Facultatea de Stiinte Economice Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Amenajarea turistica a teritoriului

CIRCULAIA TURISTIC N ROMNIA

Evolutia sosirilor de turisti internationali in Romania in perioada 1999-2008

8000 7722 7500 7125 7000 6500 (mii turisti) 6000 5500 5224 5000 4500 4000 3500 3000 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 4938 5264 4794 5595 6600

5839

6037

n perioada 2007-2008, sosirile se reduc cu 600000 turiti, datorit efectelor crizei economice.

Evolutia si structura sosirilor de turisti in Romania in perioada 1999-2008

8000 7000 6000 (mii turisti) 5000 4000 3000 2000 1000 1999 turisti romani 4314 turisti straini 795 0 2000 4053 867 2001 3960 915 2002 3848 999 2003 3952 1105 2004 4280 1359 2005 4375 1430 2006 4836 1380 2007 5421 1551 2008 5659 1466

1999

2000

2001

2002

2003 21,85 78,15

2004 24,1 75,9

2005 24,63 75,37

2006 22,2 77,8

2007 22,25 77,75

2008 20,6 79,4 procent turisti straini procent turisti romani

15,56 17,62 18,77 20,61 84,44 82,38 81,23 79,39

n perioada 1999-2008, turitii romni au reprezentat majoritatea sosirilor (75-85%). Ponderea turitilor strini n total sosiri nu a depit 25 % (n 2005) n toat perioada analizat. n anul 2008, din numrul total de 7,1 milioane turiti, romnii au reprezentat 79%, iar turitii strini 21%.

Evolutia si structura sosirilor de turisti in Romania in perioada 1999-2008

8000 7000 6000 (mii turisti) 5000 4000 3000 2000 1000 0 1999 2000 2001 2002 turisti straini 2003 2004 2005 2006 2007 2008 turisti romani

Se observ c evoluia sosirilor de turiti internaionali a nregistrat o tendin uor ascendent n perioada analizat, cu o uoar scdere n 2008. n cazul turitilor romni, creterea ulterioara anului 2004 s-a datorat creterii veniturilor i a nivelului de trai. Durata medie a sejurului a crescut n ultimii ani, ajungnd la 7,4 zile n 2007 i 6,7 n 2008. 2002 7,8 2003 7,9 Durata medie a sejurului (zile) 2004 2005 2006 7,0 7,6 7,4 2007 7,4 2008 6,7

NNOPTRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC turisti straini

16%

turisti romani

84%

n cazul nnoptrilor (Nzt), se constat c din totalul de 20.726.000 nnoptri din anul 2008, 84% aparin turitilor romni (17.367.000) i 16% turitilor strini (3.359.000).

NNOPTRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC

18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 turisti romani turisti straini

NNOPT RI N STRUCTU RILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIU NI DE CAZARE TURISTIC 2008 (mi) Total turisti straini turisti romani

Campinguri i uniti tip csu

Tabere de elevi i precolari

Vile turistice i bungalouri

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

16867 25 16842

117 11 106

19 7 7 19 0

313 36 277

84 6 71 77 5

411 1 410

960 158 802

74 4 54 69 0

36 2 34

n anul 2008, numrul total de nnoptri n Romnia a fost de 20.726.000, din care majoritatea n hoteluri i moteluri (16.867.000), urmate cu ponderi mai reduse de pensiuni
6

Spaii de cazare pe nave 59 57 2

Hoteluri i moteluri

Popasuri turistice

Cabane turistice

Hosteluri

turistice urbane, rurale, vile i bungalouri. Valori mai reduse s-au nregistrat pentru alte tipuri de uniti de cazare.

Preferinta relativa pentru turism (Pr) exprima proportia din totalul emisiunii turistice a unei tari fata e totalul turistilor care se indreapta spre o numita destinatie( in acest caz, judetul Valcea). Preferinta relativa pentru turism se obtine conform relatiei : Pr =NTValcea 2008(sosiri) / NT Romania 2008 * 100= 238.800 /7.125.300*100=3.34%

Functia turistica (Ft)este un indicator al valorificarii ofertei turistice.Functia turistica a unui judet(a unei localitati) este un indicator ce depinde de capacitatea de cazare si de populatia judetului respectiv, conform relatiei: Ft= L / P x100, unde L=numarul locurilor de cazare din judet P=Populatia rezidenta

Ft=

10596 locuri cazare / 413247 locuitori * 100= 2,57%

TURISLMUL INTERN SI INTERNATIONAL AL ROMANIEI .FLUXURI TURISTICE SPRE SI DIN ROMANIA

CLTORIILE INTERNAIONALE NREGISTRATE LA FRONTIERELE ROMNIEI

12000 10000 8000 6000 4000

2000
0
Rutiere Feroviare Aeriene Navale Sosirile vizitatorilor straini in Romania(mii sosiri) Plecarile vizitatorilor romani in straintatate(mii plecari)

Sosirile vizitarorilor straini in Romania (mii sosiri)

Navale 3%

Feroviare 3%

Aeriene 16%

Rutiere 78%

Navale 0% Aeriene 18% Feroviare 2%

Rutiere 80%

Plecarile vizitatorilor romani in strainatate(mii plecari) In privinta sosirilor turistilor straini in Romania in anul 2008 dupa mijlocul de transport folosit, se observa ca din totalul de 8.862.000, majoritatea au preferat mijloace de transport auto ( 78 %) , apoi cele aeriane (16%) si mai putin feroviare (3%) si navale (3%). Se observa ca in privinta plecarilor turistilor romani in straintatate in anul 2008, dupa mijlocul de transport folosit din totalul de 13.072.000, majoritatea au preferat mijloacele de transport auto (79,41%) , apoi cele aeriene (18,39%) si mai putin feroviare (2,49%) si navale (1,16 %)

SOSIRILE VIZITATORILOR STRINI N ROMNIA, PE PRINCIPALELE RI DE ORIGINE

0% 2%0% 3% 0% Europa Africa America Asia Australia si Oceania 95% Tari nespecificate

In privinta sosirilor turistilor straini in Romania, in anul 2008, dupa continentul de origine, se observa ca din totalul de 8.862.000, 94,91% provin din Europa (8.411.000 turisti). Ponderi mai mici revin continentelor: Asia (2,53%), America (2,16%), Africa ( 0,20%), Australia si Oceania ( 0,18% ).

SOSIRILE VIZITATORILOR STRINI N ROMNIA, PE CONTINENTE Europa Africa America Asia Australia si Oceania Tari nespecificate Total 8411 18 191 224 16 2 8862

10

SOSIRILE VIZITATORILOR STRINI N ROMNIA, DUPA TARA DE PROVENIENTA (2008)

(mii)

Majoritatea turistilor straini care au vizitat Romania in 2008 provin din tarile europene, mai ales din Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, Germania, Italia. Un numar insemnat de turisti provin si de pe alte continente, mai ales din urmatoarele state: Turcia, SUA, Israel.

Austria Belgia Bulgaria Republica Ceh Cipru Danemarca Estonia Finlanda Frana Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania Suedia Regatul Unit Ungaria Belarus Serbia i Muntenegru Macedonia Republica Moldova Federaia Rus Turcia Ucraina Egipt SUA Israel Australia i Oceania

2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0

11

Calatorii interne ale turistilor romani pe zone turistice(2008) Total Litoral Zona montana Statiuni balneoclimaterice Delta Dunarii Circuite diverse Alte zone 9716392 1405797 2478605 253138 38293 83711 5456848

Calatorii interne ale turistilor romani pe zone turistice(2008)

Litoral 14.47%

Alte zone 56.16%

Zona montana 25.51%

Statiuni balneoclimaterice 2.61% Circuite diverse 0.86% Delta Dunarii 0.39%

Din totalul turistilor interni ( 9.716.392), 25, 51 % au preferat zona montana, 14, 47 % litoralul si mai putin statiunile balneoclimaterice ( 2, 61%), circuitele ( 0,86 %) sau Delta Dunarii (0,39%).

12

DIMENSIUNI ALE DOMENIULUI SCHIABIL SI AMENAJAREA STATIUNILOR PENTRU SPORTURI DE IARNA

In cadrul procesului complex de amenajare a spatiului montan, amenajarea domeniului schiabil reprezinta punctul de plecare in dezvoltarea unei statiuni turistice pentru sporturi de iarna. In acest sens, se iau in considerare o serie de indicatori (parametri), intre care : numarul si lungimea partiilor de schi in total si pe categorii (schi albi, schi fond). Caracteristicile instalatiilor de transport pe cablu(teleferice), precum si ale altor echipamente auxiliare ( tunuri de zapada artificiala,tancuri de batut zapada)

1.Lungimea partiilor de schi omologate ( L) este deosebita de importanta in stabilirea statului unei statiuni pentru sporturi de iarna la nivel national si international. Se exprima in metri liniari si este un indicator corelat cu marimea statiunii, un factor determinant de echiare turisitca. 2.Latimea partiilor (l) latimea conventionala a unei partii de schi este de 30 m, caz in care se recomanda un indice de lungime de 6 m pe loc de cazare. Pentru latimi de partie diferite de latimea conventionala de 30 m, se ia in considerare coeficientul de corectie (Kc) ce variaza in limitele valorilor din tableul de mai jos:

Latimea partiei (l)m Coeficient ul de corectie (Kc)

15

20

30

40

50

60

100

150

200

250

350

0.5 0

0.6 7

1.0 0

1.3 3

1.6 7

2.0 0

3.5 3

5.0 0

6.6 7

8.3 3

10.0 0

3.Diferenta de nivel ( DH) reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge un schior de la plecare pana la sosire si se calculeaza prni diferenta dintre cota maxima (de plecare) si cota minima ( de sosire), exprimandu-se in metri. Este un indicator important pentru calculul debitului paritei de schi prin insumarea coborarilor efectuate de un schior.
13

4.Panta partiei se poate se poate exprima in procente (100/1000m) sau in grade si exprima dificultatea acesteia in practicarea schiului. Este un indicator utilizat in calculul capacitatii de primire si a debitului partiei.

5.Capacitatea optima a partiei (Co) exprima densitatea schiorilor pe o partie, la un moment dat.Exista 3 variante de calcul pentru acest indicator: a) Co = , unde

Q = debitul orar mediu in functie de viteza schiorului (v in km/h) si distanta minima de siguranta (L min in m) dintre schiori; Z = diferenta de nivel medie pe care o coboara intr-o zi un schior in functie de tehnica si performantele sale; Kc = coeficientul de corectie a debitului mediu in functie de latimea partiei; DH = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul;

b)

, unde

S-suprafata schiabila s-suprafata destinata unui schior pe zi - panta partiei Categoria schiorilor Consacrati Bani Avansati Incepatori s( ) 1000 600 400 300 sin 0,30 0,25 0,20 0,15

c) Capacitatea partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu: Co= , unde Q= capacitatea orara a telefericului(persoane/ora);
14

K=coeficientul de incarcare a instalatiei de transport pe cablu T=timpul, in ore, de functionare a telefericului DH=diferenta de nivel a partiei Z=diferenta de nivel parcursa de un schior

Altitudine maxima (plecare) = 1375 m Altitudine minima (sosire) =880 m Diferenta de nivel = 495 m Suprafata partiei = 6 ha Debit maxim = 360 persoane / ora Debit optim = 270 persoane /ora Instalatie transport pe cablu: telescaun Lungime telescaun =1983 m Debit telescaun Qt =650 persoane/ora Coeficientul de incarcare a instalatiei K = 80% Timpul de functionare a instalatiei T =8 ore /zi Diferenta de nivel parcursa de un schior mediu(5 coborari pe zi) Z = 2475 m / zi Locuri de cazare in zona = 440, din care 260 in statiunea Borsa

Restaurante (3) cu 280 locuri la mese a) Co = = = 54 persoane/ora

b)

= 99

c) Co=

= 832 persoane / zi

15

6. Debitul partiei de schi in functie de panta partiei este:

Panta partiei Sub 45 % Peste 45 %

Debitul partiei (persoane /ora /m latime partie) 9-12 5-8

7. Timpul mediu necesar urcarii cu telefericul tt se calculeaza dupa formula: tt= , unde

Lt = lungimea telefericului Vt = viteza telefericului ( m/sec)

Vitezele curente ale diferitelor tipuri de teleferice sunt urmatoarele:

Tip teleferic Babyteleschi Teleschi fix Telescaun fix Telegondola Telecabina

Viteza telefericului ( m/ sec) 0,8 2,5 1,8 2,0 3,5 7,5

tt Borsa =

= 16, 5 minute

8. Timpul de coborare pe partie se calculeaza dupa urmatoarea formula : tp = , unde

16

L = lungimea partiei Vp = viteza schiorului pe partie ( m /sec) Vitezele medii pe partie ale diferitelor categorii de schiori sunt urmatoarele: Schiori incepatori Schiori medii Schiori avansati 0,7-0,9 m / sec 1,1-1,75 m / sec 2,2 m /sec tp Borsa = min tp Borsa = minute tp Borsa = min 9. Numarul de cicluri ( Nc) efectuate de un schior intr-o ora rezulta din relatie : Nc= tp Borsa = , unde = = = = 41, 6 =23, 8 = 15,1

Nc = numarul de cicluri tc = tt = tp = ta si tc = timpul necesar efectuarii unui ciclu ( in minute) tt = timpul mediu necesar urcarii cu telefericul ( in minute) tp = timpul de coborare pe partie ( in minute) ta = timpul de asteptare la teleferic ( in minute) considerat astfel:

-5-10 minute la instalatiile usoare ( teleschi, babyteleschi) -15-20 minute la instalatiile puternice ( telecabina, telegondola)

Nc Borsa =

= 1,12 cicluri / ora

Indicatorii sintetici si de corelatie definesc calitatile unei statiuni montane pentru sporturi de iarna.

17

10. Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu (A) se calculeaza dupa formula : A= , unde

Lt = lungimea instalatiilor de transport pe cablu Np = numarul locurilor de cazare din statiune Operational, la nivel mondial, A = 2,80 3, 20 A Borsa = = = 4, 5 m ( teleferic) / loc de cazare, prin urmare statiunea Borsa ofera o

capacitate mai mare a mijloacelor de transport pe cablu comparativ cu numarul locurilor de cazare.

11. Gradul de satisfacere a cererii turistice ( Cs) se calculeaza astfel : Cs = , unde

Qt = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu Np = numarul locurilor de cazare din statiune Operational, la nivel mondial, Cs = 1, 25 persoane / ora / loc cazare Cs Borsa = = = 1,47 persoane / ora /loc cazare, valoare mai ridicata decat media.

12. Potentialul statiunii din punctul de vedere al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu (Ps) se calculeaza conform formulei: Ps = , unde

Qt = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu Np = numarul locurilor de cazare din statiune DH = diferenta de nivel a partiei ( partiilor) Operational, la nivel mondial, Ps = 500 1500 persoane / ora / m partie/ loc cazare Ps Borsa = = = 731, 25 persoane / ora / m partie / loc cazare

18

13. Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil ( Nn) intr-o statiune pentru sporturi de iarna se calculeaza astfel : Nn = , unde

Nn =capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil Ns = numarul de turisti K0 = coeficientul de influenta a weekend-ului ( pentru zilele lucratoare K0=1) Ks- ponderea schiorilor in total turisti, avand o valaore relativa de 60-80 % pe nivel mondial Nn Borsa( zi lucratoare) = =1428,5 locuri cazare necesare, prin urmare se recomanda (

p.10,11) cresterea locurilor de cazare in statiunea Borsa

Criterii i norme de amenajare turistic a litoralului n funcie de caracteristicile naturale ale plajei i mrii, se stabilesc concepiile de organizare, respectiv tipologia implantrilor turistice i localizarea amplasamentelor. Mrimea staiunii este dictat de capacitatea de suport a plajelor. 1. Suprafaa exploatabil a plajelor se refer la faptul c o exploatare efectiv se poate face la o lime de circa 50 m, iar suprafeele situate spre rm pot fi amenajate cu locuri de joac, umbrele, vestiare, plantaii. Plajele cu lime de peste 100 m, contribuie la sporirea gradului de confort, ns cura heliomarin pierde din eficien la peste 50 m deistan de ap. 2. Capacitatea optim de primire a plajei - numrul de vizitatori sosii pe plaj este un indicator important pentru stabilirea capacitii plajei i implicit a staiunii, nivelului de confort sau categoriei de utilizare. Prin aceasta se exprim att nivelul de ocupare a plajei n raport cu limea a cesteia ct i ocuparea mrii, variabil n funcie de configuraia fundului mrii i adncimea apei. Capacitatea optim de primire a plajei se stabilete dup formula:
S , unde LN Co = capacitatea optim potenial (turiti) S = suprafaa plajei (m2) L = lungimea rmului cu plaje (ml)

Co =

19

N = norma de spaiu afectat unui turist, exprimat n m2 (Np) sau ml (Nt), n raport cu modul de folosire a plajei, limea acesteia i cu lungimea rmului. a) Np = Numrul de turiti (Np) pe m2 de plaj:

m 2 plaja , norm condiionat de gradul de utilizare a plajei, astfel: turist ocupare intensiv (4-6 m2/ turist), atunci cnd plaja nu este ocupat de alte activiti, n afar de cura heliomarin; ocupare medie (6-8 m2/ turist), cnd exist amenajri reduse; ocupare larg (8-12 m2/ turist), cnd n partea mai deprtat de rm se amenajeaz dotri pentru sport, agrement, alimentaie public, plantaii de protecie.

b) Numrul de metri rm / turist (Nt) este difereniat n funcie de limea i gradul de utilizare a plajei, conform tabelului: Tipul de plaj intensiv ngust (10-20m lime) 5 ml / turist gradul de utilizare medie 3

Medie (21-60m lime) 6-10 5-7 Larg (61-100m lime) 10-15* 8-10 *nu se recomand deoarece se aglomereaz fia de plaj de lng ap

larg nu este economic 3-5 5-7

Aplicaie: Calculai capacitatea optim de primire a unei poriuni de plaj din Mamaia, cu o lungime de 1000m, o lime de 200m, o ocupare medie (Np) de 6 m2/turist i grad mediu de utilizare de10 ml / turist. S = L x l = =1000*200=200000 m2
S 200000 = =33,3 ml / turist L Np 1000 * 6 200000 S Co = = = 20 turiti L Nt 1000 *10

Co =

3. Simultaneitatea prezenei turitilor pe plaj se stabilete lund n considerare durata medie a unei edine de plaj n luna iulie (3-4 ore pentru litoralul romnesc) i intervalul optim de plaj din iulie de 7-8 ore (9:00-17:00). Indicele de simultaneitate (Is) este egal cu 1/3 din numrul turitilor poteniali n funcie de profilul staiunii i amenajrile existente (ce pot constitui atracii turistice suplimentare activitii balneoturistice). Is variaz ntre 1,25 i 1,35 sau chiar 1,40. 4. Capacitatea zilnic a plajei (Cz) exprim numrul de turiti ce pot folosi zilnic plaja, numr pe baza cruia se stabilete mrimea staiunii i capacitatea dotrilor i amenajrilor acesteia. Se calculeaz astfel: Cz = Is x Co, unde

20

Cz capacitatea zilnic a plajei Is indicele de simultaneitate (variabil de la 1,25-1,35 sau chiar 1,40 n raport direct cu nivelul de dotare i echipare a staiunii) Co capacitatea optim potenial a plajei stabilit pe baza Np sau Nt Cz sector plaj Mamaia = Is Co(Np) = 1,35*33,3= 44,9 = Is Co(Nt) = 1,35*20=27

Indicatori de corelaie ntre resursele balneoterapeutice i cererea de servicii de tratament balnear 1. Cura intern cu ap mineral la izvor Considernd poria maxim de ap 300 ml i un consum de 3 porii pe zi pentru fiecare pacient, se calculeaz la un timp de funcionare util al izvorului de 8 ore cu pierderi de 30%: Debitul izvorului (l/s) Nr. maxim pacieni 0,1 2000 0,5 10000 1 20000 2 40000

2. Cura extern cu ap mineral / termal a) Cad cu ap mineral sau termal: se consider c pentru o cad se consum 300 l ap (3 cad la 1 mc) pentru o baie (procedur). Timpul de funcionare este de 7 ore/ zi i timpul de efectuare a procedurii de max. 40 (30 min. baia i 10 min. pauz). Se poate calcula aproximativ cantitatea de ap mineral necesar pe zi. Nr. cazi individuale (posturi) 1 2 10 20 Nr. pacieni pe zi 10 20 100 200 Cantitatea de ap mineral (mc/ zi) 3,5 7 25 70 Cantitatea de ap cu diluare 50%/mc/zi 1,7 3,5 17 35

b) Bazin pentru balneaie. Se consider pentru calcul o norm de 4 mp de persoan la o adncime medie de 1,5 m cu alimentare prin curgere continu la preaplin, astfel nct la sfritul zilei de lucru, considerat de 7 ore, apa s se fi schimbat o dat. O procedur dureaz n medie 40 minute (30 min. baia i 10 min. pauz). Nr. pacieni / procedur 10 15 20 30 Nr. pacieni pe zi 100 150 200 300 Suprafa bazin (mp) 40 60 80 120 Necesar de ap pe zi de lucru (mc) 120 180 240 360

3. Cura cu nmol (nmoloterapie) mpachetrile cu nmol se consider pentru calcul c fiecare post funcioneaz 7 ore i fiecare procedur dureaz 40 minute maxim (30 min. procedura i 10 min. pauz).
21

Nr. posturi (paturi) 1 2 10 20

Nr. pacieni pe zi 10 20 100 200

Cantitatea de nmol zilnic nmol sapropelic nmol mineral total (kg) parial (kg) total (kg) parial (kg) 200 100 150 100 400 200 300 200 2000 1000 1500 1000 4000 2000 3000 2000

nmol de turb total (kg) 150 300 1500 3000

4. Baia mofetic (mofetoterapie) Considernd programul de lucru al mofetei de 7 ore/ zi i durata unei proceduri de 30 minute (20 min. procedura i 10 min. pauza), rezult pentru o mofet standard de 40 mc (suprafa 5m x 5m i adncime medie 1,6 m) posibilitatea efecturii curei pentru 700 pacieni la un grad de acoperire de 2 persoane/ mp i 350 pacieni la un grad de acoperire de 1 persoan/ mp. Exist i pierderi de gaz mofetic, astfel nct consumul zilnic de gaz n mofet este dublul volumului mofetei. Volum mofet (mc) Consum gaz CO2 (mc/zi) 6 (2 x 2 x 1,6) 15 14 (3 x 3 x 1,6) 30 40 (5 x 5 x 1,6) 80 58 (6 x 6 x 1,6) 120

5. Aerosoloterapie cu ap mineral Se consider poria pentru o procedur pentru fiecare pacient de maxim 100 ml ap i o durat a procedurii de maxim 40 minute (30 min. procedura i 10 min. pauza). Nr. posturi aerosoli 1 2 10 20 Nr. proceduri pe zi 10 20 100 200 Necesar ap / zi (l) 1 2 10 20

In privinta strucutrii unitatilor de cazare pe tipuri de unitati, se constata ca din totalul de 165 unitati din judetul Valcea, predomina hotelurile si motelurile ( 49 unitati, respectiv 29, 70 % ) si vilele turistice ( 41 unitati, respectiv 24, 85%). Se adauga, in ordine descrescatoare: 34 de pensiuni turistice urbane si 25 de pensiuni turistice rurale, 3 cabane turistice, 3 tabere de elevi si prescolari si un popas turistic.

22

Total Hoteluri si moteluri Cabane turistice Campinguri si casute Vile turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice rurale Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice

165 49 3 9 41 3 25 34 1

100,00 29,70 1,82 5,45 24,85 1,82 15,15 20,61 0,61

Numar unitati
50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC DIN JUDETUL VALCEA (2008)

Hoteluri si moteluri

Cabane turistice

Campinguri si casute

Vile turistice

Tabere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice rurale

Pensiuni turistice urbane

Capacitatea de cazare turistica in judetul Valcea in anul 2008, a fost de 10596 locuri existente si 2639 mii locuri-zile pentru capacitatea de cazare in functiune. Indicele de

23

utilizare neta a capacitatii in functiune a fost de 48,5 %. Sosirile de turisti in judetul Valcea s-au cifrat la 233800, iar innoptarile la 1280300.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica in judeul Valcea (2008) Judetul Capacitatea de cazare Existenta (locuri) 10596 In functiune (mii zile) 2639 locuri233,8 1280,3 Sosiri (mii) Innoptari (mii) Indice de utilizare neta a capacitatii in functiune

Valcea

48,5 %

24