Berra-Jarque)


Conform testului Berra-Jarque JB = 0,166619.
Preluand valorea critica

(k=2),

critic = 3,841 rezulta ca JB

<

critic, iar erorile sunt distribuite normal.

e) Efecturarea unei prognoze
PROGNOZA DE MANA