Sunteți pe pagina 1din 177

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA AGROTURISM

AGROTURISM ŞI TURISM RURAL, NAŢIONAL ŞI


INTERNAŢIONAL

PROFESOR COORDONATOR,
Conf. dr. Calina Jenica

Masterand,
Pavel I. Vasilica Loredana

CRAIOVA
2016
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA AGROTURISM

PROIECT

PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI

TURISTIC AL ZONEI MARAMUREŞ

PROFESOR COORDONATOR,
Conf. dr. Calina Jenica

Masterand,
Pavel I. Vasilica Loredana

CRAIOVA
2016
CUPRINS

I. CONSIDERAŢII GEOGRAFICE GENERALE ................................... 5


1.1. Aşezarea geografică ............................................................. 5
1.2. Căil de comunicaţie ............................................................. 17
1.3. Cadrul geografic natural .............................................................. 18
1.4. Cadrul socio-economic ........................................................ 31
1.4.1. Populaţia ......................................................................................31
1.4.2. Aşezări omeneşti .............................................................. 38
1.4.3. Economia .................................................................. 55
1.4.4. Infrastructura generală .............................................. 71
1.4.5. Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale,
comerciale, sanitare ............................................................ 77

II. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC ......................................... 90


2.1. Consideraţii generale ....................................................................... 90
2.2. Potenţialul turistic ................................................................ 98
2.3. Potenţialul turistic antropic ................................................ 102
2.3.1. Potenţialul turistic cultural istoric..................................... 102
2.3.2. Potenţialul turistic tehnico-economic .................................... 106
2.4. Regionarea turistică .......................................................... 110

III. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A


POTENŢIALULUI TURISTIC........................................................... 117
3.1. Structuri de primire turistică............................................... 117
3.1.1. Structuri de primire turistică de cazare ........................... 117
3.1.2. Structuri de primire turistică de alimentaţie
pentru turism ..................................................................... 125
3.1.3. Structuri de primire turistică de tratament balnear ............... 128
3.1.4. Structuri de primire turistică de agrement, agrement
sportiv şi divertisment cultural.......................................................... 139

IV. PROPUNERI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE


A TURISMULUI ............................................................................... 161
4.1. Premize de dezvoltare a turismului ................................... 161
4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta .................................. 162
4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistică .. 162
V. PROGRAM DE PROMOVARE ŞI PUBLICITATE TURISTICĂ ... 164

VI. IMPACTUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI .................................. 168

CONCLUZII..................................................................................... 170

BIBLIOGRAFIE ............................................................................... 175


I. CONSIDERAŢII GEOGRAFICE GENERALE

1.1. Aşezarea geografică

Judeţul Maramureş1
STEMĂ Maramureș (România)
Poziția geografică

Coordonate: 47°40′22″N 24°00′18″E


Ţară România
Regiune Nord-Vest
Reşedinţă Baia Mare
Componenţă Municipii
Oraşe
Comune
Guvernare
Preşedintele Consiliului Judeţean Zamfir Ciceu (PC)
Maramureş
Prefect Anton Rohian
Suprafaţă
Total 6.304 km2
Populaţie (în urma Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor
din anul 2014)
Total 461290 locuitori
Densitatea populaţiei 73,2 locuitori/km2
Locul după populaţie 16
Prefix telefonic 062
Indicativ autovehicule MM
Sursa: http://www.cjmaramures.ro/

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99
5
Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană
, în germană Kreis Marmarosch) este un județ format din
teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium),
situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea
teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare,
Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut
parte mai devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul
Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ
este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara
Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric)
și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană
Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului
este municipiul Baia Mare.
Scurt istoric
Judeţul Maramureş a fost constituit oarecum artificial în anul 1968 prin
alăturarea administrativ-teritorială a unor teritorii ce aparţineau fostelor "ţări"
maramureşene: Ţara Maramureşului, Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara
Codrului şi zona Băii Mari. Acestea reprezintă forme arhaice de organizare de
tipul cnezatelor şi voievodatelor de sat şi vale, caracteristice zonei. În plus,
vechile ţări sunt împărţite în mai multe zone etno-culturale, recunoscute ca
"văi": Valea Izei, Valea Vişeului, Valea Cosăului sau Valea Marei, denumire
care nu se referă la realităţi de ordin hidro-geografic, ci mai degrabă la grupări
teritoriale de sate situate în bazine hidrografice omonime, dar ale căror nume
nu derivă din hidronim, ci sunt o prescurtare a termenului vechi "Cnezatul
văii...".
Actualul judeţ Maramureş are o istorie străveche, existenţa umană fiind
evidenţiată pe parcursul tuturor perioadelor istorice. Atestarea documentară
datează din anul 1199 când se consemnează desfăşurarea unei vânători în
pădurile Maramureşului la care participa şi regele maghiar Emeric. Dintre
cnezatele şi voievodate româneşti din perioada respectivă amintim cnezatul
Cuhea al Bogdăneştilor, cnezatul Mara sau cnezatul Cosăului. Evoluţia
acestora a fost întreruptă de cucerirea maghiară, rezistenţa în faţa acesteia
fiind atestată documentar cel mai sugestiv în cazul lui Bogdan de Cuhea, numit
în documentele maghiare ale anilor 1342-1343 "fost voievod" şi "infidel", care a
trecut munţii în anul 1359 şi a contribuit la formarea statului medieval Moldova.

6
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621&imgord=4&-Muzeul-de-
Etnografie-si-Istorie-VISEU-DE-SUS-Maramures

http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621

"Ţara Maramureşului" se remarcă după cucerirea maghiară şi


introducerea instituţiilor medievale specifice, inclusiv a comitatului, prin
continuarea existenţei unei autonomii locale în care rolul nobilimii
româneşti este bine documentat. Regii Ungariei au garantat românilor de
aici dreptul de a-şi alege singuri voievozii şi de a fi judecaţi după "dreptul
valah", ultima atestare documentară în această privinţă datând din anul
1383.
În vremea lui Matei Corvin, legăturile dintre regalitatea maghiară şi
nobilimea maramureşeană au fost strânse, regele recrutând din rândul
maramureşenilor ostaşi pentru garda sa. În aceeaşi perioadă, regele a
acordat multor maramureşeni titlul de "baron liber", ceea ce însemna că
respectivii erau supuşi doar regelui.
Un moment important l-a constituit Unirea realizată de Mihai
Viteazul (1599-1600), când o mare parte a zonei Maramureşului, inclusiv
Cetatea Chioarului, a intrat în stăpânirea sa. Din anul 1688, însă,
Maramureşul a devenit parte a Imperiului austriac, odată cu Transilvania.
7
În ceea ce priveşte istoria socială, amintim legendele privind
faptele haiducilor lui Grigore Pintea Viteazul, ucis la porţile oraşului Baia
Mare în 12 august 1703, dar care a rămas până astăzi prezent în tradiţia
locală.

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Intrarea Maramureşului în modernitate s-a făcut târziu, în mare


parte din cauza condiţiilor de relief şi de izolare faţă de restul ţării. Aflat la
periferia rutelor modernităţii, în perioada Imperiului Habsburgic şi a
Imperiului austro-ungar, Maramureşul şi-a păstrat specificul. În lumea
urbană a mineritului, sub stăpânirea austriacă, au existat categorii etnice
extrem de diferite (austrieci, slovaci, cehi, maghiari), aduse din diferite
zone ale imperiului, pentru a exploata zăcăminte neferoase bogate ale
regiunii. Locuitorii regiunii au participat la momente precum revoluţia de
la 1848-1849 sau la mişcarea naţională a românilor de la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Vasile Lucaciu, supranumit "Leul de la Şişeşti", şi George Pop de
Băseşti sunt doi dintre reprezentanţii remarcabili ai elitei româneşti care
au pregătit, prin demersurile lor, actul Unirii de la 1 decembrie 1918, în
8
urma căruia Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-
a unit cu România.
Deşi s-a solicitat unirea cu România a întregului Maramureş, în
final s-a obţinut stabilirea graniţei nordice pe râul Tisa, partea nordică a
Maramureşului (două treimi din suprafaţa comitatului) fiind atribuită
Cehoslovaciei.
Chiar şi după 1918, Maramureşul s-a aflat relativ izolat faţă de
restul ţării. Semnificativ în acest sens este faptul că singura legătură
feroviară cu România se făcea de la Sighetu Marmaţiei prin fosta
Cehoslovacie, apoi prin Halmeu şi Satu Mare. Cordonul montan, greu
accesibil, a menţinut o structură ţărănească extrem de puternic legată de
agricultura de subzistenţă, caracteristică satului carpatic de tip agro-
pastoral.
Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la
sud de râul Tisa) din fostul comitat cu aceeaşi denumire, reşedinţa fiind
la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos Gutâi, inclusiv
oraşul Baia Mare, intra în componenţa judeţului Satu Mare.

http://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-
mea/7775-muzeul-de-etnografie-si-istorie-din-viseu-de-sus

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
9
Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model
sovietic, a impus regiunile în locul judeţelor, regiunea Baia Mare,
denumită ulterior Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ
Maramureş, cât şi din judeţele Satu Mare şi Sălaj. Specificitatea
Maramureşului s-a păstrat o anumită perioadă, cu variaţii locale şi în
perioada comunistă. Chiar dacă relieful nu era unul propice agriculturii,
în unele localităţi maramureşene s-a impus colectivizarea, spărgându-se
astfel autarhiile locale şi destructurându-se vechea ţărănime. Pe de altă
parte, dezvoltarea marilor exploatări miniere din depresiunea
Maramureşului a produs alte transformări marcante ale structurilor
sociale.
După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a constituit
judeţul Maramureş în structura organizatorică existentă şi în prezent, prin
includerea în perimetrul său a localităţilor din depresiunile Maramureş, Baia
Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi a unora de pe văile Someşului şi Sălajului.
Astfel, termenul "Maramureş" a început să definească o altă realitate
administrativă decât până atunci. Reşedinţa judeţului a devenit municipiul
Baia Mare, oraş atestat documentar în anul 1329 şi care a avut o evoluţie
spectaculoasă, atât din punct de vedere demografic (de la 14.000 de
locuitori în anul 1930 la aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind un
centru urban important în această parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică
specifică.
Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit
după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a
intrat în componența României. În perioada interbelică Județul
Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste
Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul
avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7%
români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a.
Celelalte părți care compun acum Județul Maramureș, inclusiv
orașul Baia Mare, au făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).
După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului
au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus:
Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând
actualul județ Maramureș. El este continuatorul voievodatului
Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș
(interbelic).
Conform informaţiilor istorice, cele mai vechi dovezi ale locuirii
umane pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic, aşa cum atestă
descoperirile făcute la Buşag, Seini sau Oarta de sus. Inventarele
arheologice ce corespund epocilor bronzului şi a fierului se înmulţesc,
aşa cum arată săpăturile efectuate la Târgu Lăpuş, Bârsana, Bicaz,
10
Prislop sau Sighet, să le amintim pe cele mai reprezentative. După
cucerirea romană, teritoriul Maramureşului este locuit cu preponderenţă
de dacii liberi, dar se constată legături economice cu provincia romană,
activităţi confirmate de săpăturile arheologice care au scos la lumina
monezi şi preţioase obiecte de ceramică. Exploatările miniere din zonă
datează încă din antichitate, activitate ce a stat la baza dezvoltării
ulterioare a oraşelor Baia Borşa, Cavnic sau Baia Sprie.
Debutul evului mediu îi găseşte pe localnicii din zona Maramureşului
organizaţi în obşti săteşti, transformate ulterior în cnezate ce au culminat cu
formarea Voievodatului Maramureşului.
Prima menţionare istorică a zonei în documente apare într-o
diplomă datată 1199, prin care Regele Emeric I îi face o donaţie
comitelui Laurenţiu, drept mulţumire pentru că îl salvase în timpul unei
expediţii vânătoreşti în Maramureş. Expansiunea maghiară asupra
acestui areal geografic este evidentă la sfârşitul secolului XIV, când
Voievodatul Maramureşului este transformat în comitat al imperiul
maghiar. Istoria a păstrat pentru posteritate încă vie amintirea actelor de
vitejie ale lui Bogdan din Cuhea, împotriva expansiunii maghiare, şi
trecerea acestuia peste munţi şi întemeierea statului moldovean.
Provincie aparent „închisă în sine” prin coordonatele sale
geografice, depozitară a unei civilizaţii româneşti tradiţionale, dar şi loc
de interferenţe etnice, Maramureşul a jucat un rol important în ansamblul
istoriei româneşti şi nu numai.
Constituit din o parte a fostelor „ţări” ale Maramureşului, Chioarului,
Lăpuşului şi Codrului, actualul judeţ Maramureş are o istorie străveche,
aşa cum au dovedit-o cercetările arheologice care au scos la iveală urme
ale prezenţei omului pe aceste meleaguri încă din paleolitic, existenţa
umană fiind evidenţiată pe parcursul tuturor perioadelor istorice.
Atestat documentar în anul 1199 (când se consemnează
desfăşurarea unei vânători în pădurile Maramureşului la care participa şi
regele maghiar Emeric), Maramureşul a fost caracterizat, din punct de
vedere al organizării politico-administrative, de cnezate şi voievodate
româneşti (cnezatul Cuhea al Bogdăneştilor, cnezatul Mara, cel al
Cosăului etc) a căror evoluţie a fost întreruptă de cucerirea maghiară,
rezistenţa în faţa acestei ofensive fiind atestată documentar cel mai
sugestiv în cazul lui Bogdan de Cuhea, numit în documentele maghiare
ale anilor 1342-1343 „fost voievod” şi „infidel”. De altfel, acelaşi Bogdan
trece munţii în anul 1359 şi contribuie la formarea statului medieval
Moldova, având, de atunci, un loc aparte în tradiţia istorică românească.
„Ţara Maramureşului” (termen întâlnit pentru prima dată într-un
document din anul 1299) se remarcă după cucerirea maghiară şi
introducerea instituţiilor medievale specifice, inclusiv a comitatului, prin

11
continuarea existenţei unei autonomii locale în care rolul nobilimii
româneşti, inclusiv în planul spiritualităţii, este bine documentat.
Astfel, în anul 1391, mănăstirii de la Peri îi este conferit statutul de
stavropighie, iar egumenului de acolo prerogative cvasi-episcopale, la
Peri realizându-se şi traducerea unor cărţi religioase în limba română.
În secolele următoare, Maramureşul, Chioarul sau Lăpuşul au
aparţinut alternativ, din punct de vedere administrativ, fie de principatul
Transilvaniei, fie de Ungaria, un moment important constituindu-l Unirea
lui Mihai Viteazu (1599-1600), când o mare parte a zonei, inclusiv
Cetatea Chioarului, a intrat în stăpânirea sa.
Istoria politică nu poate să nu consemneze participarea cetăţenilor
din zonă la momente precum revoluţia de la 1848-1849 sau la mişcarea
naţională a românilor de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului
XX. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Şişeşti” sau George Pop de
Băseşti sunt doi dintre reprezentanţii remarcabili ai elitei româneşti care
au pregătit, prin demersurile lor, actul Unirii de la 1918, în urma căruia
Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-a unit cu
România.
Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la
sud de râul Tisa) din fostul comitat cu aceeaşi denumire, reşedinţa fiind
la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos Gutâi, inclusiv
oraşul Baia Mare, intrau în componenţa judeţului Satu Mare.
Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model
sovietic, a impus regiunile în locul judeţelor, regiunea Baia Mare, ulterior
Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ Maramureş, cât şi
din judeţele Satu Mare şi Sălaj.
După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a
constituit judeţul Maramureş în structura organizatorică existentă şi în
prezent, prin includerea în perimetrul său a localităţilor din depresiunile
Maramureş, Baia Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi a câtorva de pe văile
Someşului şi Sălajului.
Astfel, termenul „Maramureş” începe să definească o altă realitate
administrativă decât până atunci.
Reşedinţa judeţului a devenit municipiul Baia Mare, oraş atestat
documentar în anul 1329 şi care a avut o evoluţie spectaculoasă, atât din
punct de vedere demografic (de la 14.000 de locuitori în anul 1930 la
aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind un centru urban
important în această parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică specifică.
Dacă până în 1989 industria minieră, chimică şi metalurgică au
avut ponderea cea mai însemnată în economia judeţului, astăzi,
activităţile tradiţionale ale zonei au fost treptat înlocuite sau completate
de cele derivând din mediul concurenţial oferit de sistemul politic
democratic şi de integrarea României în Uniunea Europeană.
12
Harta judeţului Maramureş2

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ: 2 MUNICIPII


(BAIA MARE ŞI SIGHETUL MARMAŢIEI), 11 ORAŞE (BORŞA, VIŞEU
DE SUS, BAIA SPRIE, TÂRGU LĂPUŞ, CAVNIC, SIENI,
DRAGOMIREŞTI, SĂLIŞTEA DE SUS, TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ,
ŞOMCUŢA MARE, ULMENI) ŞI 63 DE COMUNE.

http://hartamaramures.ro/imagini/harti/harta_maramures_.jpg

2
http://pe-harta.ro/maramures/
13
LOCALITATI REPREZENTATIVE:
 Municipiul Baia Mare
 Municipiul Sighetu Marmaţiei
 Oraşul Borşa
 Oraşul Valea Vişeului
 Oraşul Ulmeni
 Oraşul Tăuţii Măgherăuş
 Oraşul Târgu Lăpuş
 Oraşul Şomcuta Mare
 Oraşul Baia Sprie
 Oraşul Seini
 Oraşul Săliştea de Sus
 Oraşul Dragomireşti
 Oraşul Cavnic
 Oraşul Vişeu de Sus
Localizarea şi harta regiunii Maramureş3

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Situat în extremitatea nord-vestică a României, judeţul Maramureş


se învecinează la vest cu judeţul Satu Mare, la sud cu judeţele Sălaj,
Cluj şi Bistriţa-Năsăd, în timp ce graniţa de est o împarte cu judeţul
Suceava, iar pe cea din nord cu statul ucrainean. Cu o surpafaţă de
6.400 km2, ocupat de 550.000 de locuitori, judeţul Maramureş este una
dintre primele destinaţii turistice ale României, datorită peisajelor
încântătoare, completate de ospitalitatea localnicilor şi frumuseţea
datinilor şi obiceiurilor. Dacă v-aţi hotărât să vă petreceţi vacanţa în
această parte a ţării, e bine de ştiut că municipiul Baia Mare este capitala

3
http://hartamaramures.ro/imagini/harti/harta_maramures_.jpg

14
de judeţ, oraş situat la poalele Munţilor Gutâi, pe malul râului Sasar. Alte
aşezări importante din componenţa judeţului sunt Baia Sprie, Târgu
Lăpuş, Borşa, Cavnic, Sighetu Marmaţiei sau Vişeu de Sus.
Situare geografică: Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a
României cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarul,
Lăpuş şi Depresiunea Baia Mare.
Vecini: Ucraina, judeţele: Suceava, Bistriţa, Cluj, Sălaj şi Satu
Mare.
Suprafaţa: 6.304 km2.
Populaţia: 512.000 loc.
Densitatea: 81,2 loc./km2.
Reşedinţa de judeţ: Baia Mare (138.000 loc.).
Structura administrativă

http://www.evpmm.ro/harta.htm

Structura administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Baia


Mare – reşedinţă de judeţ, Sighetu Marmaţiei), 11 oraşe (Baia Sprie;
Borșa; Cavnic; Dragomirești; Seini; Săliștea de Sus; Șomcuta Mare;
Ulmeni; Tăuţii Măgherăuş, Tg. Lăpuş; Vișeu de Sus), 33 de localităţi
componente ale municipiilor şi oraşelor, 63 comune şi 214 sate.
Din datele recensământului populaţiei desfăşurat în anul 2002, a
rezultat un total al populaţiei de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă
2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr
de locuitori între judeţele ţării.
Un număr de 302.884 locuitori trăiesc în mediul urban, iar restul de
212.764 locuitori trăiesc în mediul rural, cu o densitate medie de 82,2
locuitori/km2.

15
După etnie structura populaţiei se împarte astfel: români 82,04%,
maghiari 9,1%, ucraineni 6,7%, rromi 1,75%, germani 0,4%, alte
naţionalităţi 0,12%.
Municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului Maramureş, este un
important centru urban din nord-vestul României. Este situat în partea vestică
a judeţului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o
altitudine medie de 228 m faţă de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele
geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică şi 23°10' - 23°30' longitudine
estică.
În componenţa municipiului Baia Mare intră şi localităţile Blidari, Firiza,
Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o suprafaţă de 23.471 ha. La nord
se învecinează cu Munţii Ignişului, la sud cu localităţile Recea şi Groși, la est
cu oraşul Baia Sprie şi la vest cu Tăuţii Măgherăuş.
Maramureşul este împărţit în patru zone etnografice, fiecare cu
obiceiuri şi stiluri de viaţă proprii: Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara
Codrului şi Ţara Maramureşului. Ţara Lăpuşului se află în partea de sud
a judeţului, Maramureşul istoric, sau Ţara Maramureşului, este localizat
în partea de SE a judeţului. Ţara Chioarului este localizată în sud şi Ţara
Codrului în spaţiul dintre Culmea Codrului şi Valea Someşului, partea de
sud vest a judeţului.

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

16
1.2. Căile de comunicaţie

http://www.zmbm.ro/pdf/cicirlau-520.pdf

Harta căilor de comunicaţii (rutiere şi feroviare) ale judeţului


Maramureş
http://hartamaramures.ro/

Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a


României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine
nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape
de centrul geografic al Europei.
La nord, judeţul se învecinează cu Ucraina, la vest cu judeţul Satu
Mare; la sud cu judeţele Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, iar la est cu judeţul
Suceava.
Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţului este de
160 km, iar dintre cele de nord şi sud este de 60 km, ceea ce conferă
Maramureşului o formă alungită în direcţie longitudinală.
17
În limitele geografice, judeţul Maramureş are o suprafaţă de 6.304
2
km (2,6% din suprafaţa României).
Chiar dacă nu se află pe rutele de transport majore, accesul către
judeţul Maramureş este facil, putându-se realiza prin aproape toate
modurile de transport, respectiv transport rutier, feroviar si aerian.
 Acces rutier: Principala cale de acces în judeţul Maramureş este
Drumul European E58 care străbate judeţul de la Sud la Vest, între
judeţele Cluj şi Satu Mare. De asemenea, accesul în interiorul judeţului
se face prin reţeaua de drumuri naţionale: DN 18 Baia Mare – Sighetu
Marmaţiei – Vişeu de Sus – Borşa şi DN 18B Baia Mare – Târgu Lăpuş –
Căşeiu (punct intersecţie cu E58 în jud. Cluj), drumuri judeţene şi
drumuri comunale.
- dinspre judeţul Suceava: DN 18: Iacobeni - Cârlibaba - Borşa -
Sighetu Marmaţiei - Baia Mare;
- dinspre judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj: DN 17C: Salva Năsăud –
Sângeorz Băi – Romuli – Moisei;
- dinspre judeţele Sălaj şi Satu Mare: DN 1C (E58): Uzhhorod -
Mukacheve – Livada - Baia Mare – Gildau – Dej – Beclean – Suceava.
 Acces feroviar: Accesul feroviar în judeţul Maramureş se poate
face cu trenurile CFR, pe magistralele 400, 401, 409 şi 410, care leagă
oraşele mari ale judeţului (Baia Mare, Vişeu de Sus, Sighetu Marmaţiei,
Borşa) şi satele aflate pe traseu de punctele de interes din judeţele Satu
Mare, Sălaj, Cluj şi Bistriţa Năsăud. Baia mare este conectată direct, prin
intermediul căilor ferate, atât de Satu Mare şi de alte puncte feroviare ale
regiunii, cât şi de regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest.
 Acces aerian: În judeţul Maramureş se poate ajunge pe calea
aerului prin Aeroportul Internaţional Baia Mare, dar care în prezent
operează zboruri doar către Bucureşti – Otopeni, sau prin Aeroportul
Internaţional Cluj Napoca care operează atât zboruri interne, cât şi
internaţionale, şi apoi rutier pe E58.

1.3. Cadrul geografic natural

Relieful Judeţului Maramureş


Din suprafaţa de 6.304 km2 a judeţului Maramureş (reprezintă
2,6% din teritoriul României), zona montană ocupă 43%, cu Munţii
Rodnei şi Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai înalt din Carpaţii Orientali
- şi zona vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş (1.300-1.800 m); 30% din
suprafaţă sunt dealuri şi platouri, iar 27% sunt ocupate de depresiuni,
lunci şi terase. În mijlocul Maramureşului, a Munţilor Rodnei, Gutâi şi
Ţibleş se găseşte Depresiunea Maramureşului, cea mai mare din

18
România (75 km lungime si 20 km lăţime). Pe crestele munţilor iarna
domneşte până în lunile mai-iunie.
Din punct de vedere al formelor de relief judeţul Maramureş are
următoarea structură:
Zona de șes reprezintă o suprafaţă de 7,5 %
Zona de deal reprezintă suprafaţa de 38,8 %
Zona de deal - munte reprezintă suprafaţa de 53,7%
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului este alcătuit în
principal din masive muntoase şi depresiuni - unităţi ale Carpaţilor
Orientali - (cca. 76,5% din suprafaţa judeţului), la care se adaugă în
partea de sud şi vest unităţi aparţinând: Dealurilor Vestice (cca. 14,5%
din suprafaţa judeţului), Subcarpaţilor Transilvăneni (7% din suprafaţa
judeţului) şi Podișului Someșean (2% din suprafaţa judeţului).
Principalele trepte de relief se desfășoară între 2303 m altitudine
maximă (Vf. Pietrosu Rodnei) şi 120 m altitudine minimă (Lunca
Someșului, în dreptul localității Seini).
Regiunea montană cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin
Carpaţilor Orientali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:
Munţii Rodnei - 2000m în sud-est cu înălţimi peste 2000m (Vf.
Pietrosu - 2303m, Vf. Puzdrele - 2189m, Vf. Galaţiu – 2048 m)
Munţii Maramureșului, în nord, cu înălţimi maxime în: Farcău -
1957m, Pop Ivan - 1937m, Toroioaga - 1930 m.
Depresiunea Maramureş - cuprinde cca. 13% din suprafaţa judeţului
şi are un nivel colinar general cuprins între 750 – 800 m în care văile râurilor
Mara, Iza şi Vișeu au tăiat bazinele depresionare la nivelul unor terase:
Vișeu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomirești, Borșa.
Munţii Gutâi aparţin lanţului vulcanic Oaș - Gutâi - Țibleș - Căliman
- Harghita, situaţi pe rama vestică a cristalinului Carpaţilor Orientali. Se
întind de la Pasul Huta - 587 m până în Pasul Neteda - 1039 m, cu
altitudinea maximă în Vf. Gutâi 1443 m.
Munţii Țibleș reprezintă continuarea Munţilor Gutâi, făcând parte din
lanţul vulcanic neogen, format în majoritate din roci sedimentare, străbătute
de roci subvulcanice şi care formează principalele vârfuri - Țibleș 1839 m,
Hudin 1611 m, Văratec 1349 m şi cel mai înalt, Vf. Bran 1953 m.
Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborâtă, cu o
altitudine medie de 200 m. Este situată în partea de vest a judeţului, fiind
înconjurată la nord şi est de Munţii Gutâi, deschizându-se spre vest prin
culoarul Someşului.
Subcarpaţii Transilvaniei, sunt reprezentaţi prin: Depresiunea
Lăpuşului (cuprinde un nivel colinar de 450-550 m), Culmea Breaza
(înălţimea maximă de 974 m), Podişul Someşan (cu înălţimea de 400-
600 m).

19
Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810 m în Vf. Florii),
masivul Ţicău (Prisaca 660 m), Dealurile Chioarului (se află la 250-500
m), Culmea Codrului - Vf. Tarniţa, Dealurile Asuajului şi Sălajului
(coboară de la 300 la 200 m).
Situat în nordul ţării, învecinându-se cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj,
Bistriţa-Năsăud şi Suceava şi cu Ucraina pe o distanţă de 154 de km, judeţul
Maramureş are o suprafaţă de 6.304 km2 şi o populaţie de 478.659 de
persoane conform Recensământului din 2011.
Sub aspectul reliefului, Maramureşul este în principal un judeţ de
deal şi de munte, deşi zonele joase ale depresiunilor coboară până la
altitudinea de 135 m pe Someş la Seini şi de 204 m pe Tisa la Piatra.
Relieful, deşi variat, este dominat de lanţurile muntoase aparţinând
Carpaţilor Orientali: munţii Rodnei, munţii Maramureşului şi munţii vulcanici
Gutâi - Lăpuş - Ţibleş, de depresiunile Maramureş şi Băii Mari, dar şi de
culmea Codrului şi masivele Preluca şi Dealul Mare.

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Munţii Rodnei sunt cei mai masivi şi înalţi din întregul lanţ Carpatic
Oriental, iar în judeţul Maramureş sunt reprezentaţi doar de versantul nordic,
între pasurile Prislop 1416 m şi Şetref 823 m, cu mai multe vârfuri care
depăşesc 2000 m: Pietrosu 2003 m, Rebra 2119 m. Aproape tot versantul
nordic al Munţilor Rodnei este inclus în Parcul Naţional Munţii Rodnei, peisajul
caracteristic aici fiind marcat de urmele glaciare: creste, abrupturi, circuri,
praguri şi văi glaciare.

20
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Munţii Maramureşului se desfăşoară pe o lungime de aproximativ


100 km, de la confluenţa văii Vişeului cu Tisa până la Pasul Prislop,
unde se unesc cu munţii Rodnei. Munţii sunt fragmentaţi în mai multe
masive, delimitate de văi, cele mai importante dintre acestea fiind: Pop
Ivan 1937 m, Farcău 1957 m, Toroioaga 1930 m şi Cearcănu 1847 m.
Alături de o parte din depresiunea Maramureş, aceştia fac parte din
Parcul Natural Munţii Maramureşului.
Munţii vulcanici Gutâi - Lăpuş - Ţibleş se întind de la nord-vest
spre sud-est, sunt alcătuiţi din roci eruptive şi sedimentare şi au altitudini
cuprinse între 800 m şi 1839 m. Relieful acestor munţi se remarcă prin
formele conice - neck-uri, podişuri de lave şi piroclastite.

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Depresiunea Maramureşului este înconjurată la N-E, S şi S-V de


munţii Maramureşului, munţii Rodnei şi munţii Gutâi - Lăpuş - Ţibleş şi
este una dintre marile depresiuni intramontane, fiind o grupare de dealuri
înalte, culoare de văi, bazinete depresionare şi piemonturi. Cu o origine
complexă: tectonică, de baraj vulcanic şi eroziune diferenţială,
depresiunea Maramureşului are o altitudine cuprinsă între 300 şi 800 m.

21
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Depresiunea Băii Mari se întinde la Vest de munţii vulcanici şi este


zona cea mai joasă a judeţului, cu o altitudine medie de 200 m, desfăşurată
pe văile principale: Someş, Lăpuş şi Săsar. Unităţile marginale sunt formate
din culmi deluroase cu altitudini în jur de 300 m, iar spre sud şi vest,
depresiunea este închisă de dealurile Chioarului, Dealul Mare - Ţicău şi
culmea Codrului.

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Resursele hidrologice bogate ale judeţului Maramureş sunt


reprezentate atât de apele subterane minerale, cât şi de apele de
suprafaţă.

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Apele minerale sunt concentrate în patru areale de exploatare pe


teritoriul judeţului: bazinul Baia Mare (Valea Borcutului, Firiza-baraj,
22
Chiuzbaia, Baia Sprie, Apa Sărată, Băile Dăneşti, Şomcuta Mare şi
Cicârlău), bazinul Lăpuşului (Coaş, Măgureni, Stoiceni, Băiuţ, Cărbunari,
Poiana Botizei, Ţibleş), bazinul depresionar Maramureş (Săpânţa, Breb,
Slătioara, Poienile Glodului, Botiza, Vişeul de Sus, Valea Vinului, Vaser)
şi bazinul asociat munţilor Maramureşului şi Rodnei (Suligu, Mihai, Baia
Borşa şi Borşa).
Din păcate, majoritatea acestor surse nu mai sunt valorificate,
intrând într-un proces de colmatare sau fiind abandonate. Totuşi, turiştii
au acces la unele izvoare de ape minerale sau ape sărate, denumite
popular „borcuturi”, care mai sunt utilizate de localnici.
Apele de suprafaţă de pe teritoriul judeţului, circumscrise unor
bazine hidrografice de peste 100 km², sunt tributare Tisei Superioare:
râurile Vişeu, Iza şi Săpânţa sunt completate în partea sud-vestică a
teritoriului de râurile Săsar, Lăpuş şi Someş, cu afluenţi ce drenează atât
Ţara Lăpuşului cât şi Depresiunea Baia Mare şi Ţinutul Codrului.
Diversitatea peisagistică se manifestă şi pe plan lacustru, în Maramureş
fiind întâlnire atât lacuri naturale: glaciare – Buhăescu I, Buhăescu II, Buhăescu
III, Buhăescu IV, Iezer, Izvoru Bistriţei, Vinderel - şi de prăbuşire –Lacul
Albastru; cât şi lacuri de cură şi agrement, cum sunt cele de la Ocna Şugatag şi
Coştiui (lacurile antroposaline Gavrilă, Tăul Fără Fund, Vrăjitoarei, Bătrân şi
Roşu şi carstosaline Vorsing, Lacul Alb, Mihai, Pipiriga de Sus, de Mijloc şi de
Jos, Lacul Fântâna de la Slatină); sau de alimentare a aşezărilor cu apă
potabilă (lacul Strâmtori-Firiza, lacul Runcu).

http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Clima judeţului Maramureş este temperat continentală moderată,


cu diferenţieri în două zone climatice: zona climatului montan la altitudini
de peste 800 m şi zona climatului de dealuri, cu altitudini de la 300 la
800 m, cu un topoclimat de depresiuni submontane.
Temperatura medie anuală prezintă un ecart larg de variaţie, de la
valori de peste 9°C (în Culoarul Someşului, la limita vestică a judeţului),
până la valori negative, de –2°C, pe culmile cele mai înalte ale grupei
nordice a Carpaţilor Orientali (Munţii Rodnei). În ansamblu, temperatura
medie anuală scade de la vest spre est, în conformitate cu dispunerea
treptelor majore de relief. Relieful şi poziţia geografică impun variaţii
23
destul de mari ale temperaturii medii anuale, chiar pe distanţe relativ
mici. Punctual, variaţiile de temperatură pe teritoriul judeţului sunt redate
prin măsurătorile de la staţiile meteorologice:

Temperaturile medii lunare şi anuale (°C)


Staţia Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec Media
meteo anuală
Baia - 0.6 5.0 10.3 15.4 18.5 19.7 18.7 15.0 9.8 5.1 0.0 9.6
Mare 2.5
Ocna - -1.7 2.8 8.2 13.6 16.5 18.1 17.2 13.6 8.7 3.3 -1.0 8.0
Şugatag 3.8
Sighetu - -1.5 3.8 9.2 14.5 17.1 19.0 18.4 14.1 9.0 2.8 -1.2 8.5
Marmaţiei 2.3
Târgu - -2.4 2.1 8.3 13.2 16.5 18.4 17.4 12.6 7.9 2.1 -2.9 7.5
Lăpuş 3.4
Iezer - -6.0 -4.2 0.4 4.7 8.1 10.8 10.5 6.3 2.8 - -5.9 1.5
6.4 2.9
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Maramureş
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures

Regimul climatic ce caracterizează judeţul Maramureş se


încadrează în sectorul de climă continental-moderată şi cel cu climă de
munte, având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ
mare cu precipitaţii atmosferice bogate.
Temperaturile aerului înregistrează valori anuale cuprinse între -
1,0°C şi +9,0°C.
Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700 -1400 mm,
mai mare în partea nordică şi nord-vestică a judeţului.
Frecvenţa medie anuală a vânturilor se caracterizează printr-o
circulaţie a aerului dinspre vest, cu o frecvenţă medie anuală de circa 18-
20% şi a celui din nord cu o frecvenţă aproximativă de 10-11% (Ocna
Șugatag). Vitezele medii anuale se menţin între 3 şi 3,8 m/s, iar în munţi
ating peste 50 m/s.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică are o lungime de 3.100 km. Densitatea
acesteia este în medie între 0,5-0,7 km/km2.
Cursurile de apă ale judeţului sunt reprezentate de Tisa cu afluenţii
săi: Vișeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie
depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, de Someșul din sud,
24
cu afluenții: Lăpuş, Bârsău, precum şi de izvoarele cu apă minerală:
Borșa, Crăciunești, Breb, Botiza. Hidrografia este întregită de lacuri
naturale glaciare situate în munții Rodnei şi Gutâiului, de cele cu sare de
la Ocna Șugatag şi Coștiui, precum şi de amenajările de la Strâmtori-
Firiza, cu circa 18 milioane m3 apă pentru alimentarea municipiului Baia
Mare, şi de cele de la Runcu-Brazi-Firiza.
SOLURI
Judeţul Maramureş se caracterizează printr-un variat înveliş de
soluri, acesta reflectând caracterul complex al factorilor naturali care
condiţionează formarea sa: soluri brune argilice brune podzolice,
podzolice argiloiluviale, pseudogleice, brune-acide, andosolurile, solurile
brune, solurile humico-silicatice, litosolurile, aluviunile şi solurile aluviale.
VEGETAŢIA, FLORA ŞI FAUNA
Diversitatea reliefului este reflectată şi în diversitatea florei şi
faunei, pe suprafaţa judeţului Maramureş fiind identificate aproape toate
zonele de vegetaţie existente în ţară. Bine individualizat, etajul alpin se
întâlneşte la altitudini de 1.900-2.000 m.
Principalele componente ale vegetaţiei ierboase sunt: rugina,
păruşca, lichenul renilor, coarna, clopoţelul alpin, piciorul cocoşului alpin,
garofiţa Rodnei. Etajul subalpin este bine conturat nu doar în Munţii
Rodnei ci şi în Munţii Maramureşului şi Ţibleş. Caracteristic pentru acest
etaj este apariţia speciilor lemnoase de arbuşti boreal-alpin: jneapănul,
ienupărul, arinul de munte, smârdarul, afinul, merişorul. Pe etajul 800-
900 m, elementul principal îl constituie molidul, însoţit de paltin şi scoruş.
Etajul inferior, situat la altitudini mai mici, este foarte bine reprezentat în
Maramureş şi e format din păduri de amestec şi păduri de foioase.
Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în
funcţie de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate
în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila
de stâncă, în jnepeniș de: cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de
conifere de: râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele.
În râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de
păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.
Fauna Maramureşului este reprezentată în zona forestieră de
specii de interes cinegetic: ursul, cerbul, căpriorul, mistreţul, râsul, lupul,
vulpea, jderul, capra neagră, cocoşul de munte și iepurele.
Datorită acestor bogății naturale, în judeţul Maramureș au fost
declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective
naturale - rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică
Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna)
este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”,
alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat.
25
Bogăţii: Caracteristic acestui judeţ sunt resursele hidrominerale
(peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Băiuţ
şi Poiana Botizii. Judeţul Maramureş are 62 de terenuri de vânătoare cu
o suprafaţă de 587.000 ha. De asemenea, se mai află şi opt rezervaţii
naturale. Judeţul Maramureş este bogat în elemente etnografice şi
folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei
zone.
Încă din antichitate acest judeţ este cunoscut pentru exploatările de
minereuri. Baia Mare, reşedinţa administrativă a judeţului, Baia Sprie, Cavnic
şi Baia Borşa s-au dezvoltat având la bază mineritul. În 1884, la Firiza, lângă
Baia Mare, s-a început prelucrarea plumbului iar în 1920, prelucrarea
zincului la Fabrica Phoenix. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din
vechile tradiţii româneşti cum ar fi folosirea lemnului în construcţii cât şi
costumele tradiţionale purtate în zilele de sărbătoare. Spre exemplu, cele
mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle înalte, expresie a excepţionalei
tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdeşti (cu o turlă înaltă de 53 m),
Rozavlea, Bogdan Vodă. Curţile caselor ţăranilor din Maramureş
impresionează vizitatorii prin porţile monumentale din lemn, sculptate cu
motive reprezentând viaţa ce formează o adevărată dantelărie.
Turiştii pot vizita Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Valea
Marei, Valea Izei, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Săpânţa, Borşa, sau
un loc de popas.
O vacanţă în Maramureş poate fi considerată fără exagerare o
călătorie într-un univers de poveste, cu peisaje de o frumuseţe ce îţi taie
răsuflarea. Relieful spectaculos este format din întinse zone montane
reprezentate de lanţurile Munţilor Igniş - Gutâi - Ţibleş în sud-vest, Munţii
Maramureşului, la est şi cei ai Rodnei, pe latura sud estică. Ariile
colinare, văile şi depresiunile vin să completeze un decor natural ce
atrage atenţia oricărui călător. Iubitorii muntelui sunt atraşi de culmile ce
ating altitudini de 2.303 m - vf. Pietrosu. Un popas de neuitat puteţi face
în Rezervaţia Naturala Pietrosu Rodnei. Excursia poate continua cu o
vizită la Peştera de la Izvorul Izei, cu cei peste doi km lungime. Amatorii
de fotografii vor avea ocazia să surprindă cadre spectaculoase la
cascadele de pe Valea Buhăescu dar şi la Cascada Cailor, cea mai
înaltă din ţară. Pe de altă parte, Piatra Albă, Pietrosu sau Puzdrele
impresionează prin diversele specii floristice în culori care mai de care
mai încântătoare.
Zona Maramureşului este o destinaţie de vacanţă ideală, indiferent
de anotimp, fiind traversată de ierni cu multă zăpadă şi veri cu
temperaturi deosebit de plăcute. Apele şi râurile ce scaldă această parte
a ţării sunt reprezentate de Tisa şi afluenţii săi, Someşul în sud şi bogate
izvoare de apă minerală la Borşa. Botiza sau Crăciuneşti. Maramureşul
este cunoscut, de altfel, ca "judeţul cu o sută de izvoare de apă
26
minerală", fără a le lua în calcul pe cele cu apă sărată. O concentraţie
minerală ridicată se găseşte în izvoarele de la Ocna Şugaşului, Costiu şi
Breb.
Atracţii şi obiective turistice in Judeţul Maramureş
Situat în nordul Transilvaniei, pe graniţa cu Ucraina, Maramureşul
este un judeţ recunoscut deopotrivă pentru valenţele sale tradiţionale:
păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, cultura cioplirii lemnului, portul
popular şi bisericile de lemn monumente UNESCO, cât şi pentru
numeroasele sale obiective naturale: munţi înalţi acoperiţi de ultimele
păduri virgine din Europa, dealurile domoale şi văile cu aşezări
tradiţionale, teritoriu presărat cu arii naturale protejate, de o frumuseţe şi
diversitate naturală spectaculoase.
Beneficiind de o locaţie favorabilă, accesibil prin aproape toate
modurile de transport, dar suficient de "ferit de civilizaţia modernă"
pentru a-şi păstra autenticitatea, tradiţionalismul şi frumuseţile naturale,
departe de drumurile turistice bătătorite, judeţul Maramureş este o
invitaţie la o experienţa turistică autentică, aproape de oamenii locului şi
de stilul lor de viaţă.
Dacă vă număraţi printre pasionaţii cărărilor de munte, în
Maramureş puteţi experimenta trasee dintre cele mai frumoase, aşa cum
veţi descoperi pe traseele montane marcate corespunzător. În Munţii
Rodnei se găseşte cea mai frumoasă rezervaţie naturală, în timp ce
vaste regiuni împădurite decorează Munţii Gutâi. Cu totul spectaculoasă
este aşa numita Creastă a Cocoşului, aflată la 10 km de Baia Sprie, o
uriaşă stâncă ce formează o rezervaţie geologică. Şi dacă vreţi să vă
testaţi rezistenţa fizică, Munţii Ţibleş oferă trasee interesante cu poieni
întinse şi stânci abrupte, în timp ce în Munţii Maramureş marea
provocare o reprezintă vârful Farcau cu cei 1957 m înălţime.
Un peisaj încântător ce se schimbă parcă fără să-ţi dai seama, dar fără
a-şi pierde din frumuseţe, întâlniţi pe Valea Vaserului, gazdă a defileelor
înguste ale Carpaţilor Răsăriteni, pe care şerpuiesc numeroase izvoare de
ape minerale. Decorurile pitoreşti însoţesc şi văile Marei şi Izei.
Conservarea tradiţiilor în spaţiul rural al judeţului Maramureşului
reprezintă astăzi unul din argumentele cele mai importante pentru care turiştii
care aleg să-şi petreacă concediul pe aceste meleaguri. Oriunde îţi vei
îndrepta privirea vei descoperi case tradiţionale construite din lemn, frumos
ornamentate şi localnici înveşmântaţi în costume populare tradiţionale,
îmbrăcate în zilele de sărbătoare. Admiratorii artei populare nu pot rata o
excursie pe Văile Izei, la Vişeu sau pe Valea Tisei, unde casele, adevărate
monumente de arhitectura populară, îţi dau sentimentul că te afli într-un
muzeu în aer liber. Spectaculos este şi renumitul Cimitir Vesel de la
Săpânţa. unic în lume, unde, pe lângă arta sculptării lemnului, atrage atenţia
frumuseţea folclorului şi al poeziei populare.
27
În orice sat din Maramureş veţi poposi, sentimentul că te afli într-o altă
lume, suspendată parcă într-un timp nedefinit, te însoţeşte pe tot parcursul
călătoriei. În zilele de sărbătoare, sătenii îşi decorează casele şi se îmbracă
în costume populare, frumos colorate, aşa cum se întâmplă la Vişeul de Jos.
O atenţie deosebită merită porţile caselor, adevărate opere de artă, ce
ascund câte un simbol ce aşteaptă să fie desluşit, aşa cum veţi întâlni la
Vadul Izei, Săpânţa sau Giuleşti. Colecţii rare de împletituri şi ţesături puteţi
admira în satul Bogdan-Vodă, iar cele mai frumoase obiecte de ceramică se
spună ca sunt lucrate de meşterii populari din Săcel. Un decor de poveste vă
întâmpină în Baia Sprie, unde se află lacul de acumulare de la Firiza.
Lacuri spectaculoase se găsesc şi la Ocna Şugatag şi Coştiui, renumite şi
pentru calităţile curative, datorită gradului ridicat de salinitate.
Turiştii interesaţi de relaxare şi refacere fizică îşi pot îndrepta atenţia
spre staţiunea Borşa, aflată la poalele Munţilor Rodnei, aerul curat,
temperaturile agreabile, mai ales pe timp de vară şi frumuseţea peisajelor,
sunt doar câteva argumente în plus pentru care nu ar trebui să ocoliţi această
staţiune. Şi dacă preferaţi plimbările în natură sau sporturile de iarnă,
staţiunea oferă o multitudine de zone de agrement şi pârtii acoperite de
zăpadă până târziu, spre sfârşitul primăverii.
Judeţul Maramureş se mândreşte şi cu bogate vestigii istorice, o
atracţie constantă în rândul turiştilor poposiţi aici, Tumul lui Ştefan de la
Baia Mare, construit în stil gotic, la 1347, sau Bastionul Măcelarilor,
vechi din secolul XV, ce ascunde încă legende ce aşteaptă să fie
descoperite, sunt doar câteva dintre cele mai interesante. O atenţie
deosebită merită ruinele cetăţii Chioarului de lângă Şomcuta Mare,
veche de la 1319, dar şi rămăşiţele fostei cetăţi Bogdan-Vodă. Din
itinerariul vostru nu poate lipsi o vizită la Muzeul Maramureşului din
Sighetu Marmaţiei, cu valoroase expoziţii de etnografie şi artă populară.
Maramureşul este renumit şi pentru bisericile din lemn, adevărate
monumente de artă populară, unice în întreaga lume, ce se remarcă prin
simplitatea proporţiilor, turlele înalte şi bogăţia detaliilor, aşa cum veţi
descoperi la Surdeşti, Moisei, Bârsana, Călineşti sau Budeşti, unde
lăcaşurile de cult au o vechime de aproximativ trei secole.
Maramureşul este acea parte a României unde tradiţiile vechi de
secole se păstrează şi astăzi. iar frumuseţea naturii şi atmosfera pitorească îţi
dau sentimentul că ai pătruns într-o lume de poveste.
Baia Mare, capitala administrativă a regiunii, este de cele mai multe ori
principalul punct de plecare în explorarea zonelor rurale, unde se evidenţiază
construcţii din lemn sculptat ce simbolizează „copacul Vieţii” sau diverse motive
solare. Porţile de la intrarea în curţile localnicilor sunt adevărate opere de artă,
iar dimensiunea şi rafinamentul decoraţiilor indică statutul social şi financiar al
familiei respective. Doar în satele din Maramureş aveţi ocazia să admiraţi
frumuseţea costumelor populare tradiţionale, etalate cu mândrie cu ocazia
28
marilor sărbători religioase de peste an, dar şi cu ocazia nunţilor şi botezurilor,
evenimente pline de culoare, unde sunt evidenţiate dansurile şi cântecele
populare tradiţionale.
Destinaţii turistice în Maramureş
► Baia Mare ► Certeze ► Păuleşti ► Siseşti
► Baia Sprie ► Chiubzaia ► Poienile Izei ► Strâmtura
► Băiuţ ► Deseşti ► Rona de Jos ► Surdeşti
► Bârsana ► Firiza ► Ruseova ► Târgu Lăpuş
► Borşa ► Giuleşti ► Săcel ► Tasnad
► Botiza ► Ieud ► Săliştea de Sus ► Tăuţii
de Sus
► Breb ► Leordina ► Săpânţa ► Vadu Izei
► Călineşti ► Mogoşa ► Sărăsău ► Vişeu de Jos
► Cărbunari ► Moisei ► Satu Mare ► Vişeu de Sus
► Cavnic ► Ocna Şugatag ► Sighetu-Marmaţiei
O atracţie unică în acest peisaj o reprezintă bisericile din lemn,
majoritatea ridicate în secolul XVIII, şi care se remarcă printr-o
arhitectură de inspiraţie gotică. Frumuseţea şi unicitatea artistică a făcut
ca multe dintre aceste edificii religioase să fie declarate monumente
UNESCO. Încercaţi să includeţi în itinerariul vostru bisericile Surdeşti,
Bârsana, Rogoz şi Deseşti. Interesant în felul său este şi Cimitirul Vesel
de la Săpânţa, în timp ce la Muzeul închisorii de la Sighet, puteţi
învăţa o adevărată lecţie de istorie. Dincolo de vestigiile istorice,
Maramureşul este de multe ori ales ca destinaţie de vacanţă de iubitorii
muntelui, care vor găsi în Munţii Rodnei cele mai interesante trasee.
Punctul de plecare în explorarea acestui tărâm de poveste este Baia
Mare. oraş situat în sudul Munţilor Gutâi şi Igniş. Accesibil turiştilor atât cu
autoturismul, dar şi cu trenul şi avionul, municipiul Baia Mare este gazda
unui impresionat Muzeu de Etnografie şi Artă populară. Partea de sud-
vest a Maramureşului este ocupată de localităţile Codrul, Chioarul şi Lăpuş,
unde puteţi petrece câteva zile de vacanţă de neuitat. Odată ajunşi aici,
încercaţi să vă rezervaţi suficient timp pentru o vizită la bisericile din lemn
de la Baia Sprie, Surdeşti şi Plopiş. Poate cea mai frumoasă parte a
Maramureşului se găseşte la nord de Baia Sprie, dincolo de trecătoarea
Gutâi, unde sunteţi întâmpinaţi de peisaje pitoreşti şi case tradiţionale. Cea
mai importantă localitate din această regiune este Sighet, oraş situat la
aproximativ 1 km de graniţa cu Ucraina. Zonă multietnică, locuit deopotrivă
de romani, maghiari şi alte naţionalităţi, Sighetul este gazda unuia dintre cele
mai impresionante muzee din ţară, amenajat în fosta închisoare politică. Tot
aici puteţi vedea muzeul Holocaustului „Elie Wiesel”. Dacă plănuiţi să vă
petreceţi concediul în perioada sărbătorilor de iarnă, aveţi ocazia să luaţi
parte la Festivalul Datinilor de Iarnă (27 decembrie), un eveniment de mare
sărbătoare, unde sunt puse în valoare frumoasele costume populare şi
29
măştile lucrate de meşterii populari.
Orice vacanţă în Maramureş presupune un popas în reşedinţa de
judeţ de la Baia Mare. unde veţi descoperi o îmbinare armonioasă între
vechi şi nou, câteva obiective turistice deosebite, fără a omite renumita
rezervaţie de castan comestibil necultivat, unica de acest fel din ţară. De
altfel, acest dar al naturii este sărbătorit în fiecare an de localnici, la sfârşit de
septembrie, cu ocazia Sărbătorii Castanelor. Municipiul Baia Mare se
găseşte într-un decor natural spectaculos, într-o depresiune, în vestul
Maramureşului, la 80 km de graniţa cu Ungaria. Încă din vremurile de
început ale oraşului, aici a funcţionat o colonie minieră, confirmată prin
săpăturile arheologilor, care au demonstrat că aurul se extrăgea încă
dinainte de sosirea romanilor. Amintit pentru prima dată în izvoarele scrise,
la începutul secolului XIV, sub denumirea de Rivulus Dominarum, oraşul s-a
bucurat de numeroase privilegii, devenind în Evul mediu unul dintre
principalele centre economice din Transilvania. Orice turist ajuns aici este
iremediabil cucerit de centrul istoric al oraşului, de altfel, o adevărată
mândrie pentru localnici. Simbolul oraşului, devenit un important reper
turistic, Tumul Ştefan, este singura construcţie rămasă astăzi din vechea
biserică Sf. Ştefan, construită la jumătatea secolului XIV. Din itinerariul
vostru nu ar trebui să lipsească nici Casa „Iancu de Hunedoara”, iar dacă
dispuneţi de suficient timp, încercaţi să vizitaţi şi Muzeul de Mineralogie,
unde veţi descoperi colecţii dintre cele mai interesante.
Părăsind Baia Mare, la 10 km veţi întâlni localitatea Baia Sprie, în
trecut, o renumită zonă minieră, ce impresionează călătorul prin construcţiile
care mai de care mai frumoase, multe dintre ele ridicate in secolul XVIII.
Odată sosiţi pe aceste meleaguri, trebuie să faceţi un popas în rezervaţia
Lacul Albastru, în timp ce amatorii de drumeţii montane au ocazia să
escaladeze Vârful Igniş, înalt de 1.307 m, din satul Chiuzbaia. Câteva
momente de relaxare puteţi petrece la Mogoşa, pe malurile Lacului Bodi,
una dintre cele mai interesante destinaţii turistice în zilele toride de vară. Dar,
mai mult decât peisajele încântătoare, Maramureşul este interesant pentru
frumuseţea bisericilor din lemn. Pornind din Baia Sprie, spre Valea Marei,
veţi descoperi biserica de lemn de la Deseşti. ce datează din prima
jumătate a secolului XVIII şi care păstrează picturile de la 1780, aşa cum ne
indică inscripţiile păstrate şi astăzi pe una din grinzile pronaosului.
O vacanţă în Maramureş presupune şi o excursie la Sighetul
Marmaţiei, capitala istorică a regiunii şi al doilea oraş ca mărime din
ţinutul Maramureşului, aflat în partea de nord-vest a judeţului, la
confluenţa râurilor Mara, Tisa şi Ronişoara şi menţionat în izvoarele
scrise încă din anul 1326. În perioada interbelică, oraşul era locuit de o
numeroasă comunitate evreiască, motiv pentru care istoria locului este
strâns legată de deportările acestora în lagărele naziste. Astăzi, oraşul
mai păstrează încă clădiri de o certă valoare istorică şi artistică, unele
30
construite în evul mediu. De departe cel mai vizitat muzeu local este
Memorialul Victimelor Comunismului, amenajat între zidurile fostei
închisori unde şi-a găsit sfârşitul o mare parte din elita politică a ţării în
perioada comunistă. O atenţie deosebită merită şi casa unde s-a născut
Elie Wiesel, laureatul cu Nobel pentru Pace, astăzi transformată în
muzeu.
La 20 km de Sighet se găseşte Săpânţa, o localitate cunoscută
dincolo de graniţe pentru Cimitirul Vesel, un obiectiv turistic deosebit de
apreciat atât de turiştii români, cât şi de cei străini. Pe crucea fiecărui
mormânt sunt pictate scene din viaţa celui decedat, însoţite de un epitaf
scris în cel mai pur stil arhaic. Pentru ca vacanţa voastră în Maramureş
să fie completă, includeţi o excursie pe Valea Izei şi faceţi un popas în
Comuna Bârsana, localitate atestată istoric din anul 1326. Cea mai
frumoasă ctitorie locală este biserica de lemn cu Hramul Maicii
Domnului, care datează de la 1806. Loc de meditaţie dar şi de regăsire
spirituală, la Poienile Izei se află una dintre cele mai frumoase şi mai
bine conservate lăcaşuri de cult, declarate monument UNESCO. Este
vorba de biserica închinată Sf. Paraschiva, ridicată între 1604-1632,
iar zidurile interioare impresionează privitorul cu picturi desăvârşite ce
reflectă scene de la Judecata de Apoi. Călătoria voastră pe Valea Izei
poate continua cu un popas în satul Săcel, locul unde meşterii olari au
darul de a crea adevărate opere de artă. La 25 km de Cavnic, veţi întâlni
satul Lăpuş, o zonă cu peisaje de o frumuseţe rară ce îţi taie răsuflarea
şi unde au fost descoperite preţioase vestigii arheologice, printre care
necropole ce datează din epoca bronzului. În apropiere de Lăpuş se află
satul Rogoz, gazda unei frumoase biserici construite în anul 1633,
declarată monument UNESCO.

1.4. Cadrul socio-economic

1.4.1. Populaţia
Situaţia demografică din judeţul Maramureş
Populaţia stabilă a judeţului Maramureş a înregistrat în perioada
2000-2009 un trend descendent, valoarea minimă fiind cea aferentă
anului 2008 cu 511.828 persoane. În comparaţie cu anul 2000, efectivul
populaţiei judeţului Maramureş din anul 2009 a scăzut cu 19.009
persoane (-3,6%). La nivelul populaţiei stabile din mediul urban avem
însă parte de o evoluţie a efectivului cu 16.827 persoane (+5,9%), în
timp ce la nivelul populaţiei stabile din mediul rural trendul este unul
descendent: -35.836 persoane (-14,5%).
Raportându-ne la evoluţia populaţiei de sex masculin din judeţul
Maramureş, în intervalul 2000 - 2009 aceasta a scăzut cu 11.097
31
persoane (-4,2%). O involuţie demografică mai moderată înregistrează
persoanele de sex feminin, în perioada 2000-2009 numărul acestora
scăzând cu 7.912 persoane (-2,9%).
Evoluţia populaţiei în judeţul Maramureş, pe medii şi sexe, în
perioada 2000-2009

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Cea mai semnificativă modificare procentuală a efectivului


populaţiei din judeţul Maramureş faţă de anul anterior a avut loc în anul
2002 (-1,88%). Involuţia demografică este însă una constantă în
intervalul 2000 – 2008, modificarea procentuală a populaţiei faţă de anul
anterior fiind, în permanenţă, una negativă. Totuşi semnalăm evoluţia
populaţiei cu 118 persoane în anul 2009 (0,02%).
Densitatea populaţiei din judeţul Maramureş a fost, de asemenea,
în scădere în intervalul 2000-2008. Dacă în anul 2000 densitatea
populaţiei era de 84,2 locuitori / km2, în anul 2008 valoarea densităţii
populaţiei se ridică la 81,1 locuitori / km2. Acelaşi trend îl are şi
densitatea populaţiei de la nivelul întregii Regiuni de Dezvoltare Nord-
Vest sau de la nivelul României. În comparaţie cu densitatea populaţiei
înregistrată în judeţul Maramureş, densitatea populaţiei de la nivel
naţional este superioară valoric, iar cea de la nivel regional este
inferioară. Cu toate acestea, în anul 2009 densitatea populaţiei din
judeţul Maramureş face un salt uşor, ajungând la 81,2 locuitori / km2.

1. POPULAŢIA LA RECENSĂMINTELE DIN ANII: 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 SI 2011
- CATEGORII DE LOCALITĂŢI ŞI JUDEŢE -
P O P U L A Ţ I A L A R E C E N S Ă M I N T E L E D I N:
20
JUDEŢUL
25 ianuarie 21 februarie 15 martie 5 ianuarie 7 ianuarie 18 martie octombrie
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
19.103.16 22.810.03 21.680.97
ROMÂNIA 15.872.624 17.489.450 3 21.559.910 5 4 20.121.641
32
MARAMUREŞ 321.287 367.114 427.645 492.860 540.099 510.110 478.659
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011.

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Din totalul populaţiei înregistrate la 1 ianuarie 2009 în judeţul


Maramureş, 49,17% sunt persoane de sex masculin şi 50,82% sunt
persoane de sex feminin. Distribuţia populaţiei pe sexe este uşor mai
echilibrată atât decât cea existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare
Nord-Vest (48,73% persoane de sex masculin şi 51,27% persoane de
sex feminin), cât şi decât cea existentă la nivelul României (48,71%
persoane de sex masculin şi 51,29% persoane de sex feminin).

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

33
În ultimii ani poate fi remarcată o stagnare a gradului de urbanizare a
judeţului Maramureş în jurul valorii de 58,8%. Comparativ cu gradul de
urbanizare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (53,27% în anul 2009) sau
din România (55,05% în anul 2009), nivelul de urbanizare din judeţul
Maramureş este superior. Astfel, la 1 ianuarie 2009, 58,81% din populaţia
judeţului Maramureş avea domiciliul stabil în mediul urban, în timp ce 41,19%
din locuitori aveau domiciliul în mediul rural.

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Distribuţia populaţiei judeţului Maramureş pe grupe de vârstă


denotă cu claritate prezenţa fenomenului de îmbătrânire al populaţiei.
Scăderea constantă a efectivului de populaţie cu vârsta cuprinsă între
0-14 ani, concomitentă cu creşterea efectivului de populaţie cu vârsta
cuprinsă între 15-59 ani şi, mai ales, peste 60 ani caracterizează dinamică
demografică a judeţului Maramureş încă din anul 1990. Dacă în acest an
populaţia stabilă cu vârsta până în 14 ani însuma 26,3% din populaţia totală,
în anul 2008 ponderea acestora a ajuns la 11,8%. Pe de altă parte, dacă în
1990 efectivul populaţiei cu vârsta peste 60 ani se cifra la 12,4% din totalul
populaţiei, în anul 2008 ponderea acestora a ajuns la 17,4%.

POPULATIA STABILA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA - CATEGORII DE LOCALITATI,


MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE
REGIU POPU GRUPA DE VARSTA
NEA DE LATIA 85
DEZVO STABI Sub 5 - 10 15 - 20 - 25 - 30 - 35 - 40 - 45 - 50 - 55 - 60 - 65 - 70 - 75- 80- ani
LTARE LA 5 9 - 14 19 24 29 34 39 44 49 54 59 64 69 74 79 84 si
JUDET TOTA ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani pes
UL L te
104 105 109 110 136 130 152 153 174 107 133 144 124
ROMAN 20121 502 439 022 845 637 307 271 889 387 625 226 804 428 890 901 729 462 263
IA 641 9 1 6 3 4 7 9 7 8 8 6 3 6 340 370 965 807 262
NORD- 26001 138 138 141 150 195 178 196 199 209 149 172 180 155 120 109 834 524 280
VEST 32 001 975 587 960 377 518 938 398 816 585 566 088 323 034 073 06 30 57

MARAM 47865 255 271 284 286 331 325 366 371 384 292 324 325 283 223 193 138 831 438
URES 9 81 83 39 00 38 75 23 26 80 34 99 82 55 51 06 87 2 8
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011

34
POPULATIA STABILA PE SEXE, DUPA ETNIE - CATEGORII DE LOCALITATI,
MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE
POPU ETN IA
REGIUN LATIA

Macedoneni
EA DE STABI Inform

Ucraineni

Altă etnie
Germani
Maghiari

Polonezi

Ceangăi
Lipoveni
Romani
aţie

Chinezi
Slovaci

Armeni
Bulgari

Italieni
Croaţi
Ruşi -

Tătari

Greci
Sârbi
Romi

Evrei
Turci

Cehi
DEZVO LA
LTARE nedis
JUDET TOTA ponibi
UL L la
7 5 3 3 3 2 2 2 1 1 1
122 50 23 20 18 13 3 4 6 2 2 4 5 0 3 5 2 18
ROMAN 20121 1679 762 621 92 360 276 48 28 07 65 3 0 6 0 7 7 4 1 6 3 6 52 12368
IA 641 2868 3 573 0 42 98 7 2 6 4 6 8 8 3 1 7 3 7 1 6 4 4 10
32 1 4 4
NORD- 26001 1845 451 113 48 796 13 74 6 3 8 6 4 7 3 8 8 1 24 13686
VEST 32 796 529 711 4 7 188 7 14 75 01 1 9 9 3 1 1 3 8 5 0 1 88 1
30
MARAM 47865 3744 326 122 78 105 5 4 17
UREŞ 9 88 18 11 6 4 25 18 * 6 11 4 3 6 2 6 3 8 * 8 8 - 9 27123
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011
POPULATIA STABILA DUPA RELIGIE - JUDET, MUNICIPII, ORASE, COMUNE
RELIGIA

confesiune augustană
POPUL
Adventistă de ziua a

Creştină de rit vechi


Martorii lui Iehova
Romano-catolică

Ortodoxă sârbă

Evanghelică de
2)

JUDETUL AŢIA
Creştină după

4)
Greco-catolică
1)

nedisponibilă
Evanghelică
Musulmană

Evanghelie

Evanghelică
Penticostală

Fără religie
Reformată

3)
Unitariană

Altă religie

Informaţie
Armeană
Ortodoxă

Mozaică
lutherană
MUNICIPII SI STABIL
Baptistă

şaptea

Atei
ORASE Ă
COMUNE
TOTAL

36 11 20 14 30 18 20 125
201216 1630 870 600 150 809 643 576 498 424 325 155 53 35 39
ROMANIA 23 28 16 38 55 91 74 973
41 7004 774 932 593 44 37 86 20 95 58 14 99 19 3
14 50 8 5 7 7 3 9
16
3576 227 162 218 20 345 596 11 91 64 33 284
MARAMURES 478659 54 58 70 815 477 80 95 14 64 *
27 61 46 36 94 1 0 1 5 1 8 63
1
A. MUNICIPII SI 1960 198 123 75 107 14 298 10 56 45 31 214
275286 632 50 70 372 91 67 74 13 56 *
ORASE 62 15 92 16 29 29 1 8 5 1 3 99
MUNICIPIUL BAIA 8314 889 641 44 559 65 141 33 26 24 118
123738 95 35 56 96 29 96 38 45 8 31 *
MARE 0 1 2 42 0 8 1 8 9 7 10
MUNICIPIUL
2465 413 114 37 196 34 353
SIGHETU 37640 236 * 5 827 169 15 3 12 6 - 22 - 68 90 35
2 8 8 1 7 5 0
MARMATIEI
ORAS BAIA 1014 212 47
15476 702 565 76 23 * * 181 82 41 7 5 16 - - - 46 48 5 934
SPRIE 1 5 5
2438 12 188
ORAS BORSA 27611 895 41 100 4 137 * * 20 - - - 4 - - - - 3 9 5
7 3 1
ORAS CAVNIC 4976 3715 743 94 46 27 38 20 - * 25 5 - - - - - - - 55 6 6 194
ORAS
3213 2979 3 - 3 154 * - - - * - - - - - - - - - * - 70
DRAGOMIRESTI
ORAS SALISTEA
4893 4705 * - * 30 45 13 - - - - - - - - - - - * - - 96
DE SUS
100 13 13
ORAS SEINI 8987 5739 573 873 13 - * 107 5 * * * 3 - * - 3 9 5 379
1 4 6
ORAS SOMCUTA 7565 6219 75 75 29 406 10 - 10 - 148 4 * - * * - * - 3 5 3 308

35
MARE 5
ORAS TARGU 114 80
11744 8470 266 347 26 12 - - 80 * - - * - * * - 8 * * 575
LAPUS 7 6
ORAS TAUTII-
7136 5359 725 251 57 270 21 12 - * 77 6 3 * 3 - - - - 13 8 * 326
MAGHERAUS
147 71
ORAS ULMENI 7270 4605 29 26 40 7 - - 80 - * - - - - - - 25 * - 267
5 4
ORAS VISEU DE 1195 135 112
15037 46 49 374 29 64 * - 24 4 - - * 3 4 - - * * 4
SUS 1 1 9
1615 294 385 90 111 66 281 297 35 19 696
B. COMUNE 203373 8 - 443 386 3 13 21 * 8 * 25
65 6 4 25 07 5 9 9 0 0 4
12
ARDUSAT 2738 2474 4 6 20 3 - - - 9 - - - - - - - - - - - 98
4
14
ARINIS 1084 745 * 94 6 8 * * - 15 * - - - - - - - 28 * - 34
8
10
ASUAJU DE SUS 1441 1250 - 4 40 - - - - * - - - * - - - - - * - 43
1
BAITA DE SUB 42
1871 1284 4 - 90 - - - - 4 - - - * - - - - - - - 63
CODRU 5
BAIUT 2340 1383 777 47 10 15 - - - - 4 - - - - - - - - - - - 104
BARSANA 4474 3893 6 - 49 291 - 5 - - 76 - - - - - - - - - 4 - 150
10
BASESTI 1452 960 3 - 54 208 - - - 29 - - - - - - - - - * - 88
9
BICAZ 1124 988 4 - 34 3 34 - - - 4 9 - - - 10 - - - - - - 38
BISTRA 4174 3830 7 - - 82 - 56 * - 79 - - - - - - - * 8 - - 110
BOCICOIU MARE 3818 2858 277 14 35 309 * 15 - - 143 6 - - * * - - - * * * 152
BOGDAN VODA 3208 2906 * - 24 101 - 79 - - * * - - - - - - - * - * 92
BOIU MARE 1131 1065 * - - 44 - - - - - - - - - * - - - - - - 20
BOTIZA 2717 2550 * - - 95 * * - - - * - - - - - - - - - - 67
BUDESTI 3055 2805 * * 5 126 * * - - 54 - - - - - - * - * * - 57
15
CALINESTI 3178 1791 * * 992 3 14 - - 95 * - - - - - - - 66 * - 55
7
CAMPULUNG LA
2485 679 322 980 * 238 * 54 - - 53 14 37 - - * - - - * 7 - 97
TISA
35
CERNESTI 3741 3203 3 - 28 * 7 - - 26 6 - - * - - - - * 11 - 104
0
19
CICARLAU 3691 2993 101 15 79 6 5 - - 38 5 25 - * 3 - - - * * * 219
7
COAS 1402 1317 5 * 7 - - - - - 34 - - - - - - - - * - - 36
193
COLTAU 2557 223 48 73 4 41 33 - - 3 41 47 * * - - - - - 5 - 101
6
COPALNIC- 17
5673 4728 11 8 276 12 3 - - 233 16 5 - * - - - - 3 13 * 185
MANASTUR 7
COROIENI 2219 2103 * * 22 * * 11 - - 4 - - - - - - - - - - - 75
CUPSENI 3581 3485 - - 3 - - - - - * - - - * - - - - - - - 90
DESESTI 2341 2077 * * 18 121 * 8 - - 17 5 - - - * - - - 28 - - 63
DUMBRAVITA 4372 3785 12 9 7 397 - * - - 16 4 - - * - - - - 3 - * 136
38
FARCASA 4015 3410 50 15 39 16 4 - - 13 - 3 - - - - - - - - - 83
2
GARDANI 1151 1013 * * 38 3 24 - - - 11 - - - - - - - - - - - 59
GIULESTI 3113 2190 3 - 76 565 * 5 - - 152 7 - - - - - - - 16 7 * 89
GROSI 2857 2439 43 26 10 37 6 - - - 157 13 - * - - - - - * 5 * 118
GROSII
2095 1875 135 5 10 7 - - - - 3 - * - - - - - - - 13 - 45
TIBLESULUI
106
IEUD 4318 3038 6 - 3 3 - - - - - - - - - - - - - 4 - 201
3
LAPUS 3709 3434 28 3 9 74 - * - - 4 - - - - - - - - - - - 156
LEORDINA 2547 2063 4 - 58 7 - 291 - - * * - - - - - - - * * - 118
36
51
MIRESU MARE 4766 3559 8 9 222 67 - - - 194 - 5 - - - - - - 8 11 * 171
1
14
MOISEI 9264 8188 5 - 5 - 494 - - * * - - - - - 6 - * 3 - 414
3
OARTA DE JOS 1243 1010 9 3 30 21 77 - - - - - - - - - - - - - - - 93
OCNA SUGATAG 3853 2744 350 9 21 358 59 3 - - 122 16 5 * * - * - - * * * 158
16
ONCESTI 1549 1160 - * 138 6 * - - 12 4 - - - - - - - * * - 58
7
PETROVA 2525 2373 5 3 22 7 - 20 - - 14 7 - - - - - - - - - - 74
POIENILE DE SUB 13
10073 7667 9 6 209 * 311 - - 4 * - - - - - - - 8 4 - 478
MUNTE 75
POIENILE IZEI 940 927 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13
14
RECEA 6000 5049 50 208 300 13 - * - 35 13 - - * - - - - 28 3 * 152
5
REMETEA 12
2834 2077 19 315 8 5 - - - 130 52 - - - - - * - * 19 3 77
CHIOARULUI 6
10
REMETI 3040 2323 194 24 25 101 - 182 - - 36 4 - - - - - - - - - 45
6
17
REPEDEA 4716 2453 4 - * - 233 - - * - 162 - - - - - - 5 - - 128
29
RONA DE JOS 1776 1467 5 * 4 86 - 6 - - 51 84 - - - - - - - * - - 71
RONA DE SUS 3855 2716 301 * 39 148 24 * * - 415 - 53 - - - - - - - 4 * 150
ROZAVLEA 3085 2897 * - * 37 - 72 - - - - - - - - - - - - * - 74
73
RUSCOVA 5541 4492 3 3 3 3 147 - - * * - - - * - - - * 3 - 150
3
SACALASENI 2299 1910 16 6 49 26 23 * - - 199 * * - - * - - - - 10 * 55
SACEL 3500 3295 7 - - 15 6 36 - - - - - - - - - - - - - - 141
43
SALSIG 1641 1018 * * 56 8 5 - - 44 6 - - - - - - - 5 * - 61
3
SAPANTA 2903 2538 4 * * 24 * 224 - - 4 - - - - - - - - - - - 106
SARASAU 2238 1072 6 3 - 926 67 7 * - 42 - - - - - - - - - 11 * 100
33
SATULUNG 5837 4858 20 80 57 24 3 * - 86 114 40 - * * - - - 10 - * 207
2
SIEU 2348 2114 - - - 85 - 113 - - - - - - - - - - - - - - 36
13 214
SISESTI 5289 2795 10 3 * - - - 44 5 - - - - - - - 3 7 * 134
9 6
STRAMTURA 3652 3003 * - 87 269 - 47 - - 107 - - - - * - - - * 18 - 117
SUCIU DE SUS 3868 3454 * * 75 168 - * - - 5 - - - - - - - - - - - 161
VADU IZEI 2659 2286 15 - 17 93 * - - - 135 - - - - - - - - - 6 - 106
VALEA
2025 1897 6 3 59 5 - - - - 8 - - - - - - - - - - - 47
CHIOARULUI
10
VIMA MICA 1448 1281 - * 21 - - - - * - - - - - - - - - - - 39
4
VISEU DE JOS 4934 4105 30 * 51 211 3 317 - - 5 - * - - - - - - 4 * * 202

Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011


https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

37
1.4.2. Aşezări omeneşti: oraşe, sate (istoric, populaţie, dotări tehnico-
edilitare-sociale, economice, servicii legate de/sau tangente activităţii de
turism).
POPULAŢIE, CLĂDIRI, LOCUINŢE SI GOSPODARII LA
RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 2011
- REZULTATE PRELIMINARE ROMANIA, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI
JUDEŢE PE CATEGORII DE LOCALITATI -
din care: din care: Populaţia
Numa
Populaţia Numar Cladiri sţabila
POPULATIA din din rul Numaru
stabila din ul Num desţinaţe din spaţiile
STABILA Num care: care: cladiril l mediu
REGIUN gospodăriile mediu arul spaţiului colecţive de REGIUN
arul Num or de
EA DE populaţiei de Num gosp colecţiv locuiţ EA DE
gosp arul desţin persoa
DEZVO persoa arul odarii de locuiţ DEZVO
odarii locui aţe ne pe o
LTARE, ne pe o cladi Cladi Locui lor in care LTARE,
lor nţelo spaţiul gospod
JUDET Am Am gospod rilor ri cu nţe insţiţ se afla Am JUDET
Mas Fem Mas Fem popu r ui Mas Fem arie
UL bele bele arie a locui conv uţion locuinţel bele UL
culin inin culin inin laţiei colecţi culin inin insţiţuţi
sexe sexe populaţi nţe enţio ale e sexe
v de onala
ei 1) nale convenţi
locuiţ
onale
ROMAN 1904 9279 9764 1887 9182 9690 7086 5117 5104 8459 84509 1057 1706 9706 7356 ROMAN
2.66 14934 1819 16.14
IA 3767 756 011 3144 694 450 394 777 662 052 42 1 23 2 1 IA
Nord- 2495 1214 1281 2467 1199 1268 9139 6908 6890 1097 10951 2733 1415 1317 Nord-
2.70 1463 1918 191 18.68
Vest 247 041 206 917 882 035 65 07 80 134 08 0 9 1 Vest
Maramur 4612 2265 2347 4598 2254 2344 1632 1325 1323 1952 19468 Maramur
2.82 221 249 36 1417 1068 349 6.41
eş 90 35 55 73 67 06 92 37 24 77 7 es
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011

Judeţul Maramureş are în componenţa sa: 2 municipii (Baia Mare


şi Sighetul Marmaţiei), 11 oraşe (Borşa, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Târgu
Lăpuş, Cavnic, Sieni, Dragomireşti, Săliştea de Sus, Tăuţii-Măgherăuş,
Şomcuţa Mare, Ulmeni) şi 63 de comune şi 214 sate4.
SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ
Poziţia geografică, resursele naturale şi tradiţia meşteşugărească
în prelucrarea resurselor de care dispune judeţul Maramureş sunt factori
care au determinat dezvoltarea economiei judeţului, dar perioada de
tranziţie spre economia de piaţă traversată de România după 1990, cu
problemele specifice (recesiune economică, inflaţie, şomaj, reconversie
a industriei mineritului), şi-au pus amprenta şi asupra economiei
judeţului.
Având ca indicator sintetic populaţia ocupată, ponderea în
economia judeţului este deţinută de activităţile industriale urmate de cele
din sectorul serviciilor şi apoi de cele din sectorul agro-silvic. Judeţul
Maramureş are o veche tradiţie industrială, breslele, organizate şi
specializate pe meserii, fiind primele forme economice consemnate de
documente încă din secolul XIV şi care au contribuit la dezvoltarea
4

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Index:Sate_%C3%AEn_jude%C5%A3ul_Maramure%C5
%9F
38
aglomerărilor urbane, viitoarele cetăţi orăşeneşti Baia Mare, Baia Sprie şi
altele.
Ponderea principalelor sectoare industriale în 2005 este
următoarea:

Sursa:file:///C:/Users/PERSONAL%20COMPUTER/Downloads/q95jn_Plan_judet_Maramures_
2007_2013_V2.pdf
Amenajarea teritorială reprezintă o activitate de interes general ce
are la bază o analiză multidimensională a unei regiuni, luându-se în
considerare axa economică, socială, culturală şi ecologică. Amenajarea
teritorială vizează, astfel, obţinerea unui cadru natural armonios care să
asigure satisfacerea nevoilor şi să răspundă valorilor recunoscute ale
comunităţilor.
Procesul de urbanizare în judeţul Maramureş a avut în ultimii ani
două direcţii principale. Pe de o parte s-a înregistrat o creştere a
numărului oraşelor existente, iar, pe de altă parte, s-a semnalat o
creştere a numărului localităţilor rurale aparţinând de municipii şi oraşe.
Astfel, aşa cum putem observa din tabelul următor, în intervalul 2000 –
2008, numărul oraşelor din judeţul Maramureş a ajuns de la 6 în anul
2000, la 11 în anul 2008. Şi numărul satelor aparţinând de municipii şi
oraşe a crescut în intervalul anterior enunţat de la 16 în anul 2000, la 28
în anul 2008, semn că o parte din aşezările urbane a suferit şi o
39
extindere spaţială. Prin alipirea unor sate de municipii şi oraşe, numărul
localităţilor rurale din judeţul Maramureş a suferit o depreciere în anul
2004, ajungând la 213 sate de la 226 sate înregistrate în anul anterior.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ, ÎN
PERIOADA 2000 - 2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

: date nedisponibile
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Localitatea cu cea mai ridicată suprafaţă intravilană este Borşa,
cumulând circa 22,7% din suprafaţa totală intravilană din rândul
aşezărilor urbane din judeţul Maramureş (4.230 ha). Alte localităţi cu o
suprafaţă intravilană semnificativă sunt: Municipiul Baia Mare (3.300 ha),
Oraşul Tăuţii-Măgherăuş (2.297 ha), Municipiul Sighetu Marmaţiei (1.694
ha) şi Oraşul Şomcuta Mare (1.565 ha). Pe de altă parte Oraşul Ulmeni
nu deţine decât 76 hectare suprafaţă intravilană, reprezentând doar
0,4% din totalul suprafeţei intravilane a municipiilor şi oraşelor din judeţul
Maramureş.
Suprafaţa intravilană a municipiilor şi oraşelor din judeţul
Maramureş, în anul 2007
UM: Hectare

Sursă: Institutul Naţional de Statistică


https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

40
Municipiul Baia Mare este localitatea cu cel mai ridicat număr de
locuitori (139.154 persoane), reprezentând aproximativ 46,21% din toată
zona urbană a judeţului Maramureş. Municipiul Sighetu Marmaţiei deţine
o populaţie ce cumulează 41.309 persoane, ocupând poziţia secundă la
nivelul întregii unităţi teritorial-administrative. Pe de altă parte există
oraşe cu o populaţie sub 10.000 locuitori (Cavnic, Dragomireşti, Săliştea
de Sus, Şomcuta Mare, Tăuţii-Măgherăuş, Ulmeni), marea majoritate a
acestora intrând în categoria comunelor devenite oraş în anul 2004.

Populaţia în zonele urbane din judeţul Maramureş, la 1 ianuarie


2009

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

41
Din punctul de vedere al densităţii populaţiei în zonele urbane ale
judeţului Maramureş, cel mai ridicat număr de locuitori / km2 a fost
înregistrat în anul 2008 în reşedinţa de judeţ a Maramureşului (595
locuitori / km2 în Baia Mare). Alte localităţi a căror densitate a populaţiei
este superioară densităţii populaţiei de la nivel judeţean sunt: Sighetu
Marmaţiei – 304,5 locuitori / km2, Cavnic – 197 locuitori / km2, Seini –
174,7 locuitori / km2, Baia Sprie – 173,2 locuitori / km2 şi Ulmeni – 90
locuitori / km2.

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Densitatea populaţiei în zonele urbane din judeţul Maramureş, în anul


2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
42
În cursul anului 2008, în judeţul Maramureş, procesul de dezvoltare
urbană a cuprins numeroase construcţii şi modernizări de spaţii de locuit,
construcţii de spaţii comerciale şi administrative, reabilitări ale unor
clădiri cu modificarea destinaţiei iniţiale, amenajări de spaţii de agrement
şi sport, construcţii de drumuri şi poduri, etc. În ceea ce priveşte
dezvoltarea zonelor rezidenţiale, accentul a fost pus pe asigurarea unor
spaţii de locuinţă tinerilor familii. Spre exemplu, în anul anterior, în Tăuţii-
Măgherăuş au fost construite nu doar 125 de case de locuit, ci şi o
şcoală şi o grădiniţă, facilitând astfel traiul în regiune a viitoarelor familii.
Mai mult decât atât, s-au realizat şi lucrări de modernizare a Centrului de
Afaceri şi a Muzeului Satului.
În anul 2008, în judeţul Maramureş nu doar sectorul rezidenţial s-a
dezvoltat, ci şi sectorul comercial prin construirea a trei complexe
comerciale „Supermarket Plus”, două în municipiul Baia Mare şi unul în
oraşul Târgu Lăpuş. Pe lângă deschiderea acestui supermarket, în
Târgu Lăpuş au fost încheiate şi lucrări de extindere a reţelei de
canalizare a apei uzate şi s-au continuat modernizările la staţia de
epurare.
Şi în oraşul Dragomireşti a fost finalizată construcţia staţiei de
epurare a apelor uzate. În municipiul Baia Mare, în cadrul unui Proiect
ISPA, în cursul anului 2008, au fost continuate lucrările de reabilitare şi
modernizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare care includ
şi măsurile de reabilitare şi modernizare a Uzinei de Apă şi a Staţiei de
epurare municipală.
În cursul anului 2008, în Borşa s-au aflat în derulare activităţi de
construcţie ale unor obiective de interes cum sunt: Primăria oraşului
Borşa, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, Pârtia olimpic de schi cu
transport pe cablu prevăzut cu telegondolă, podul peste râul Cisla în
zona cartierului Rotundu.
Şi în oraşul Şomcuta Mare, în cursul anului 2008, au fost demarate
o serie de investiţii, una din cele mai importante fiind construirea unei
staţii de epurare. De asemenea, a mai fost finalizată şi construcţia unei
săli de sport .
Aşezări urbane – scurtă prezentare
Municipiul Baia Mare
Situat în partea vestică-centrală a judeţului Maramureş, Municipiul
Baia Mare este reşedinţa acestei unităţi administrativ-teritoriale.
Baia Mare este amplasată în depresiunea cu acelaşi nume, pe
cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine de circa 228 m faţă de
nivelul mării.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) –
Secţiunea IV, Municipiul Baia Mare este o localitate de rang II, de
importanţă interjudeţeană, ce joacă un rol important de echilibru în
43
sistemul urban. Municipiul Baia Mare reprezintă centrul urban de
dimensiunea şi importanţa cea mai mare din zonă. Mai mult decât atât,
Baia Mare este al III-lea centru de importanţă regională din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest a României, fiind elementul de conexiune al zonei
adiacente cu teritoriul naţional.
Şi din perspectiva infrastructurii, Municipiul Baia Mare joacă un rol
fundamental, fiind un important nod rutier şi feroviar şi constituind
punctul de convergenţă pentru localităţile din împrejurimi (Baia Sprie,
Recea, Tăuţii-Măgherăuş).
Infrastructura feroviară care leagă Municipiul Baia Mare de unele
localităţi ridică anumite probleme. Municipiul este deservit de linia 400
Satu Mare - Baia Mare – Jibou - Dej, tronson de cale ferată neadaptată
unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu
calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră,
fiind fără bariere şi nepăzite. De asemenea, în ciuda faptului că
Municipiul Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa
aeroportului de la Tăuţii-Măgherăuş, acesta are o infrastructură şi dotări
neadaptate unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă şi
confort.
Menţionăm, de altfel, că în municipiul Baia Mare funcţionează un
terminal de transport combinat de mărfuri.
Transportul public la nivelul municipiului Baia Mare cuprinde şi
legătura cu comunele limitrofe, oraşul Baia Sprie şi oraşele Cavnic şi
Ulmeni. Mijloacele de transport circulă pe 12 linii de autobuz, una de
troleibuz şi 17 linii speciale (spre unităţile economice la orele de schimb),
iar spre comunele limitrofe şi oraşul Baia Sprie pe 10 linii exterioare.
Serviciile publice locale sunt prestate de societăţi comerciale pe
acţiuni, având ca şi acţionar majoritar Consiliul Local, precum şi de
instituţii publice de interes local care au calitatea de ordonatori de
credite. Consiliul Local al municipiului Baia Mare este cel care numeşte
conducerea acestora şi exercită controlul asupra modului în care
acestea funcţionează. Aceste entităţi prestează următoarele servicii
publice:
-apă potabilă, canalizare, întreţinerea reţelei - SC VITAL SA
-transport în comun - SC URBIS SA
-energie termică – SC ENERGOTERM SA
-asistenţă şi protecţie socială - S.P.A.S
-ambient urban, zone verzi - S.P.A.U
-administrarea patrimoniului local - S.P.A.P.L.U
-salubrizare – SC DRUSAL SA

44
Municipiul Sighetu Marmaţiei
Fosta reşedinţă de judeţ a Maramureşului, Municipiul Sighetu
Marmaţiei este şi astăzi centrul cultural şi economic al Maramureşului
Istoric. Localităţile din componenţa municipiului sunt Şugău şi Iapa.
Dificultatea realizării transportului rutier este cauzată de
necesitatea de a traversa Munţii Gutâi, Ţibleş, Rodnei şi Maramureşului.
Mai mult decât atât, din totalul de 51,8 km, 11,3 km urmează să fie
schimbate datorită nivelului avansat de uzură şi necesităţii urgente de
reabilitare.
Cele mai importante căi rutiere sunt:
DN 19 spre judeţul Satu Mare, prin Pasul Tihuţa
DN 18 spre Baia Mare, prin Pasul Gutâi
DN 17C spre judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Pasul Şetref
DN 18 spre judeţul Suceava, prin Pasul Prislop
Legătura municipiului pe calea ferată este asigurată prin linia
normală Sighet – Vişeu de Jos – Salva. Municipiul este tranzitat şi de
linia ferată cu ecartament lat pe ruta Rahiv – Valea Vişeului – Sighet –
Câmpulung la Tisa – Tesesva, traseu transfrontalier insuficient utilizat.
Conexiunea Municipiului Sighetu Marmaţiei cu alte localităţi se
poate realiza şi prin intermediul aeroportului Baia Mare (75 km) sau a
aeroportului Satu Mare (125 km).
Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureş
(Valea Izei, Marei, Vişeului si Tisei), şi spre oraşe ca Baia Mare, Cluj,
Oradea, Timişoara. Transportul în comun este realizat de societatea
Transport Mara-Nord, care deserveşte linii de autobuze bine împărţite în
întreg municipiul.
Oraş Baia Sprie
Situat la o distanţă de 10 km de Municipiul Baia Mare, oraşul Baia
Sprie se află la baza sudică a platoului montan Oaş Gutâi Ţibleş, la o
altitudine de 380 m. Oraşul Baia Sprie are în componenţa sa
următoarele localităţi: Chiuzbaia, Satu Nou de Sus şi Tăuţii de Sus.
Începând cu anul 2006, oraşul Baia Sprie este membru fondator al
Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Sistemul Urban Baia Mare” şi
al Asociaţiei Microregiunea de Dezvoltare a Munţilor Gutin.
Oraşul are o bună poziţionare, legând principalele oraşe ale
judeţului (Baia Mare – Sighetu Marmaţiei). Cea mai apropiată linie /
staţie de cale ferată se afla la 10 km, în Municipiul Baia Mare, oraş cu
care Baia Sprie are o bună conectivitate prin reţeaua de transport auto a
persoanelor şi mărfurilor. Pe de altă parte, toate legăturile Municipiului
Baia Mare cu partea estică şi nordică a judeţului, trec prin Baia Sprie.
Reţeaua locală de drumuri acoperă 56 km din care 16 km sunt
modernizaţi. Serviciile de comunicare includ telefonia fixă digitală, reţele

45
de telefonie mobile, o reţea extinsă de cablu TV ce acoperă şi satele
aparţinătoare.
Oraş Borşa
Localitatea Borşa este situată la o altitudine de 617 m în Valea
Hotarului, 673 m în centrul oraşului şi 823 m în complexul turistic Gura
Fântânei. Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la
Valea Hotarului, pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului
(râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din
ţară.
Oraşul Borşa înglobează Băile Borşa şi satele Gura Repedei,
Poiana Borşa şi Fântâna.
Accesul în Borşa este asigurat de următoarele artere rutiere:
DN 17C – legătură cu Bistriţa-Năsăud şi Dej;
DN 17 – ruta Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei –
Bistriţa;
DN 18 – ruta Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Vişeu de Sus – Moisei –
Borşa – Prislop – Şesuri.
În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin
folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiştilor.
Regiunea Borşei este accesibilă şi printr-o cale ferată cu traseul:
Salva – Vişeul de Sus – Sighetu Marmaţiei, cu legătură la Borşa.
Din păcate, de câţiva ani, Căile Române Ferate au sistat
transportul de călători pe ruta Vişeu - Borşa, acesta fiind preluat de
transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar până în oraşul Vişeu
de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători.
Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru
exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit şi o cale de
acces pentru turişti, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru
călători (vagoane platformă sau vagoane închise).
Oraş Cavnic
Situat la poalele munţilor Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic,
la o altitudine ce variază între 550 – 1050, Oraşul Cavnic se află la o
distanţă de 32 km est de Municipiul Baia Mare şi aproximativ 40 km de
Municipiul Sighetu Marmaţiei. Cele cinci localităţi care înconjoară oraşul
Cavnic sunt: Şiseşti în partea de sud-vest, Ocna Şugatag în partea de
nord, Budeşti şi Băiuţ în partea de nord-est şi Cerneşti în partea de sud.
Legătura oraşului Cavnic cu celelalte localităţi e asigurată de
drumul judeţean DJ184 şi DJ109F:
DJ184 – traseul Baia Sprie – Cavnic (20 km);
DJ109F – traseul Sighetu Marmaţiei – Cavnic (45 km);
DJ109F – Cavnic – Băiuţ (20 km).

46
Cea mai apropiată cale ferată este cea care traversează Municipiul
Baia Mare (30 km), iar cel mai apropiat aeroport este cel din Baia Mare –
Tăuţii-Măgherăuş (35 km).
Transportul urban în Cavnic este asigurat de URBIS S.A. Baia
Mare, iar cel interurban de AZUR S.A. Baia Mare.
Oraş Dragomireşti
Situat în estul judeţului Maramureş, în depresiunea Maramureşului,
la 101 km de municipiul Baia Mare, 45 km faţă de Sighetu-Marmaţiei şi
35 km faţă de oraşele Borşa şi Vişeu, oraşul Dragomireşti se întinde pe
cursurile a două râuri care îl străbat: Iza şi Baicu. Până în 2004
localitatea Dragomireşti a fost o comună. Prin legea 332 din 8 iulie 2004,
comuna a fost ridicată însă la rangul de oraş.
Oraşul Dragomireşti se întinde pe o distanţă de 5 km, pe DJ186,
care leagă municipiul Sighetu-Marmaţiei de oraşul Borşa.
Vecinii oraşului Dragomireşti sunt:
Săliştea de Sus în partea de est;
Bocicoel în partea de nord-vest;
Bogdan Vodă şi Ieud în partea de vest;
Judeţul Bistriţa-Năsăud în partea de sud.
Starea proastă a infrastructurii din oraşul Dragomireşti este o reală
problemă pentru localitate, mai ales având în vedere influenţa asupra
atragerii investitorilor care să ajute la prosperitatea localităţii prin crearea
de locuri de muncă şi dezvoltarea economică a oraşului.
Cel mai important drum de acces este DJ 186 care face legătura
cu judeţul Bistriţa-Năsăud şi Baia Mare.
Oraş Săliştea de Sus
Localitatea Săliştea de Sus este situată în culoarul larg al Văii Izei,
cu aspect depresionar ce se înscrie ca o zonă joasă a Depresiunii
Maramureş, având un relief de dealuri prelungite cu spinările alungite,
dominat de măguri ce depăşesc chiar 1000 m altitudine.
Localitatea are o altitudine medie de 670 m şi se desfăşoară de o
parte şi de alta a Râului Iza şi a afluenţilor mai importanţi Buleasa şi
Valea Câmpu Cailor.
Se învecinează la est cu Săcel, în sud cu judeţul Bistriţa-Năsăud,
în vest cu oraşul Dragomireşti, în nord-vest cu localitatea Bocicoel, la
nord cu Vişeu de Jos, iar în nord-est cu oraşul Vişeu de Sus.
Faţă de reşedinţa judeţului, Municipiul Baia Mare, localitatea se
află la 115 km, legătura făcându-se peste Pasul Gutâi. Faţă de cel de-al
doilea oraş ca mărime al judeţului, municipiul Sighetu Marmaţiei, se află
la o distanţă de 56 km, legătura fiind asigurată de drumul judeţean 186.
Staţia de cale ferată Iza este situată în partea estică a localităţii având
acest nume deoarece deserveşte majoritatea comunelor de pe Valea
Izei.
47
Oraş Seini
Situat în extremitatea vestică a judeţului Maramureş, oraşul Seini
are ca şi localităţi componente satul Săbişa în partea de est şi Viile Apei
în partea de Nord-Vest.
Cel mai înalt punct din zonă este dealul Comja (960 m) aflat la nord
de oraş. Oraşul este traversat de pârâul Seinel, ce curge pe direcţia
nord-sud, vărsându-se în râul Someş.
Prin intermediul drumului naţional 1C cu ruta Cluj – Baia Mare –
Satu Mare, dar şi prin calea ferată cu staţia C.F.R., oraşul Seini are
legătură cu toate localităţile din ţară. Atuul major al amplasării la
intersecţia unor artere regionale de comunicaţie terestră, apropiat de
două aeroporturi apropiate Baia Mare şi Satu Mare, de două puncte de
trecere a frontierei (Ungaria, Ucraina), precum şi existenţa unor puncte
vamale apropiate fac din Seini un punct extrem de atractiv în perspectiva
dezvoltării.

Oraş Şomcuta Mare


Atestată documentar în anul 1358, localitatea Şomcuta Mare,
veche vatră de civilizaţie şi cultură din zona Chioarului, este situată în
partea de sud-vest a judeţului Maramureş, la 25 km de Baia Mare, pe
şoseaua naţională ce leagă municipiul Baia Mare de municipiul Cluj-
Napoca şi la o distanţă de 8 km de calea ferată Baia Mare – Dej –
Bucureşti.
Localităţile aparţinătoare sunt: Buciumi, Vălenii Şomcutei, Finteuşu
Mare, Ciolt, Hovrila, Buteasa, Codru Butesii.
Infrastructura oraşului Şomcuta Mare cuprinde:
Transport rutier
o drumuri locale 70 km.
o drumuri judeţene 18 km.
o drumuri naţionale 7 km.
Transport de cale ferată – nu
Transport aerian – doar prin intermediul aeroportului din Baia Mare
– Tăuţii-Măgherăuş;
Telefonie: un număr mare de utilizatori de telefonie mobilă, Orange
şi Vodafone având reprezentanţe în cadru localităţii.
Oraş Târgu Lăpuş
Târgu Lăpuş, cunoscut în regiune şi sub numele vechi, Lăpuşu
Unguresc, este una din localităţile judeţului Maramureş cu cel mai ridicat
număr de locuitori. Acest lucru poate fi explicat prin numărul ridicat de
sate ce intră în componenţa oraşului Târgu Lăpuş: Boiereni (în partea de
sud, la o distanţă de 12 km), Borcut (în partea de nord, la o distanţă de 4
km), Cătun (în partea de vest, la o distanţă de 3 km), Cufoaia (în partea
48
de nord-vest, la o distanţă de 5 km), Dămăcuşeni (în partea de est, la o
distanţă de 7 km), Dobricu-Lăpuşului (în partea de nord, la o distanţă de
12 km), Dumbrava (în partea de nord, la o distanţă de 4 km), Fântânele
(în partea de vest, la o distanţă de 14 km), Groape (în partea de nord, la
o distanţă de 11 km), Inău (în partea de nord, la o distanţă de 8 km),
Răzoare (în partea de vest, la o distanţă de 4 km), Rohia (în partea de
sud, la o distanţă de 8 km) şi Stoiceni (în partea de nord, la o distanţă de
7 km).
Oraş Tăuţii-Măgherăuş
Situat în Depresiunea Baia Mare în partea de nord-vest de
reşedinţa de judeţ, oraşul Tăuţii-Măgherăuş este străbătut de drumul
european 58. Localităţile componente ale oraşului Tăuţii-Măgherăuş
sunt: Tăuţii-Măgherăuş, Băiţa, Nistru, Buşog, Bozînta Mare, Merişor şi
Ulmoasa.
Suprafaţa oraşului este de 12.564 ha din care 1.711 ha este teren
agricol, 826 ha păşuni, diferenţa fiind ocupată de vegetaţie forestieră.
Dintre naţionalităţile conlocuitoare românilor, amintim maghiari, germani,
ucraineni şi rromi.
În această localitate este amplasat şi Aeroportul Baia Mare,
singurul aeroport de pe raza judeţului Maramureş.
Oraş Ulmeni
Situat pe malul stâng al râului Someş, oraşul Ulmeni este oraşul cu
cea mai scăzută suprafaţă intravilană din rândul municipiilor şi oraşelor
din judeţul Maramureş. Oraşul Ulmeni este situat în partea de sud-vest a
judeţului Maramureş, la 35 km distanţă de municipiul Baia Mare şi la 10
km distanţă de Cehu Silvaniei.
Localităţi ce aparţin oraşului Ulmeni: Someş-Uileac, Vicea, Arduzel
(sat cu populaţie majoritar maghiară), Ţicău, Chelinţa, Mânău.
Menţionăm, de asemenea că localitatea Tohat a fost asimilată
oraşului Ulmeni.
Principalele căi de acces sunt drumul judeţean DJ108A şi
magistrala IV feroviară.
Oraş Vişeu de Sus
Situat la o altitudine de 427 m faţă de nivelul mării, oraşul Vişeu de
Sus are înfăţişarea caracteristică a oraşelor de munte. În partea de Nord
şi Nord-Est se învecinează cu Munţii Maramureşului şi Republica
Ucraina, în partea de Sud-Est cu Munţii Rodnei.
Comunele vecine sunt: Moisei, Vişeu de Jos şi Poienile de sub
Munte.
Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 – privind Stabilirea
categoriei judeţelor, municipiilor şi oraşelor, oraşul Vişeu de Sus face
parte din categoria a III-a a oraşelor cu locuitori între 10.001 şi 30.000.

49
Vişeu de Sus este situat pe DN18, care face legătura între Sighetu
Marmaţiei şi Vatra Dornei. Din Vişeu mai porneşte şi DN17C care face
legătura cu municipiul Bistriţa. De asemenea, mai există drumuri
judeţene care stabilesc legătura cu mici localităţi sau sate.
Gara Vişeu de Sus este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate
Române. De aici calea ferată are traseul spre Nord la Valea Vişeului, de
unde continuă spre Ucraina şi spre Sighetu Marmaţiei, oraş din care se
poate ajunge în Ucraina. Iar traseul spre Sud duce la Salva, de unde
există legături pe calea ferată spre Cluj-Napoca şi Suceava.
Cel mai apropiat aeroport de Vişeu de Sus este cel de la Tăuţii-
Măgherăuş.
Locuinţe
Fondul de locuinţe din judeţul Maramureş este caracterizat de o
creştere moderată continuă în perioada 2000 – 2007, an în care au fost
înregistrate 186.025 locuinţe. Din rândul acestora, mai bine de jumătate
din locuinţe sunt din mediul urban (111.051 locuinţe – 59,7%). În ceea ce
priveşte tipul de proprietate cel mai frecvent, menţionăm că 98,3% din
locuinţele înregistrate în judeţul Maramureş sunt proprietate majoritar
privată.
Numărul locuinţelor existente la sfârşitul anului pe forme de
proprietate şi medii în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Numărul camerelor de locuit existente în judeţul Maramureş în anul


2007 se ridica la 436.617, ceea ce înseamnă că media de camere pe
locuinţă este de 2,3 camere. În comparaţie cu anul 2000 când media de
camere pe locuinţă era de 2,2 camere, s-a înregistrat o uşoară evoluţie.
Numărul camerelor de locuit existente la sfârşitul anului pe medii,
în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

50
Şi suprafaţa locuibilă a avut un trend ascendent în ultimii ani, ajungând la
7260,3 mii metri pătraţi arie desfăşurată în anul 2007. Aceasta înseamnă
că suprafaţa medie a unei locuinţe din judeţul Maramureş este de 39
metri pătraţi. În comparaţie cu suprafaţa medie a unei locuinţe din anul
2000 (35 metri pătraţi), valoarea înregistrată în anul 2007 este
considerabil mai mare.
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului pe medii,
în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Ca şi tendinţă generală se poate observa că în judeţul Maramureş


au fost construite în ultimii ani locuinţe cu o suprafaţă locuibilă uşor mai
ridicată faţă de anii anteriori, dar şi cu un număr de camere mai mare.
Spre exemplu, în anul 2001 suprafaţa locuibilă a crescut cu 13,8
procente faţă de anul anterior, în timp ce numărul locuinţelor existente a
avut o evoluţie de doar 3,4 procente.
Modificarea procentuală a locuinţelor existente, camerelor de locuit
şi suprafeţei locuibile faţă de anul anterior, în judeţul Maramureş, în
perioada 2000 – 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
Sursă: Institutul Naţional de Statistică

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
51
Numărul locuinţelor terminate în anul 2007 în judeţul Maramureş a
fost de 1.026 locuinţe, din care 65% au fost construite în mediul urban
(667 locuinţe) şi 35% în mediul rural (359 locuinţe). Cel mai ridicat număr
de locuinţe terminate în cursul anului 2007 este localizat în Oraşul Borşa
(257 locuinţe). Vis-à-vis de suprafaţa locuibilă existentă, în anul 2007
aceasta se cifra la 7.260.251 metri pătraţi arie desfăşurată, din care
4.340.212 metri pătraţi în mediul urban şi 2.920.039 metri pătraţi în
mediul rural.

Numărul locuinţelor terminate în cursul anului şi suprafaţa locuibilă


existentă în judeţul Maramureş,
pe localităţi, în anul 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Spaţii verzi şi zone de agrement


Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile urbane din judeţul
Maramureş aproape s-a dublat în perioada 2000 – 2007. Astfel, dacă în
anul 2000 suprafaţa spaţiilor verzi măsura 276 hectare, în anul 2007
aceasta a crescut cu 92 procente, ajungând la 531 hectare. Nu în toate
oraşele şi municipiile din judeţ s-a produs însă o evoluţie a suprafeţei
spaţiilor verzi. Spre exemplu, în Municipiul Baia Mare suprafaţa spaţiilor
verzi a scăzut cu 60% (de la 200 hectare în anul 2000, la 80 hectare în
anul 2007). La polul opus, cel mai surprinzător salt l-a realizat Oraşul
Cavnic care de la 15 hectare de spaţiu verde a ajuns la 352 hectare.

52
Suprafaţa spaţiilor verzi pe localităţi urbane din judeţul Maramureş,
în perioada 2000 – 2007

Raportând suprafaţa spaţiilor verzi din judeţul Maramureş la


numărul de locuitori din această unitate administrativ-teritorială, obţinem
o valoare de 10,4 m2 / cap de locuitor. Această valoare este însă
superioară suprafeţei spaţiilor verzi pe cap de locuitor de la nivel regional
(8,4 m2/locuitor) sau chiar de la nivel naţional (9,6 m2/locuitor). Cei care
beneficiază de cea mai ridicată suprafaţă medie de spaţiu verde sunt cei
din Oraşul Cavnic, în anul 2007 aceştia dispunând de circa 671 m2/cap
de locuitor.
Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe pe cap de locuitor, în
judeţul Maramureş,
în perioada 2000 – 2007

53
Evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi în aşezările urbane din judeţul
Maramureş,
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în perioada 2000 –
2007

Tabelul următor prezintă cele mai importante spaţii verzi şi zone de


agrement din aşezările urbane din judeţul Maramureş din anul 2008.
Cele mai numeroase spaţii verzi şi de agrement sunt situate în Municipiul
Baia Mare, în ciuda faptului că dimensiunea acestora nu este foarte
mare.
Spaţiile verzi şi zonele de agrement din aşezările urbane din judeţul
Maramureş, în anul 2008

54
1.4.3. Economia
Dezvoltarea economică a unei regiuni este rezultatul eforturilor
depuse atât de sectorul administrativ-guvernamental, cât şi de sectorul
mediului de afaceri sau al societăţii civile, în general, sub imboldul
creşterii bunăstării populaţiei. Dezvoltarea economică presupune, astfel,
o evaluare minuţioasă a stării socio-economice a unei regiuni şi o
evidenţiere a punctelor slabe şi a punctelor tari ale acesteia, astfel încât
să se poate stabili periodic anumite obiective ce trebuie atinse la nivel
regional.
Indicatorii ce au fost utilizaţi în analiza nivelului de dezvoltare
economică a judeţului Maramureş se referă atât la nivelul investiţiilor
străine directe, la produsul intern brut, dezvoltarea mediului de afaceri,
salariul mediu net, comerţul internaţional cu bunuri cât şi la fondul
funciar, producţia industrială sau producţia agricolă. Viziunea este una
de ansamblu ce include şi anumite date statistice referitoare la Regiunea
de Dezvoltare Nord-Vest, România sau chiar UE-27.
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, regiune din care face parte şi
judeţul Maramureş, se bucură de doar 4,50% din investiţiile străine din
România. Investiţiile străine directe se concentrează, în mare parte, în
zona capitalei, dintr-un total de investiţii de 42.770 milioane de euro în
anul 2007, Municipiului Bucureşti revenindu-i 27.516 milioane euro
(64,30%). Dacă din perspectiva valorii absolute, investiţiile străine directe
în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest au crescut în perioada 2004-2007
(1.035 milioane euro în anul 2004 şi 1.907 milioane euro în anul 2007),
din perspectiva valorii relative, investiţiile străine directe în Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest au înregistrat un trend negativ (6,90% în anul 2004
din totalul investiţiilor din România şi 4,50% în anul 2007 din totalul
investiţiilor din România).
Investiţiile străine din România, pe regiuni de dezvoltare, în
perioada 2004 – 2007

Produsul intern brut al judeţului Maramureş este de 5932,2


milioane RON, cu 3353,6 milioane RON mai mult decât în anul 2002.
Ritmul de creştere al produsului intern brut în această unitate
administrativ-teritorială este însă apropiat ritmului de creştere de la nivel
55
naţional. Astfel, dacă PIB-ul din România a avut o evoluţie de 127 puncte
procentuale, PIB-ul din judeţul Maramureş a înregistrat o evoluţie de 130
procente.

Produsul intern brut în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în


perioada 2002-2006

Dacă din punctul de vedere al produsului intern brut înregistrat la nivelul


întregii unităţi administrativ teritoriale, judeţul Maramureş se situează pe
poziţia terţă în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, din punctul de vedere
al produsului intern brut pe cap de locuitor, judeţul Maramureş ocupă ultima
poziţie. Astfel, în anul 2006 valoarea PIB / locuitor era de 11.486 RON în
judeţul Maramureş, cu 4.463 RON mai puţin decât valoarea PIB / locuitor la
nivelul României, şi cu 3.466 RON mai puţin decât valoarea PIB / locuitor în
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.
Pentru a putea compara produsul intern brut / locuitor din judeţul
Maramureş cu produsul intern brut / locuitor de la nivelul Euro 27, am
recurs la transformarea din RON în Euro. Astfel, dacă în anul 2006,
valoarea PIB / locuitor în judeţul Maramureş era de 3.282 euro, la nivelul
UE-27 valoarea produsului intern brut înregistrat era de peste 7 ori mai
mare (23.600 Euro).
Produsul intern brut pe cap de locuitor în Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest,
în perioada 2002-2006

56
Produsul intern brut pe cap de locuitor, în anul 2006

Produsul intern brut pe cap de locuitor, în anul 2006

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

În anul 2007, în judeţul Maramureş erau înregistrate 10.846 unităţi


locale active, din care 10.813 erau întreprinderi mici şi mijlocii (99,7%).
Din totalul unităţilor locale active, aproximativ 37% au ca domeniu de
activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea
autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
(3.996 unităţi locale active), acestea fiind urmate de unităţile locale active
din industria prelucrătoare (1.746 unităţi – 16%) şi unităţile locale active
care activează în sectorul tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de
servicii prestate în principal întreprinderilor (1.454 unităţi – 13,4%).
Din totalul unităţilor locale active din judeţul Maramureş, un procent
de 87,23% sunt întreprinderi ce au un număr de maxim 9 angajaţi
(microîntreprinderi), 10,67% sunt întreprinderi ce au un număr de
angajaţi cuprins între 10 şi 49 persoane (întreprinderi mici), 1,78% sunt
întreprinderi ce au un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 249 persoane
(întreprinderi mijlocii), iar 0,3% sunt întreprinderi ce au un număr mai
mare de 250 angajaţi (întreprinderi mari).
57
Unităţi locale active din judeţul Maramureş pe activităţi şi clase de
mărime, în anul 2007

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din judeţul Maramureş din


anul 2007 este de 10.102 milioane RON, cifra medie de afaceri / unitate
locală activă fiind de 900.000 RON. În anul 2006, cifra medie de afaceri /
unitate locală activă din judeţul Maramureş era de 800.000 RON, în timp
ce cifra medie de afaceri / unitate locală activă de la nivel naţional era de
peste 1,3 milioane RON.
Sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi
casnice a înregistrat o cifră de afaceri de 3.941 milioane RON, la polul
opus aflându-se sectorul învăţământului cu doar 2 milioane RON.
Suma investiţiilor brute în bunuri corporale se ridică la 1.390
milioane RON în anul 2007, cu aproape 80 puncte procentuale mai mare
decât totalul investiţiilor brute din anul anterior (780 milioane RON). O
mare parte din investiţiile brute întreprinse s-au realizat în unităţi locale
active din sectorul industriei prelucrătoare (517 milioane RON – 37,2%).
De asemenea, sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul s-a bucurat,
în anul 2007, de investiţii brute semnificative (355 milioane RON –
25,53%). La polul opus se situează sectorul învăţământului, sector ce a
beneficiat de investiţii brute în valoare de doar 1 milion RON.
Personalul (salariat şi nesalariat) unităţilor locale active din judeţul
Maramureş se cifrează la 80.525 persoane în anul 2007, cu 935 mai
multe persoane decât în anul 2005. Aproape jumătate din aceştia sunt
angajaţi în unităţi locale active din sectorul industriei prelucrătoare
(35.702 persoane – 44,33%). Ca pondere din personalul total din judeţul
Maramureş, pe poziţia secundă se situează personalul din comerţ cu
ridicata şi amănuntul (18.452 persoane – 22,91%).

58
Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale
active din judeţul Maramureş,
pe activităţi, în anul 2007

Între metodologiile de calcul ale productivităţii muncii, există una


care utilizează cifra de afaceri şi numărul de salariaţi în calcularea
acestui indicator. Raportând cifra de afaceri la numărul de salariaţi,
obţinem un nivel al productivităţii muncii de 84.068 RON / salariat în
judeţul Maramureş, în anul 2006. Comparativ cu productivitatea muncii
din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (106.557 RON / salariat) sau cu
productivitatea muncii de la nivel naţional (133.978 RON / salariat),
valoarea productivităţii muncii din judeţul Maramureş este inferioară. Mai
mult decât atât, ritmul de evoluţie a productivităţii muncii în judeţul
Maramureş (evoluţia 2004-2006 este de 31%) este uşor mai scăzut
decât ritmul de creştere al productivităţii muncii de la nivelul întregii
regiuni (evoluţia 2004-2006 este de 32,84%) sau de la nivel naţional
(evoluţia 2004-2006 este de 32,44%).

Productivitatea muncii (Cifra de afaceri / număr salariaţi) în


perioada 2004-2006

59
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Cât priveşte câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul


Maramureş, în anul 2007 acesta se cifrează la 843 RON, valoarea
maximă fiind înregistrată în sectorul intermedierilor financiare (2.191
RON), iar valoarea minimă în sectorul pescuit şi piscicultură (390 RON).
Evoluţia câştigului salarial mediu net în intervalul 2005-2007 este de
41,44 procente, câştigul salarial mediu net în anul 2005 fiind de 596
RON / lună.
Câştigul salarial mediu net în UE-27 în anul 2007 este de 1468
Euro, de peste 6 ori mai mare decât salariul mediu net din judeţul
Maramureş (234 Euro).

Câştigul salarial mediu net, în perioada 2005-2007

60
Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Maramureş, pe
activităţi, în anul 2007

Evoluţia câştigului salarial mediu net, în perioada 2006-2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Indicele producţiei industriale (evoluţia faţă de aceeaşi lună a


anului precedent) în judeţul Maramureş este de 99,9% în luna decembrie
a anului 2008: indicele producţiei industriale prelucrătoare este de 100%,
iar indicele producţiei industriale din sectorul energie electrică şi termică,
gaze şi apă este de 94,9%. Cea mai mare valoare a indicelui producţiei
industriale a fost înregistrată în luna ianuarie (110,1%), în timp ce cea

61
mai mică valoare a indicelui producţiei industriale a fost înregistrată în
luna noiembrie (94,7%).

Indicele producţiei industriale în judeţul Maramureş, în anul 2008

Dezvoltarea rurală şi agricultura


Dezvoltarea rurală a României şi, implicit, a judeţului Maramureş
este un domeniu de o importanţă semnificativă, devenit prioritate şi
pentru Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât 91% din teritoriul
european este reprezentat de zonele rurale. Politica de dezvoltare rurală
a Uniunii Europene îşi propune, astfel, să soluţioneze problemele
întâmpinate în zonele rurale şi să crească potenţialul acestora. Potrivit
Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Rurală 2007-2013, zonele
rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9%
din populaţie la 1 ianuarie 2009 (9.663.516 locuitori).
Restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale pot
constitui pârghii importante de dezvoltare. Conform Planului Naţional
Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, contribuţia agriculturii la
produsul intern brut a fost întotdeauna ridicată. Spre exemplu, în anul
2006, valoarea adăugată brută (VAB) a agriculturii a reprezentat 1,2%
din PIB şi 13,6% din totalul VAB. Din cauza neutilizării în totalitate a
resurselor din agricultură, contribuţia acestui sector rămâne încă
scăzută.
În judeţul Maramureş, mediul rural întâmpină o serie de probleme
importante care necesită o rezolvare urgentă pentru a îndeplini
dezideratul unei dezvoltări durabile. Restructurarea agriculturii va avea
un impact deosebit asupra economiei rurale din judeţul Maramureş,
având în vedere că agricultura continuă să rămână cea mai importantă
activitate din spaţiul rural şi reprezintă, deci, o sursă esenţială de venit
pentru gospodării. Pentru a putea dezvolta mediul rural din această
unitate administrativ-teritorială este însă necesar să pornim de la o
evaluare a acestei regiuni:
1. Populaţia din mediul rural din judeţul Maramureş se
confruntă cu un puternic declin demografic, ce constituie o reală
provocare pentru dezvoltarea economică a acestei regiuni. Începând cu
anul 1990, numărul locuitorilor din zonele rurale este în continuă
scădere, în timp ce populaţia urbană a înregistrat o uşoară evoluţie.

62
2. Rata sporului natural în mediul rural este negativ, în timp ce
în mediul urban el menţine valori pozitive. Totuşi durata medie a vieţii
unui locuitor din mediul rural este uşor superioară duratei medii a vieţii
înregistrate în mediul urban (72,78 ani).
3. Numărul mediu al salariaţilor din sectorul agriculturii şi
silviculturii este în continuă scădere, în anul 2007 doar 0,34% din
totalul salariaţilor din judeţul Maramureş activând în domeniul agriculturii
şi vânătorii, şi 1,15% în domeniul silviculturii şi exploatării forestiere.
4. Câştigul mediu salarial net în sectorul agricol este, începând
cu anul 1990, în permanenţă inferior câştigului mediu salarial net din
judeţul Maramureş. În silvicultură şi exploatare forestieră se câştigă mai
bine, cu toate că, cu excepţia unor ani, şi în acest sector câştigul mediu
salarial net este mai scăzut decât câştigul salarial net înregistrat în toate
sectoarele de activitate din judeţ.
5. Doar 2,5% din totalul întreprinderilor active din judeţul
Maramureş aparţin sectorului agricultură, vânătoare şi silvicultură
(269 unităţi) în anul 2007, majoritatea fiind din clasa Întreprinderilor Mici
şi Mijlocii. Ponderea întreprinderilor din sectorul agricol din totalul
întreprinderilor active din judeţ este însă în uşoară scădere în ultimii ani.
Fondul funciar din judeţul Maramureş
Suprafaţa totală a fondului funciar din judeţul Maramureş, în anul
2007, este de 630.436 hectare, din care 49,25% reprezintă suprafaţă
agricolă (310.545 hectare). Cea mai mare parte a suprafeţei agricole
este constituită din fâneţe (120.232 hectare – 38,71%), păşuni (100.113
– 32,23%) şi suprafaţă arabilă (83.946 hectare – 27%). Livezile şi
pepinierele pomicole se întind doar pe o suprafaţă de 6.012 hectare,
reprezentând circa 1% din totalul suprafeţei fondului funciar.
Dinamica fondului funciar de după anul 1990 trădează apariţia unui
fenomen îngrijorător în judeţul Maramureş, acela al scăderii treptate a
suprafeţei agricole în această unitate administrativ-teritorială, în
detrimentul terenurilor degradate şi neproductive. În perioada 1990-
2007, suprafaţa agricolă din judeţ a scăzut cu 590 hectare, cele mai
afectate fiind terenurile arabile (-1.274 hectare) şi livezile şi pepinierele
pomicole (-2.516 hectare). Păşunile, fâneţele şi viile şi pepinierele
viticole au avut însă un trend ascendent.

63
Fondul funciar după modul de folosinţă, în judeţul Maramureş, în
anul 2007

Fondul funciar din judeţul Maramureş, după modul de folosinţă, în


anul 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

O altă problemă evidenţiată la nivelul judeţului Maramureş este


aceea a privatizării masive a pădurilor şi vegetaţiilor forestiere, în
special începând cu anul 1996. În anul 2007, 139.385 hectare de
păduri erau privatizate, dintr-un total de 288.699 hectare. Aceasta
înseamnă că circa 48,3% din fondul forestier a judeţului
Maramureş este aflat în proprietate privată. Acest fapt reprezintă o
acoperire perfectă a defrişărilor masive întreprinse în acest judeţ în
ultimii ani. Prin comparaţie, la nivelul României o pondere de
37% din păduri şi vegetaţii forestiere sunt în proprietate privată, în
timp ce în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest aproximativ 54% se află în
proprietate particulară.
În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare din România, Regiunea
Nord-Vest se află pe poziţiile fruntaşe în ceea ce priveşte ponderea
pădurilor privatizate. Regiunea de Dezvoltare Centru este însă cea care
are cea mai mare parte din fondul forestier privatizat (59,2%). La polul
64
opus, doar 8,4% din pădurile şi vegetaţiile forestiere din Regiunea
Bucureşti - Ilfov, 24,7% din pădurile din Regiunea Vest şi 25,9% din
pădurile din Regiunea Nord-Est au fost privatizate.
Evoluţia terenului arabil, păşunilor, fâneţelor şi pădurilor şi
vegetaţiilor forestiere,
în proprietate privată, în judeţul Maramureş, în perioada 1999-2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Localitatea care deţine cea mai ridicată suprafaţă agricolă în


judeţul Maramureş, în anul 2007 este oraşul Târgu Lăpuş, cu 15.895
hectare (5,1%), acesta fiind urmat de oraşul Borşa cu 14.181 hectare
(4,6%). Alte localităţi ce deţin terenuri agricole semnificative sunt:
Poienile de sub Munte, Copalnic-Mănăştur, Şomcuta Mare, Sighetu
Marmaţiei, Moisei, Vişeu de Sus, Giuleşti, Suciu de Sus.
Primele zece localităţi din judeţul Maramureş, în funcţie de
suprafaţa agricolă, în anul 2007

În judeţul Maramureş în intervalul 1997-2008 suprafaţa totală


amenajată cu lucrări de desecare a rămas constantă, valoarea acesteia
fiind de 27.212 hectare.
65
Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de desecare, în judeţul
Maramureş, în perioada 2000-2008

Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de combaterea eroziunii


şi de ameliorare a terenurilor se ridică la 36.459 hectare, în timp ce
suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj este de doar 6.507
hectare.
Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj şi lucrări de
combaterea eroziunii şi de ameliorare a terenurilor, în judeţul
Maramureş, în anul 2008

În ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor din Maramureş pe care s-


au aplicat îngrăşăminte chimice sau naturale, observăm că tendinţa
ultimilor ani este ca suprafaţa terenurilor pe care se utilizează
îngrăşăminte chimice să fie superioară suprafeţei terenurilor pe care se
utilizează îngrăşăminte naturale. Astfel, în anul 2008, 44,883 hectare din
Maramureş au fost stimulate cu îngrăşăminte chimice, în timp ce 37.500
hectare au primit un adaos de îngrăşăminte naturale.
Cantitativ însă (tone 100% substanţă activă), îngrăşămintele
naturale sunt utilizate în proporţii mai mari (979.110 tone 100%
substanţă activă) decât cele chimice (2.567 tone 100% substanţă activă).
Menţionăm de asemenea că 71% din îngrăşămintele chimice utilizate
intră în categoria azotoaselor.
Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice şi
naturale,
în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat insecticide în anul 2008,


în judeţul Maramureş, este de 9,811 hectare, pesticid utilizat pe o
suprafaţă tot mai scăzută în ultimii ani. Pe de altă parte, a crescut

66
suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat fungicide (9.368 hectare) şi
erbicide (9.441 hectare).
Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat pesticide, în judeţul
Maramureş, în perioada 2000-2008

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş


Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş se
cifrează la 5.955 utilaje în anul 2007, cu 245 mai multe decât în anul
2000. În acest interval, anii 2003-2004 se remarcă prin numărul ridicat
de tractoare şi maşini agricole (7,160 utilaje în anul 2003 şi 7.647 utilaje
în anul 2004), perioadă după care numărul acestora scade până la 5.199
utilaje.
Cele mai multe utilaje agricole înregistrate în judeţul Maramureş
sunt tractoarele agricole fizice (2.938 tractoare în anul 2007) şi plugurile
pentru tractoare (2.129 pluguri în anul 2007). Semănătorile mecanice
sunt în număr de 379 în anul 2007, în timp ce cultivatoarele mecanice se
cifrează la 110 utilaje.
Alte utilaje agricole utilizate în judeţul Maramureş sunt: combinele
autopropulsate pentru recoltat cereale, combine şi maşini pentru recoltat
cartofi, prese pentru balotat paie şi fân, maşini de stropit şi prăfuit cu
tracţiune mecanică, combine autopropulsate pentru recoltat furaje,
vindrovere pentru furaje.
Menţionăm, de asemenea, că aproape toate utilajele agricole
înregistrate în judeţul Maramureş sunt proprietate privată (99,6% din
tractoarele şi maşinile agricole).
Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş, în
anul 2007

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
67
Producţia agricolă vegetală
În judeţul Maramureş, suprafaţa cultivată pe toate culturile agricole
a scăzut în perioada 1990-2008 cu peste 10.000 hectare, principalele
culturi care au fost afectate din acest punct de vedere fiind grâul,
porumbul boabe şi furajele verzi. Pe de altă parte anumite culturi au
beneficiat de o suprafaţă mai mare: cartofii, furajele perene, lucerna, etc.
În anul 2008, suprafaţa pe care s-au cultivat cerealele boabe se
ridică la 32.926 hectare. Cartofii dispun, de asemenea, de o suprafaţă
importantă, această cultură întinzându-se pe 14.784 hectare.

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi, în perioada 2006 – 2008

În ciuda faptului că suprafaţa cultivată a suferit o involuţie în


intervalul 1990-2008, producţia agricolă vegetală a evoluat semnificativ,
în special în cazul unor culturi precum: cartoful, porumbul boabe, furajele
perene, varza albă, floarea soarelui.
În anul 2008 producţia de cereale boabe s-a ridicat la 89.480 tone,
din care 66% reprezintă producţia de porumb boabe. Anul 2008 a adus
însă pentru producţia de cartofi o depreciere de 30% faţă de anul
anterior, ajungând la 156.610 tone. Producţia de legume se cifrează la
24.084 tone, iar cea de floarea soarelui la 1.319 tone.
Între localităţile care au înregistrat cele mai consistente producţii
agricole vegetale din judeţul Maramureş, în anul 2003, amintim:
 Comuna Mireşu Mare – în special grâu şi secară, porumb boabe, floarea
soarelui şi legume;
 Comuna Satulung – în special grâu şi secară, porumb boabe,
floarea soarelui şi legume;
 Comuna Băita de sub Codru – în special grâu şi secară, porumb
boabe şi floarea soarelui;
 Comuna Băseşti – în special grâu şi secară, porumb boabe şi
floarea soarelui;
 Municipiul Sighetu Marmaţiei – în special porumb boabe, cartofi şi
legume;
 Oraş Seini – în special porumb boabe, cartofi şi legume;
68
 Oraş Târgu Lăpuş – în special porumb boabe, floarea soarelui şi
legume;
 Oraş Ulmeni – în special grâu şi secară, porumb boabe şi legume;
 Comuna Sălsig – în special porumb boabe, floarea soarelui şi
legume.

Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în judeţul


Maramureş, în anul 2007

Anul 2008 a adus pentru producţia de fructe o evoluţie de 57% faţă


de anul precedent. Speciile de pomi cele mai cultivate sunt
merii, prunii, cireşii şi vişinele, perii şi nucii. Alte culturi sunt acelea
a piersicilor, nectarinelor, caiselor, zarzărelor şi căpşunelor.

Producţia de fructe pe specii de pomi, în judeţul Maramureş, în anul


2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

69
Producţia agricolă animală
Efectivele de animale, pe toate categoriile de animale, au
înregistrat o scădere considerabilă în perioada 1990-2008. În acest ultim
an au fost înregistrate 891.747 păsări, 89.162 bovine, 120.641 porcine,
186.466 ovine, 13.957 caprine, 16.211 cabaline, 13.987 familii de albine
şi 15.105 iepuri. Localităţile în care au fost identificate, în anul 2003,
efectivele cele mai semnificative de animale sunt:
 Oraşul Borşa – în special bovine, porcine, ovine şi păsări;
 Oraşul Şomcuta Mare – în special bovine, porcine şi păsări;
 Oraşul Târgu Lăpuş – în special bovine, porcine, păsări şi ovine;
 Comuna Copalnic-Mănăştur – în special bovine, porcine şi păsări;
 Municipiul Baia Mare – în special păsări (17% din efectivele de
păsări din judeţul Maramureş, în anul 2003);
 Comuna Satulung – în special porcine;
 Oraşul Seini – în special porcine.
Efectivele de animale, pe categorii de animale, din judeţul
Maramureş, în perioada 2006 – 2008

În ceea ce priveşte producţia agricolă animală în judeţul


Maramureş, în anul 2007, aceasta se ridică la 26.346 tone carne, 2.186
mii hl lapte, 101 milioane bucăţi ouă şi 146 tone miere. În timp ce
producţia de carne, ouă şi miere a avut un trend negativ în intervalul
2005-2007, producţia de lapte a înregistrat un trend pozitiv, de la 1907
mii hm în anul 2005, ajungându-se la 2.186 mii hl în anul 2007.
Localităţile care au înregistrat în anul 2003 cea mai ridicată
producţie agricolă sunt:
 Oraşul Borşa – în special producţia de carne, lapte, ouă şi lână;
 Oraşul Târgu Lăpuş – în special producţia de carne, lapte, ouă şi
lână;
 Municipiul Sighetu Marmaţiei – în special producţia de carne, lapte
şi ouă;
 Comuna Şiseşti – în special producţia de carne, lapte şi ouă;
 Municipiul Baia Mare – în special producţia de carne şi ouă;
 Comuna Dumbrăviţa – în special producţia de carne şi lapte.

70
Producţia agricolă animală în judeţul Maramureş, în anul 2007

1.4.4. Infrastructura generală:


Infrastructura aşezărilor urbane din judeţul Maramureş
Infrastructura de acces. Transportul rutier
Lungimea drumurilor publice nu reprezintă un avantaj pentru judeţul
Maramureş, reţeaua de drumuri publice fiind relativ slab reprezentată. În
anul 2008, lungimea drumurilor publice în această unitate administrativ-
teritorială era de 1718 km, din care 78,8% (1355 km) sunt drumuri judeţene
şi comunale şi 21,1% (363 km) sunt drumuri naţionale. Lungimea drumurilor
publice din judeţul Maramureş reprezintă 14,2% din totalul drumurilor publice
din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi 2,1% din drumurile publice din
România. În comparaţie cu anul 2000, lungimea drumurilor publice a crescut
cu 9,5 procente.
Din totalul drumurilor publice din judeţul Maramureş, doar 30,8% sunt
modernizate (530 km), restul sunt fie cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (469
km), fie pietruite (552 km), fie de pământ (167 km).
Avantajul pe care îl prezintă judeţul Maramureş este acela al
deschiderii interne şi internaţionale, judeţul dispunând de căi rutiere
internaţionale care facilitează accesul din şi înspre alte state. Cele mai
importante căi rutiere internaţionale sunt: Drumul European DN1c (E58) şi
DN 18.
În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, judeţul Maramureş
ocupă locul trei în ceea ce priveşte lungimea totală a drumurilor publice,
pe primele poziţii situându-se judeţul Bihor şi judeţul Cluj. Aceeaşi
ierarhie este întâlnită şi în ceea ce priveşte lungimea drumurilor
modernizate sau lungimea drumurilor naţionale.

71
Lungimea drumurilor publice pe tipuri de stare a drumurilor, în
judeţul Maramureş, în anul 2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic%C4%83-
din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Principalele drumuri publice – naţionale, judeţene şi comunale – din


judeţul Maramureş sunt:
Drumul european E 58;
Trasee de drumuri naţionale principale: DN 1C Dej - Baia Mare - Livada,
DN 19 Oradea - Carei - Satu Mare - Livada - Sighetu Marmaţiei;
Trasee de drumuri naţionale secundare: DN 18 Baia Mare - Sighetu
Marmaţiei - Borşa - Cârlibaba - Iacobeni;
DN 17C Bistriţa-Năsăud - Telciu - Moisei.
Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţul Maramureş, în perioada
2005 – 2007

Densitatea drumurilor publice din judeţul Maramureş este de 26,7


km/100 km2, situând judeţul sub densitatea pe ţară care este de 29,2
km/100 km2 sau sub densitatea pe Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
care este 28,3 km/100 km2.
Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţul Maramureş se cifra în
anul 2007 la 1137 km, cu 88 km mai mult decât în anul 2005. Din
72
aceştia, 25,7% sunt localizate în Municipiul Baia Mare (293 km), acesta
fiind urmat de Municipiul Sighetu Marmaţiei (168 km) şi Oraşul Borşa
(157 km). Localitatea care stă cel mai prost la capitolul străzi orăşeneşti
este Oraşul Ulmeni cu 13 km, din care doar 6 km reprezintă străzi
orăşeneşti modernizate.
Transportul feroviar
Lungimea totală a căilor ferate din judeţul Maramureş din anul
2008 este de 207 km, aceasta aflându-se într-o moderată dar constantă
scădere, începând cu anul 1990. Din totalul liniilor de cale ferate, un
procent de 64% reprezintă linii normale cu o cale.
Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala 400: Braşov – Ciceu
– Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare (518 km), dar şi de magistrala
409: Salva – Vişeu de Jos – Sighetu Marmaţiei (118 km). Prin
intermediul căilor ferate este asigurată conexiunea Judeţului Baia Mare
atât cu Municipiul Bucureşti, cât şi cu zona de vest a ţării (Satu Mare –
Oradea – Arad – Timişoara).
Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Maramureş este în
general bună. Cu toate acestea, nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu
permit viteze mai mari de 60-80 km/h.

Lungimea căilor ferate în exploatare, în judeţul Maramureş, în


perioada 2006 – 2008

Transportul aerian
Judeţul Maramureş dispune de un aeroport amplasat pe drumul
naţional DN1C, la o distanţă de 7 km de Municipiul Baia Mare, în oraşul
Tăuţii-Măgherăuş. Prin acest aeroport se asigură legături interne cu
capitala ţării, dar şi legături internaţionale prin cursele charter.
Transportul public
Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul urban de
pasageri în judeţul Maramureş se cifra la 102 autobuze şi microbuze şi
11 troleibuze. Cea mai mare parte a autobuzelor şi microbuzelor
transportă pasagerii din Municipiul Baia (81 vehicule 79,4%). Mai mult
decât atât, toate troleibuzele din judeţul Maramureş aparţin Municipiului
Baia Mare. Alte oraşe care beneficiază de autobuze şi microbuze pentru
desfăşurarea transportului public sunt Municipiul Sighetu Marmaţiei (12
vehicule – 11,76%) şi Oraşul Borşa (9 vehicule - 8,8%).

73
Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul urban de
pasageri, pe tipuri de vehicule,
în judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008

Calitatea serviciilor de transport în privinţa confortului este


necorespunzătoare, nu doar din cauza gradului avansat de uzură a
autobuzelor şi troleibuzelor, ci şi din cauza scăderii numărului vehiculelor
în ultimii ani, concomitentă cu creşterea numărului de pasageri
transportaţi în transportul urban. Astfel, în anul 2008, un număr de
26872,6 mii pasageri au utilizat mijloacele de transport în comun din
judeţul Maramureş, revenind o medie de 237,8 mii pe vehicul (total
autobuze şi troleibuze). În anul 2005 însă, 22187,3 mii de pasageri au
circulat cu mijloacele de transport public, revenind o medie de 156,2 mii
de persoane pe vehicul.
Numărul pasagerilor transportaţi în transportul urban, pe tipuri de
autovehicule,
în judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008

Infrastructura tehnico-edilitară
Infrastructura tehnico-edilitară din judeţul Maramureş este destul
de dezvoltată pe segmentul urban: toate localităţile urbane sunt
racordate la sistemul de furnizare a apei potabile şi 85% din ele (11
localităţi) sunt racordate la sistemul de canalizare publică. Însă, doar o
aşezare urbană este racordată la sistemul de furnizare a energiei
termice, această localitate fiind chiar reşedinţa de judeţ a Maramureşului.
Numărul localităţilor din judeţul Maramureş racordate la utilităţile
publice, în perioada 2000 – 2007

74
În anul 2007 lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile
din judeţul Maramureş se cifra la 1552,5 km, din care 18,9% aparţin
Municipiului Baia Mare (293 km). Aşezarea urbană care deţine cea mai
redusă reţea de distribuţie a apei potabile este Oraşul Seini (6,4 km),
acesta fiind urmat de Oraşul Cavnic (9 km) şi Oraşul Borşa (12 km).
Pe de altă parte, lungimea conductelor de canalizare publică
ajungea, în anul 2007, la 345,3 km, aproximativ 90% din totalul lungimii
aparţinând mediului urban (311,9 km). Între localităţile urbane care au
cea mai densă reţea de canalizare se remarcă în primul rând Municipiul
Baia Mare cu 188,4 km, acesta fiind urmat la o distanţă considerabilă de
Municipiul Sighetu Marmaţiei cu 43,5 km.
Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor este de 1008,3 km în
anul 2007, repartizată în felul următor: 421 km în mediul rural (41,7%) şi
587,3 km în mediul urban (58,3%). În cadrul Municipiului Baia Mare
reţeaua de distribuţie a gazelor măsoară 246,9 km, reprezentând un sfert
din totalul reţelei de distribuţie a gazelor din judeţul Maramureş.

Lungimea reţelelor de distribuţie a utilităţilor publice în judeţul


Maramureş, pe localităţi urbane, în anul 2007

Capacitatea totală a instalaţiilor de producere a apei potabile era, în anul


2007, de 184.304 metri cubi pe zi, cea mai ridicată capacitate fiind înregistrată
în reşedinţa de judeţ a Maramureşului, ce produce 116.640 metri cubi de apă
potabilă pe zi. La polul opus, Oraşul Seini are o capacitate a instalaţiilor de
producere a apei potabile de doar 210 metri cubi pe zi. Pe de altă parte,
capacitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor se ridica, în anul 2007, la
21.032 mii metri cubi. Şi de această dată în rândul Municipiului Baia Mare este
distribuită cea mai mare capacitate de apă potabilă: 12.668 mii metri cubi (60%
din totalul capacităţii de apă potabilă distribuită la nivelul judeţului Maramureş).

75
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile şi capacitatea
de apă potabilă distribuită consumatorilor, în judeţul Maramureş, pe
localităţi urbane, în anul 2007

Energia termică distribuită în judeţul Maramureş a suferit o


puternică involuţie în perioada 2000 – 2007, de la 149.949 gigacalorii în
anul 2000, ajungând la 33,474 gigacalorii în anul 2007. Pe lângă faptul
că începând cu anul 2006 Baia Mare este singura localitate din judeţ în
care s-a mai furnizat energie termică, şi aici a scăzut considerabil
cantitatea de energie termică distribuită. Dacă în anul 2000, în Municipiul
Baia Mare era furnizată o cantitate de 132.397 gigacalorii, în anul 2007
valoarea acestora se ridică la doar 33.474 gigacalorii.
Energia termică distribuită în judeţul Maramureş, pe localităţi
urbane, în anul 2007

Volumul gazelor naturale distribuit în judeţul Maramureş este destul de


fluctuant de la un an la altul. Dacă în anul 2006 s-a înregistrat o evoluţie faţă
de anul precedent, în anul 2007 volumul gazelor naturale distribuit a suferit o
scădere cu 11 procente (124.395 mii metri cubi). În majoritatea oraşelor şi
municipiilor racordate la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a putut fi
observată o involuţie în intervalul 2005 – 2007, singurul oraş în care volumul
gazelor naturale distribuit a crescut fiind Oraşul Tăuţii-Măgherăuş (1670 mii
metri cubi în anul 2005 şi 2632 mii metri cubi în anul 2007).

76
Volumul gazelor naturale distribuit în judeţul Maramureş,
pe localităţi urbane, în perioada 2005 – 2007

Debitul staţiilor în funcţiune pentru epurarea apei reziduale a


crescut în perioada 2000 – 2004, an în care acesta s-a cifrat la 204.066
metri cubi pe zi. Evoluţia cea mai semnificativă s-a realizat în cadrul
Municipiului Baia Mare, localitatea în care debitul staţiilor în funcţiune
pentru epurarea apei reziduale a atins valoare de 168.480 metri cubi pe
zi, cu 44,4% mai mult decât în anul 2000.

Debitul staţiilor în funcţiune pentru epurarea apei reziduale, în


judeţul Maramureş,
pe localităţi urbane, în perioada 2000 – 2004

1.4.5. Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale,


sanitare
Sistemul sanitar
În judeţul Maramureş funcţionează un număr de 10 spitale, din care
majoritatea sunt localizate în clădiri a căror stare este precară şi care necesită
investiţii importante în infrastructura sanitară:
Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare „Dr. Constantin Opriş” –
construit în perioada 1966-1971;
Spitalul de Boli Infecţioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie Baia Mare –
înfiinţat în anul 1981;
Spitalul de Pneumoftiziologie Baie Mare – înfiinţat în anul 1965;
Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie – înfiinţat în anii 1960;
Spitalul de Psihiatrie Cavnic – înfiinţat în anul 2004;

77
Spitalul de Recuperare Borşa (aparţine MS) – dat în funcţiune în
anul 1985;
Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş;
Spitalul Municipal Sighetu-Marmaţiei - primele pavilioane au fost
construite în anul 1864;
Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus – înfiinţat în anul 1947, pavilioanele şi
în anul 1984 blocul nou;
Centrul de Sănătate Şomcuta Mare – înfiinţat în anul 1897;
Euromedica Hospital (spital privat) – înfiinţat în anul 2006
Infrastructura spitalicească este deci destul de precară, existând
spitale ce au fost construite în urmă cu 50 sau chiar 100 de ani şi care
necesită reabilitare.
Judeţul Maramureş dispune de un număr de 258 cabinete
medicale de familie, ceea ce înseamnă că unui cabinet îi revin circa
2000 de persoane (anul 2007). În anul 2007 au fost raportate, de
asemenea, 264 cabinete stomatologice, 202 cabinete medicale de
specialitate, 125 de farmacii, 67 laboratoare de tehnică dentară, 25
laboratoare medicale.
Unităţile sanitare pe categorii de unităţi, din judeţul
Maramureş, în anul 2007

Conform Planului de Dezvoltare Durabilă a judeţului Maramureş


2007-2013, echipamentele medicale existente sunt vechi, având un grad
ridicat de uzură fizică, unele din acestea fiind depăşite tehnic. În
condiţiile în care unele achiziţii sunt făcute din anul 2000, iar durata
normală de funcţionare este de doar 8 ani, putem considera că acestea
sunt depăşite din punct de vedere tehnic. Spre exemplu, peste 700 de
78
aparate de radiologie fără intensificator de imagine din spitale nu
îndeplineau normele de radioprotecţie a persoanelor în cazul expunerii
medicale la radiaţii ionizate, motiv pentru care au fost scoase din uz la
începutul anului 2006. De asemenea, aparatura compartimentelor de
urgenţă, anestezie, terapie intensivă, chirurgie şi din ambulatorii este
deficitară, apariţia unor defecţiuni fiind frecventă.
Raportând numărul spitalelor la 100.000 de locuitori, în anul 2007,
la nivelul Uniunii Europene a fost înregistrat un număr de 2,58 spitale,
valoare superioară numărului de spitale la 100.000 de locuitori din
judeţul Maramureş (2,13 spitale). Numărul de spitale la 100.000 de
locuitori din judeţul Maramureş a avut o creştere semnificativă în anul
2006, an în care au fost înfiinţate încă 2 spitale la nivelul acestei unităţi
administrative.

Numărul de spitale la 100.000 de locuitori, în judeţul Maramureş,


Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, România şi UE-27, în perioada
2000- 2007

Numărul paturilor din spitalele din judeţul Maramureş a avut un trend


descendent în intervalul 2000-2007, de la 4.074 paturi în anul 2000, ajungând la
3.291 paturi în anul 2007. Mai mult decât atât, şi numărul de paturi la 1000 de
locuitori a scăzut de la 7,7 paturi în anul 2000, la 6,4 paturi în anul 2007.
Numărul medicilor din judeţul Maramureş, în anul 2007, este de 818,
valoare rămasă relativ constantă în intervalul 2000-2007, evoluţia medie anuală
în cadrul acestei perioade fiind de doar 0,3%.
Infrastructura sanitară în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2007

Raportând numărul de medici la 1000 de locuitori, observăm că în


anul 2007 reveneau 1,6 medici la 1000 de locuitori din judeţul
Maramureş. Pe de altă parte, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest
la 1000 de locuitori revin 2,3 medici, iar la nivel naţional la 1000 de
locuitori revin 2,2 medici. Valoare inferioară a medicilor la mia de locuitori
din judeţul Maramureş trădează una din problemele cele mai importante
ale sistemului sanitar din judeţ: personalul insuficient.

79
În comparaţie cu numărul paturilor la 1000 de locuitori înregistrat la
nivelul Euro-27 (6 paturi), în judeţul Maramureş numărul de paturi la mia
de locuitori este uşor superior (6,4 paturi). Acest lucru poate demonstra
înclinarea sistemului sanitar românesc spre intervenţie, mai curând decât
spre prevenţie.
Infrastructura sanitară în judeţul Maramureş, Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest,
România şi UE-27, în anul 2007

Cheltuielile în spitale pentru un bolnav s-au dublat în perioada


2005-2008, de la 771 RON în anul 2005, ajungându-se la 1669 RON în
anul 2008. Pe o zi de spitalizare însă, cheltuielile se ridică la 204 RON în
anul 2008. Pe de altă parte, cheltuielile cu medicamentele pentru un
bolnav se ridică la 185 RON (11% din cheltuielile totale pentru un
bolnav), iar cheltuielile cu medicamentele pentru o zi de spitalizare se
cifrează la 23 RON (11,3% din cheltuielile totale pentru o zi de
spitalizare).
Cheltuielile în spitale, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2008

Durata medie se spitalizare în judeţul Maramureş se ridică la 8,18


zile, valoare superioară celei din anul 2005 (7,58 zile). În anul 2007,
durata medie se spitalizare din UE-27 a fost de 7,6 zile, în timp ce în
judeţul Maramureş se înregistra o durată medie de spitalizare de 8,16
zile.
Durata medie de spitalizare în judeţul Maramureş, în perioada 2005-
2008

Un procent de 60,4% din decesele în judeţul Maramureş în anul 2007


au fost cauzate de boli ale aparatului circulator (3.266 persoane decedate).
949 de decese au fost produse de tumori (17,5%), 433 de boli ale aparatului
80
digestiv (8%), 257 de leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale
cauzelor externe (4,7%). Alte afecţiuni care produc frecvent decesul
populaţiei sunt: boli ale aparatului respirator (183 persoane decedate –
3,4%), boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (61 persoane decedate –
1,1%) sau boli ale sistemului nervos (53 persoane decedate – 1%).

Decedaţi, pe cauze de deces, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-


2007

Servicii sociale
Menţinând şi asigurând credibilitatea unei societăţi democratice,
organizaţiile non-guvernamentale sunt liantul de legătură dintre cetăţenii
judeţului Maramureş şi autorităţile publice. Menţinerea stabilităţii se face
printr-un transfer de informaţii de la cetăţeni către guvernanţi, iar
asigurarea credibilităţii prin girarea deciziilor luate de către guvern în faţa
cetăţenilor. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi,
organizaţiile din sectorul non-profit deţin un important capital public de
loialitate şi încredere.
Numărul organizaţiilor non-guvernamentale din judeţul Maramureş
a crescut simţitor în ultimii 10 ani, majoritatea ONG-urilor activând în
domeniul social. Potrivit Primăriei Baia Mare, 26% din organizaţiile
neguvernamentale din municipiul Baia Mare activează în domeniul
social, 16,3% s-au orientat spre mediu, 14,6% spre interese (asociaţii ale
consumatorilor, ligi ale elevilor, ligi ale studenţilor, etc.) 11,4% spre sport,
11,4% spre domeniul cultural, 7,3% spre sănătate şi 13% spre alte
domenii de activitate.

81
Distribuţia ONG-urilor active din municipiul Baia Mare, pe domenii de
activitate

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Proiecte în parteneriat Primăria Baia Mare – Organizaţii Non-


guvernamentale, în derulare sau depuse

Alte proiecte importante aflate în derulare în municipiul Baia Mare


de ONG-uri, în parteneriat cu Primăria Baia Mare, sunt:
a) Nume proiect: Servicii de creare de locuri de muncă în
cadrul comunităţii.
Subiectul proiectului: Reducerea şomajului masiv din municipiul
Baia Mare; Modificarea psihologiei şomerilor privind abordarea
reintegrării pe piaţa muncii; Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi
reducerea gradului de poluare.
Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: Acest proiect este
rezultatul propunerii făcute de către Primăria Baia Mare la solicitarea
Direcţiei Generale de Forţă de Muncă şi Şomaj a judeţului Maramureş în
beneficiul persoanelor disponibilizate din societăţile comerciale şi regiile
autonome supuse privatizării, lichidării pe baza unor planuri aprobate.
Scopul acestui proiect este de a realiza servicii de creare de locuri de
muncă în cadrul comunităţii.
Perioada de timp: Data începerii este necunoscută, proiectul
urmând să se deruleze pe o perioadă de 6 luni.
82
Stadiul: Propunere
Cost: 50.000 USD.
Organizaţia finanţatoare: Finanţare PHARE; O.F.M.S. execută întregul
contract cu furnizorul.
b) Nume proiect: Complex de ajutor social Sf. Varvara
Iniţiator proiect: Organizaţia Caritas filiala Baia Mare
Subiectul proiectului: ocrotirea şi îngrijirea persoanelor aflate în
stare de risc social, bătrânii şi copii cu handicap.
Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: În cadrul
complexului funcţionează o cantină socială (capacitatea de deservire de
200 porţii / zi) cabinete medicale, grădiniţă specială pentru copii cu
handicap, farmacie, birou de asistenţă socială şi consultanţă pentru
persoane handicapate, centru de asistenţă socială şi îngrijire medicală la
domiciliu pentru vârstnici.
Perioada de timp de derulare a proiectului: nelimitat
Stadiul derulării proiectului: construcţia şi dotările sunt finalizate,
iar programul se derulează
Costul proiectului: 586 mil. RON
Organizaţii finanţatoare: Caritas Freiburg (Germania), Caritas
Insburg (Austria) şi Caritas Roma (Italia), Primăria Baia Mare care va
asigura 50 porţii de hrană / zi pentru cantina socială, Inspectoratul Şcolar
Judeţean, Inspectoratul de Stat pentru Handicapaţi.
c) Nume proiect: Centrul de Educaţie pentru Integrare Socială
Iniţiatoarea proiectului: Fundaţia Somaschi
Subiectul proiectului: Pregătirea minorilor pentru integrarea într-
un loc de muncă adecvat sau în şcoală (şcoli profesionale, liceu) şi
asigurarea unui climat apropiat de cel familiar.
Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: Persoanele care
vor beneficia de serviciile centrului vor fi minori între 14-18 ani (pentru
început în număr de 44) indiferent de sex, rasă, religie, minori care au
terminat şcoala obligatorie şi care vor fi identificaţi de către serviciile
sociale competente şi de către voluntari. Integrarea în structura centrului
va fi realizată de către educatori specializaţi care urmăresc minorii în
timpul activităţilor.
Perioada de timp de derulare a proiectelor: 2 ani, existând
posibilitatea de prelungire a acesteia.
Stadiul derulării proiectului: centrul este finalizat şi se derulează
programul
Costul proiectului: 50 mil. lire italiene
Organizaţii finanţatoare: Congregaţia "Padri Somaschi", Asociaţia
"La nostra via" şi firma P.M.O. din Italia.
d) Nume proiect: Centrul de Voluntariat Baia Mare
Iniţiator proiect: ASSOC Baia Mare
83
Subiectul proiectului: înfiinţarea unui Centru de Voluntariat în
Baia Mare
Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: Prin funcţionarea
acestui centru se doreşte realizarea unui cadru organizat,
instituţionalizat, unde se va folosi o resursă locală importantă: munca
voluntară. Aici se vor recruta şi plasa voluntarii pentru sprijinirea
diferitelor activităţi comunitare şi se va duce o politică activă de
identificare a întreprinderilor şi instituţiilor care doresc să colaboreze cu
aceştia.
Perioada de timp de derulare a proiectului: 12 luni
Stadiul derulării proiectului: proiectul este în derulare
Costul proiectului: 24.000$
Organizaţii finanţatoare: F.S.D. (Soros)

Protecţie socială
Necesar pentru funcţionarea normală a unei societăţi, sistemul de
protecţie socială protejează cetăţenii de riscul ca nivelul de trai să fie
afectat în urma apariţiei unor fenomene precum: şomajul, îmbolnăvire,
invaliditate, înaintare în vârstă, pierderea partenerului de viaţă, pierderea
unui părinte, etc.
Una din categoriile de populaţie avute în vedere de sistemul de
protecţie socială este reprezentată de pensionari, categorie care, în anul
2008, se cifra la 112.390 persoane în judeţul Maramureş, reprezentând
2,4% din totalul pensionarilor de la nivel naţional şi 18,2% din totalul
pensionarilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. În comparaţie cu
numărul pensionarilor înregistrat în anul 2001, numărul pensionarilor din
anul 2008 este cu circa 8 procente mai ridicat, semn al creşterii
numărului populaţiei în vârstă la nivel judeţean. Prin comparaţie, în
intervalul 2001-2008, numărul pensionarilor de la nivel naţional a crescut
cu doar 5,4%, iar numărul pensionarilor de la nivel regional a înregistrat
o evoluţie de 6,3%.

Numărul mediu anual al pensionarilor din judeţul Maramureş,


Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în perioada
2001 – 2008

În trimestrul I al anului 2009, numărul pensionarilor din judeţul


Maramureş se cifra la 113.474 persoane, cu 289 mai multe persoane
decât în trimestrul IV 2008. Pensia medie în această unitate teritorial-
84
administrativă este de 679 RON, cu 3 RON mai mult decât în trimestrul
anterior. În clasamentul judeţelor cu cele mai ridicate pensii medii din
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, judeţul Maramureş se situează pe
poziţia secundă, în urma judeţului Cluj (737 RON).
Numărul pensionarilor şi pensia medie lunară de asigurări sociale
de stat,
în judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în
Trimestrul I 2009

În judeţul Maramureş, cheltuielile anuale cu protecţia socială a


şomerilor au ajuns în anul 2007 la 59.481.078 RON, din care cea mai
mare parte (63,2%) se datorează indemnizaţiilor de şomaj a şomerilor cu
experienţă în muncă (37.611.824 RON).
Plăţile compensatorii efectuate în cadrul programelor de
restructurare, privatizare şi lichidare reprezintă 7,6% din totalul
cheltuielilor anuale cu protecţia socială a şomerilor, în timp ce plăţile
pentru stimularea angajatorilor care angajează şomeri din categoriile
celor defavorizaţi reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor cu protecţia
socială din judeţul Maramureş.
În scopul protecţiei sociale a şomerilor din judeţul Maramureş se
cheltuiesc şi 572.425 RON pentru formarea profesională, 441.709 RON
pentru combaterea marginalizării sociale şi 329.954 RON pentru stimularea
şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj.

85
Cheltuieli anuale cu protecţia socială a şomerilor după
categorii de cheltuieli, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2007

În perioada 2000-2008, cheltuielile anuale cu protecţia socială a


şomerilor din judeţul Maramureş au înregistrat o evoluţie medie anuală
de 16,4%, în timp ce evoluţia medie anuală a cheltuielilor cu protecţia
socială a şomerilor de la nivel naţional este de 6,6 procente, iar evoluţie
medie anuală de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest este de 7,1
procente.

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

86
Număr, capacitatea şi beneficiarii cantinelor de ajutor social din
judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

Numărul cantinelor din judeţul Maramureş a fost destul de fluctuant


în perioada 2000-2008, fapt ce a afectat în mare măsură şi numărul
beneficiarilor de serviciile cantinelor de ajutor social. Astfel, în anul 2008
în judeţul Maramureş funcţionau 4 cantine de ajutor social, din care 2 în
municipiul Baia Mare, o cantină în oraşul Vişeu de Sus şi o cantină în
municipiul Sighetu Marmaţiei.
Numărul mediu zilnic al beneficiarilor de serviciile cantinelor de
ajutor social se ridică la 500 persoane în anul 2008.
Capacitatea medie a cantinelor de ajutor social este de 121
persoane / cantină, în anul 2008, iar capacitatea totală a cantinelor de
ajutor social este de 484 persoane. În aceste condiţii, putem afirma că
judeţul Maramureş, ţinând cont de numărul mediu zilnic al beneficiarilor
(500 persoane) şi de capacitatea totală zilnică (484 persoane), se
confruntă cu o suprasolicitare a cantinelor de ajutor social. Soluţia

87
acestei probleme poate consta fie în creşterea numărului de cantine, fie
în dezvoltarea capacităţii cantinelor de ajutor social deja existente.
În trimestrul I al anului 2009, numărul beneficiarilor lunari de
alocaţii de stat pentru copii este de 102.001 persoane, în judeţul
Maramureş, reprezentând aproape 20% din totalul beneficiarilor de acest
tip de ajutor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.
Alocaţia medie lunară / copil se cifrează la 185 RON în judeţul
Maramureş, uşor mai ridicată decât cea din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest (182 RON) sau din România (183 RON).
Beneficiarii de alocaţii de stat pentru copii şi sumele plătite în judeţele
Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009

Numărul beneficiarilor de alocaţii de stat pentru copii în Regiunea de


Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009

https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F

29% din beneficiarii de alocaţie familială complementară din


Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest provin din judeţul Maramureş (18.634
persoane), suma totală necesară pentru această alocaţie fiind de
88
3.393.128 RON. De alocaţii de susţinere pentru familiile monoparentale
beneficiază 3.746 persoane din judeţul Maramureş (18% din totalul
beneficiarilor din regiune), fiind necesare fonduri care se ridică la
881.995 RON.

Numărul beneficiarilor şi sumele plătite pentru alocaţii familiale


complementare şi alocaţii de susţinere pentru familia
monoparentală, în judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în
Trimestrul I 2009

Există însă şi alte tipuri de ajutoare pentru categoriile sociale


dezavantajate, care se aplică şi în judeţul Maramureş: sprijin financiar
pentru constituirea familiei, indemnizaţie şi stimulent pentru creşterea
copilului, alocaţie pentru copii nou-născuţi, trusou pentru nou-născuţi,
alocaţie de întreţinere pentru plasament familial, ajutoare sociale plătite,
ajutoare pentru înmormântare, ajutoare de urgenţă sau indemnizaţie
lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de
SIDA.
Numărul beneficiarilor şi sumele plătite pentru alte ajutoare, alocaţii
şi indemnizaţii,
în Judeţul Maramureş şi Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în
Trimestrul I 2009

89
II. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC

2.1. Consideraţii generale

Regiunea turistică Maramureş - Caracteristici generale


Regiunea Maramureş cuprinde marea depresiune a
Maramureşului, precum şi munţii din sudul, nordul şi estul acesteia dar şi
culmile şi versanţii limitrofi ai celor din sud, adică un spaţiu în care
elementele naturale, caracterizate prin diversitate şi desfăşurare
armonioasă se îmbină cu o bogăţie de obiective istorice, folclorice şi
etnografice, de o mare originalitate, ansamblu realizat într-o lungă
coabitare a naturii şi activităţilor umane. Are o suprafaţă de peste 34.000
km2, în care trăiesc peste 230.000 locuitori în 60 de aşezări din care trei
oraşe (Sighetul Marmaţiei, Borşa şi Vişeul de Sus, primele având un rol
semnificativ în coordonarea activităţilor turistice). Majoritatea localităţilor
se află în culoarele văilor principale fiind sate mari, bogate şi care sunt
tot mai mult antrenate în activităţi de tip agroturistic. Nu lipsesc nici
satele risipite desfăşurate pe glacisuri şi piemonturi cu poieni şi o
economie silvo-pastorală de tradiţie.
Elementele definitorii pentru potenţialul turistic în Maramureş sunt:
peisajele naturale inedite pe care le impun pe de-o parte văile şi
depresiunile cu aşezări, iar pe de alta munţii împăduriţi limitrofi, apoi
multitudinea de produse rezultate din prelucrarea lemnului (de la
gospodăria tradiţională, porţile monumentale şi cu o simbolistică aparte
exprimată în crestături, bisericile de lemn cu turle ascuţite), produse
textile (ţesături, cusături), portul, obiceiuri, sărbători şi o muzică
inconfundabilă. Ele pot fi apreciate nu numai prin scurte excursii în circuit
pe văile Iza şi Mara ci mai ales atât prin participarea la sărbătorile
tradiţionale organizate în cele mai mari localităţi dar şi prin staţionări de
mai multe zile în numeroase amenajări agroturistice.

2.2. Potenţialul turistic

Depresiunea Maramureşului, cu origine complexă (tectonică, de


baraj vulcanic şi de eroziune), se caracterizează printr-un relief alcătuit
din culmi care frecvent se află la 500-800 m, dar care ajung, în partea
centrală, şi la peste 1.000 m. între acestea se află văi, în lungul cărora
sectoarele de bazinete cu terase şi aşezări alternează cu mici defilee
tăiate în strate groase de gresii şi conglomerate. Se impun, prin
varietatea peisajelor, culoarele văilor Vişeu, Iza şi Mara.
În nord se desfăşoară Munţii Maramureşului, alcătuiţi din roci
cristaline, fapt care le imprimă caracterul de masivitate. Doar câteva
vârfuri depăşesc 1.850 m (Mihăilescu 1.918 m, Farcău 1.956 m - cel mai
90
înalt, Pietrosu 1.850 m, Pop Ivan 1.937 m), iar restul culmilor principale,
retezate de întinse platforme de eroziune acoperite cu păşuni, se menţin
la 1.500-1.700 m. Râurile i-au fragmentat profund, astfel că văile cu
înfăţişare frecventă de defilee (Novăţ, Vaser) i-au separat în mai multe
masive. Sub vârfurile mai însemnate se identifică forme de relief create
de glaciaţiunea cuaternară sau de agenţii periglaciari.
În sudul depresiunii, până la pasul Şetref (817 m) se întind
masivele vulcanice Igniş, Gutâi, Lăpuş şi Ţibleş. În partea de vest, munţii
Gutâi şi Igniş sunt alcătuiţi predominant din lave andezitice, ce au creat
vârfuri piramidale şi creste din andezite (în prima situaţie), platouri de
andezite bazaltoide (în Igniş); între cele două masive se află pasul Gutâi
(987 m), prin care trece şoseaua ce leagă Maramureşul de Baia Mare.
Munţii din est, Lăpuş şi Ţibleş, sunt formaţi din roci sedimentare
străpunse de eruptiv, eroziunea diferenţiată a accentuat contactele dintre
ele şi a detaşat o serie de măguri vulcanice, coloane de lavă sau
neckuri. Râurile care fragmentează aceste masive au sculptat în rocile
sedimentare bazinele depresionare în care se află aşezări. Deşi
înălţimea culmilor principale depăşeşte rar 1.300 m munţii apar ca un
lanţ nestrăpuns transversal, trecerea realizându-se prin câteva păsuri
relativ înalte (Şetref, Neteda).
În sud-est se află partea nordică şi nord-estică a Munţilor Rodnei,
care se impun prin: masivitate, determinată de rocile cristaline cu o mare
dezvoltare, platforme de eroziune la nivelul mai multor interfluvii, abrupt
tectonic (de falie), acoperit în bază de formaţiuni piemontane (Moisei),
ansamblul formelor de relief glaciar (sub vârfurile Galaţi, Puzdrele,
Buhăiescu - cel mai dezvoltat circ, Rebra etc.) şi periglaciar. Râurile ce
coboară spre Iza şi Vişeu îşi au obârşia în circurile glaciare şi dezvoltă,
în aval, sectoare înguste, cu numeroase cascade (Cascada Cailor se
desfăşoară pe o denivelare de aproape 200 m).

Munţii Maramureşului – schiţă turistică


91
Sursa : Muntii Rodnei (11) - cu harta Editura: ONT Carpati

Muzeul satului
Sighetu Marmaţiei
Mănăstirea Bârsana
Sursa : Muntii Rodnei (11) - cu harta Editura: ONT Carpati

Borşa

Cimitirul vesel - Săpânţa

Sursa : Muntii Rodnei (11) - cu harta Editura: ONT Carpati

Clima munţilor din nord şi sud-est este aspră, cu ierni lungi, veri
scurte, răcoroase, cu temperaturi medii ce scad altimetric (anual de la 3°C la
poale la -2°C pe crestele Munţilor Rodnei, în ianuarie de la -6°C la -10°C, iar
în iulie de la 12°C la 8°C), precipitaţii bogate (1.000-1.400 mm), cu o
pondere însemnată, sub formă solidă (la peste 1.600 m), strat de zăpadă cu
o durată de 120-200 de zile (mai ales pe versanţii cu expunere nordică şi cu
frecvente fenomene de iarnă). în munţii vulcanici, mult mai joşi şi aflaţi spre
vest, climatul este mai moderat (temperaturi medii anuale de 2-6°C, -5°C -
8°C în ianuarie şi 12-14°C în iulie, precipitaţii în jur de 1.000-1.200 mm, iar
stratul de zăpadă se menţine 150 de zile doar pe versanţii cu expunere
nordică).
În Depresiunea Maramureş, bine încadrată de munţi, dar deschisă
circulaţiei maselor de aer din V şi NV, climatul este tot mai rece şi umed pe
direcţia V-E (temperaturile scad de la Sighetu Marmaţiei spre Borşa astfel:
92
media anuală de la 8,5°C la 6°C, în ianuarie de la -3°C la -5°C, iar în iulie de
la 18°C la 16°C, precipitaţiile medii anuale cresc de la 800 mm la 1000 mm,
iar stratul de zăpadă se menţine de la 75 zile la 120 zile anual). Existenţa
culoarelor de vale şi a bazinetelor depresionare favorizează inversiunile
termice. Aceste condiţii, deşi aspre, permit desfăşurarea activităţilor turistice
tot timpul anului, dar diversificate după sezon. O notă în plus este dată de
durata menţinerii stratului de zăpadă care permite practicarea sporturilor de
iarnă (Borşa).
Reţeaua hidrografică maramureşeană este bogată. Râurile mai
mari sunt: Vişeul (peste 60 km lungime) cu afluenţii săi Vaser şi Ruscova
(în lungul lor se află numeroase poteci unele cu marcaje turistice şi
drumuri forestiere spre vârfurile din Munţii Rodnei şi Munţii
Maramureşului), apoi Iza (83 km şi cu obârşia în Munţii Rodnei) cu
afluentul Mara (obârşia în M. Igniş). în nord-vest graniţa de stat se
desfăşoară pe Tisa pe o lungime de 62 km. Pe parcursul său au loc
confluenţele cu Vişeul şi apoi cu Iza.
În multe locuri există izvoare minerale îndeosebi feruginoase şi
sulfuroase; în partea de vest la Ocna Şugatag şi la Coştiui sunt şi
izvoare cloruro-sodice, facilitate de prezenţa masivelor de sare aproape
de suprafaţă.
Există lacuri a căror cuvetă prezintă origine diferită. în Munţii
Rodnei sunt lacuri glaciare (pe văile Buhăiescu, Negoiescu şi Repedea,
în Munţii Maramureşului, Munţii Gutâi şi Munţii Igniş sunt lacuri formate
în nişe nivale, la Ocna Şugatag şi Coştiui există lacuri cu apă sărată în
depresiuni formate prin prăbuşirea unor ocne. Toate acestea reprezintă
atracţii turistice, în apropierea lor fiind amenajate şi diverse utilităţi
(cabane, ştranduri etc.).
Formaţiunile vegetale ocupă încă întinderi mari, deşi presiunea
antropică a fost îndelungată, ea determinând modificări importante în
distribuţie. Dezvoltarea reliefului pe verticală impune o etajare
corespunzătoare. La peste 1.800 m pe versantul nordic al Munţilor
Rodnei şi pe vârfurile principale din Munţii Maramureşului se desfăşoară
etajul alpin cu stâncărie şi pajişti, iar sub acestea (între 1.650-1.800 m)
se dezvoltă subalpinul cu jneapăn, afin, smirdar etc., căutate de turişti
pentru frumuseţe, fructe sau flori. Pădurile de conifere (dominate de
molid) au caracter compact în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei şi
insular sau în amestec cu fagul pe vârfurile şi culmile înalte ale celorlalte
masive.
Cea mai mare parte a regiunii, între 400 şi 1.000 m (variat în
funcţie de expunere) aparţine domeniului pădurilor de fag, care se
păstrează compact în munte, iar în vecinătatea aşezărilor doar ca
pâlcuri, fiind înlocuite, antropic, cu păşuni. în vestul Depresiunii
Maramureşului există pâlcuri de pădure de gorun, ce se ridică până la
93
600 m altitudine. La acestea se adaugă, pe suprafeţe restrânse, areale
cu plante de sărătură şi zăvoaiele din lunci.
Varietatea formelor vegetale a condiţionat şi o lume animală
diversă, multe specii având valoare cinegetică. Pe crestele alpine există
capra neagră (repopulată din 1964), marmota, acvila de stâncă, iar la
altitudini mai mici cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, ierunca,
cerbul, ursul brun, căprioara, jderul, râsul. În apele repezi ale râurilor
vieţuiesc lostriţa, păstrăvul indigen şi curcubeu, lipanul, scobarul.
Există mai multe rezervaţii naturale şi numeroase specii de plante
şi animale ocrotite. între acestea:
- Rezervaţia Pietrosu Mare (din Munţii Rodnei – 3.300 ha din etajul
alpin până în pădurea de conifere), cu caracter complex (relief glaciar de
sub vârfurile Pietrosu şi Buhăiescu floră cu numeroase endemisme,
capra neagră, marmota); face parte din Parcul Naţional ce ocupă o mare
parte din aceşti munţi (47.304ha);
- Rezervaţia Cornedei - Ciungii Bălăsini pentru ocrotirea cocoşului de
mesteacăn din Munţii Maramureşului;
- Creasta Cocoşului, un rest dintr-un corp vulcanic andezitic pe
latura de nord a M. Gutâi;
- Cheile Tătarului tăiate în andezite bazaltoide de către un afluent al
râului Mara;
- Izvorul Izei, un izbuc în nord-estul Munţilor Rodnei;
- Pâlcuri de pădure seculară de gorun la Ocna Şugatag şi Coştiui.
Potenţialul antropic bogat reflectă îndelungata istorie a
Maramureşului. Se păstrează numeroase urme de cultură materială din
neolitic şi epoca bronzului, multe mărturii ale aşezărilor dacice,
documente ce relevă existenţa unor cnezate în bazinele principalelor
râuri (Mara, Vişeu, Iza, Tisa) în secolele IX-XI, apoi a voievodatului lui
Dragoş şi Bogdan, în secolul al XIV-lea şi multe alte elemente ce
dovedesc evoluţia socială, economică şi culturală (ruine de cetăţi, locuri
ale unor bătălii însemnate, construcţii cu specific). Maramureşul
concentrează dovezi de cultură populară de mare originalitate şi de
tradiţie. Aproape în fiecare aşezare pot fi văzute porţi din lemn
monumentale, diverse obiecte din lemn pe care sunt încrustate motive
variate, specifice, portul popular inedit, cergi, scoarţe, covoare, ştergare,
măşti şi însăşi gospodării maramureşene caracteristice etc. în sate şi în
unele locuri de răscruce (pasul Prislop) se organizează sărbători
tradiţionale (tânjaua, nedei).
Zone turistice
Obiectivele turistice social-culturale şi naturale se grupează pe
două zone complexe ce corespund bazinelor văilor Vişeu şi Iza.
Zona turistică complexă Valea Vişeului
In cadrul zonei se diferenţiază prin caracteristicile obiectivelor
94
turistice şi tipul de activităţi legate de acestea două sectoare - culoarul
de vale cu aşezări şi elemente dominant antropice şi munţii limitrofi
(Rodnei şi Maramureş) care însumează precumpănitor obiective
specifice drumeţiei.
Vişeul îşi are izvoarele în pasul Prislop şi se varsă în Tisa în
localitatea Valea Vişeului, străbătând o bună parte din estul Depresiunii
Maramureş. Prin cei doi afluenţi - Petrova şi Ruscova - se pătrunde în
inima Munţilor Maramureşului. Din pasul Prislop şoseaua ce vine de pe
Bistriţa Aurie urmăreşte culoarul Vişeului până la Petrova, după care
trece în bazinul Ronei spre Sighetu Marmaţiei. Între Petrova şi Sighetul
Marmaţiei pe valea Vişeului şi Tisei se desfăşoară doar calea ferată, un
drum pietruit şi poteci.
În lungul văii Vişeu reţin atenţia:
- Pasul Prislop – 1.416 m - cel mai înalt loc de trecere din Carpaţii
Orientali; punct de plecare în ascensiuni spre vârful Gargălău (M.
Rodnei), vârful Cearcănul (M. Maramureş) şi rezervaţia Cornedei -
Ciungi; aici se organizează sărbători populare între care şi “Hora de la
Prislop”; există obeliscul “Preluca Tătarilor” ridicat în amintirea luptelor
purtate împotriva tătarilor.
- Staţiunea climaterică Borşa (850 m), recomandată pentru
afecţiuni respiratorii şi cele ale sistemului nervos; pârtii de schi,
trambulină, telescaun, complex turistic cu hotel, cabană, camping; în
apropiere Cascada Cailor.
- Oraşul Borşa (27.032 locuitori în 2002), atestat documentar ca
aşezare la 1365; se desfăşoară pe o lungime de peste 20 km şi
pătrunde tentacular în lungul râurilor afluente Vişeului; aici se
organizează festivalul “Sânzienele”; hotel, pensiuni, punct de plecare
spre creasta principală a Munţilor Rodnei şi spre vârful Toroiaga;
belvedere largă asupra spaţiului montan limitrof.
- Moisei - muzeu şi ansamblul memorial opera sculptorului Vida
Geza în amintirea masacrului hortist din 1944, mănăstire din sec. XVI
(procesiuni religioase).
- Vişeu de Sus - oraş (16.887 locuitori în 2002) situat la confluenţa
cu Vaserul; hotel, punct de plecare pe Vaser, Novăţ (lostriţă şi clean
vărgat, specie endemică) şi la vf. Pietrosu (1.850 m, relief glaciar, pajişti
alpine întinse şi păduri bogate de conifere).
- Petrova - arhitectură specific maramureşeană în alcătuirea şi
structura gospodăriilor, ţesături, obiceiuri.
- Rona de Sus - aşezare cu multe elemente specific ucrainene; la 3
km spre sud se află localitatea Coştiui, cu ochiuri de apă situate în
depresiuni rezultate din tasări pe fostele ocne de sare (exploatate încă
din secolul XIV), motel; case şi port specifice.
- Rona de Jos - arhitectură populară (case, porţi, biserică din lemn,
95
sec. XVIII), defileul Ronişoarei;
- Jisa - colecţie muzeistică cu icoane pe sticlă, ceramică, cusături, parc
dendrologic;
Între localităţile Petrova şi Bocicoiu Mare se urmăreşte valea
îngustă a Vişeului şi apoi a Tisei. Se impune mai întâi peisajul natural cu
versanţi bine împăduriţi ce încadrează albia cu praguri şi repezişuri de
apă a Vişeului. Doar câteva bazinete depresionare mici (la confluenţe)
unde pe una-două terase sunt cătune de munte. Tisa în schimb are o
vale care se lărgeşte tot mai mult spre Sighetul Marmaţiei; are terase cu
localităţi mai mari dar cu specific tradiţional.
Spaţiul montan limitrof culoarului Vişeului aparţine munţilor, în sud, în
M. Rodnei sunt numeroase forme de relief glaciar, pajişti alpine, păduri
bogate de conifere şi fag; multe trasee de drumeţie scurte dar care solicită
efort. în M. Maramureşului se impun două caracteristici. Mai întâi sunt văile
adânci, înguste, bine împădurite, în lungul cărora urcă drumuri forestiere şi
de căruţă (Ruscova, Vaser, Novăţ); pe Ruscova sunt trei aşezări din care
renumită prin întinderea mare datorită risipirii gospodăriilor este Poienile de
sub Munte (tradiţii renumite, festival, biserică din lemn, pante pe care se
practică sporturile de iarnă etc.). Pe Vaser se păstrează vechea cale ferată
forestieră pe care în timpul verii sunt organizate excursii tradiţionale.
A doua caracteristică o dau vârfurile cu înălţimile cele mai mari
care se înşiră la graniţa cu Ucraina. Au crestele acoperite de poieni
oferind panorame largi. Lungimea traseelor pe văi, ascensiuni la vârfuri
greoaie (diferenţe de nivel mari) şi lipsa unor capacităţi de cazare
restrâng mult numărul drumeţiilor.
Zona turistică complexă Valea Izei
Iza izvorăşte printr-un izbuc dintr-o cavitate carstică aflată în nord-
vestul Munţilor Rodnei; se varsă în Tisa la vest de municipiul Sighetul
Marmaţiei ceea ce impune o însemnată axă turistică în cadrul zonei
turistice ce se întinde pe mai mult de 100 km. Zona cuprinde culoarele
văilor Iza, Mara şi Tisa (de la Sighetul Marmaţiei la Săpânţa) dar şi
întinsele plaiuri şi platouri de sub munţii Gutâi, Lăpuş, Ţibleş şi Rodnei.
Are cel mai însemnat centru turistic din regiune (Sighetul Marmaţiei) şi o
mulţime de aşezări rurale vechi cu conţinut etno-folcloric tradiţional
extrem de valoros.
- Izvorul Albastru al Izei - rezervaţie, izbuc dependent de un circuit
carstic (peştera Iza 2.440 m lungime) sub muntele Bătrâna din nord-
vestul M. Rodnei, într-o frumoasă pădure de brad la care se ajunge pe
un drum forestier până la cabanele silvice.
Dealul Solovan, biserici din sec. XV-XVIII, case memoriale (Al.
Ivasiuc), Muzeul Satului de pe dealul Dobăieş (construcţii specifice, cele
mai vechi datează din secolul al XVIII-lea). In timpul anului se
organizează un festival naţional de datini şi obiceiuri de iarnă, de colinde
96
şi obiceiuri ucrainene, apoi Târgul meşterilor artizani, târguri de vite etc.
- La vest de Sighetu Marmaţiei cele mai importante localităţi sunt:
Câmpulung la Tisa-centru de ţesături şi Săpânţa-pentru ţesături, cusături
renumite şi mai ales pentru “Cimitirul vesel”, creaţie a artistului popular
Ion Stan Pătraş, obiectiv ce impresionează prin concepţia şi
originalitatea desenelor, picturilor şi a textelor satirice de pe cruci. în
amonte pe valea Săpânţa există camping, păstrăvării, izvoare minerale,
cascade etc.
- La sud de Vadu Izei se desfăşoară bazinul râului Mara. în toate
satele sunt biserici din lemn, datând din secolul al XVI-XIX-lea, porţi
tradiţionale de lemn şi gospodării tipic maramureşene. De asemenea,
impresionează portul popular şi ţesăturile. Sunt de reţinut “tânjaua” de la
Hoteni, manifestare folclorică organizată la începutul primăverii,
staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag (hoteluri, bază de tratament,
ştrand cu apă sărată, lacuri rezultate prin prăbuşirea unor vechi ocne de
sare; rezervaţie forestieră de gorun şi zadă), satul Şugatag (pieptare) şi
pasul Gutâi la 987 m, de unde se poate merge la vf. Gutâi şi Creasta
Cocoşului; din satul Mara se urcă în M. Igniş pe drum forestier la
staţiunea Izvoarele sau urmărind drumul de vale trecând prin defileul
Tătarul tăiat în andezite şi până la lacul de acumulare omonim.
Infrastructura şi dotările turistice
Structura reţelei rutiere este legată de două artere principale în
lungul celor două zone şi cinci legături cu regiunile vecine prin păsurile
Prislop (spre Vatra Domei), Şetref (cu Năsăudul), Neteda (cu Cavnic),
Gutâi (cu Baia Mare), Sâmbra Oilor (cu Oaşul) la care se adaugă şi alte
drumuri la aşezările mai depărtate. Ele oferă posibilităţi bune de a
cunoaşte îndeaproape realităţile maramureşene. Se adaugă calea ferată
care pătrunde în zonă pe valea Sălăuţei se înscrie pe Vişeu şi Tisa până
la Sighetul Marmaţiei (de aici posibilităţi de a trece în Ucraina). Toate
conduc spre principalul centru turistic Sighetu Marmaţiei.
Restricţionările sunt determinate de starea drumurilor prin nivelul
scăzut al gradului de modernizare. Pentru asigurarea celorlalte servicii
s-au obţinut în ultimul deceniu rezultate foarte bune. Ele sunt legate de
accentul care s-a pus în cadrul Programelor de dezvoltare a fiecărei
localităţi şi pe necesitatea valorificării tradiţiilor, obiceiurilor, produselor
artizanale şi meşteşugăreşti prin crearea şi amplificarea agroturismului.
S-a construit o reţea hotelieră în oraşe, la Ocna Şugatag şi staţiunea
Borşa, o mulţime de pensiuni, vile în sate (Ocna Şugatag, Fereşti,
Giuleşti, Câmpulung la Tisa, Rona de Jos, Bârsana, Săpânţa, Săcel,
Budeşti-Sârbi), spaţii de cazare la mănăstiri, au fost amenajate unităţi de
alimentaţie, cabane silvice, pastorale etc. S-a adăugat un început bun în
popularizarea nu numai a obiectivelor şi echipamentului turistic dar şi a
celor mai valoroşi creatori de artă populară, a sărbătorilor şi festivalurilor
97
organizate în diferite locuri. Ele însă sunt concentrate în localităţile de pe
principalele axe turistice şi aproape lipsesc în spaţiul montan (parţial M.
Rodnei).

Tipuri de turism
Mulţimea obiectivelor turistice, valorosul potenţial etno-folcloric dar şi
peisajele inedite au impus desfăşurarea unei variate activităţi turistice unele
devenind tradiţionale. Importante sunt:
- turismul itinerant auto prin localităţile din lungul văilor Iza, Mara şi
Vişeu;
- drumeţiile în principalele masive de pe rama Depresiunii
Maramureş pi M. Rodnei cu plecare din Moisei, Borşa, staţiunea Borşa);
în M. Ţibleş, Gutâi şi Maramureş (în special din Borşa pentru vf.
Toroioaga, apoi din Vişeu de Sus ş| Ruscova);
- odihnă, recreere, tratamente balneare în staţiunile Ocna Şugatag
şi Borşa;
- practicarea sporturilor de iarnă în staţiunea Borşa şi Izvoarele dar
şi local pe pantele de la marginea munţilor în vecinătatea unor aşezări
rurale;
- odihnă şi recreere în localităţile agroturistice;
- turism prilejuit de organizarea diferitelor sărbători populare
tradiţionale (Sighetul Marmaţiei, Dragomireşti, Hoteni, Şieu, Budeşti,
Vadu Izei, Pasul Prislop, Ocna Şugatag), a hramurilor unor mănăstiri sau
biserici (Rozavlea, Bârsana, Săcel, Budeşti);
- turism de vânătoare şi pescuit sportiv

Pârtii în localitatea Izvoarele


Tabel. nr.
Denumirea pârtiei Grad de dificultate Lungimea (m) Diferenţa de nivel (m)
Poiana Soarelui uşor 500 -
Pârtia II uşor 500 -

source:https://www.google.ro

2.2. Potenţialul turistic natural


• relief (suport material, atracţie turistică (forme şi peisaje
geomorfologice), monumente naturale şi rezervaţii naturale);
• climă: regim termic, precipitaţii lichide şi solide, circulaţia aerului, radiaţia
solară, umiditatea în contextul: confortului termic, bioclimatului, stratul de
zăpadă - grosime, durată (nu e vorba de prima şi ultima zi de cădere a
zăpezii) -, clima factor terapeutic (bioclimate pe glob, continente, ţară);

98
• ape (hidrografie): ape de suprafaţă: râuri, fluvii, lacuri, cu aspectele
peisagistice, de alimentare cu apă, agrement şi turism, tratament balnear (lacuri
sărate cu apă sulfuroasă sau sulfatată, nămoluri sapropelice, cu cruste de sare
etc.);
• ape freatice şi de adâncime pentru alimentare cu apă şi ape minerale
pentru tratament balnear (minerale şi termominerale);
• apa mărilor şi oceanelor cu valoare de agrement sportiv şi balnear;
• vegetaţie: structură, valoare peisagistică, habitat pentru faună, valoare
ştiinţifică - rezervaţii, parcuri, inclusiv dendrologice -, valoare socio-
recreativă, terapeutică (plante medicinale);
• faună: structură, valoare cinegetică, piscicolă, peisagistică, economică,
ştiinţifică, socio-recreativă;
• natura protejată: rezervaţii naturale, monumente ale naturii, parcuri
naţionale şi naturale, rezervaţii ale biosferei (toate utilizate şi pentru
turism, recreere, odihnă, educaţie şi cunoaştere);
• saline (microclimat de salină);
• gaze terapeutice (mofete - CO2, solfatare - CO2+H2S);
• nămoluri terapeutice (sapropelice, de precipitare chimică, de turbă
descompusă chimic, sedimente argilo-marnoase);
• plante medicinale pentru fitoterapie (băi cu plante, ceaiuri), preparate
medicamentoase şi medicamente
Potenţialul turistic natural
Hidrografia este reprezentată de râuri ce se varsă în Tisa: Vişeu
(cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Someşul în sud,
cu afluenţii: Lăpuş, Bârsău. Lacurile sunt de mai multe categorii şi
anume: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhăescu, Tăul Pietrosu,
Negoiescu), lacuri sărate în foste ocne de sare (Ocna Şugatag, Coştiui),
lac format prin prăbuşirea unei galerii de mină (Lacul Albastru). Sunt
prezente şi o serie de izvoare minerale la Borşa şi Botiza.
Lacul Albastru situat la 3 km de Baia Sprie s-a format in 1920 prin
prăbuşirea unei vechi galerii de mină în care ulterior s-a acumulat apă de
ploaie. Lacul de formă circulară odată cu trecerea timpului şi datorită
prezenţei sulfatului de fier şi a ionilor de cupru a căpătat o aciditate peste
medie şi o culoare verzuie chiar albastră în anumite condiţii - de aici
provenind numele său de Lacul Albastru.
Lacul de acumulare Firiza se află lângă localitatea componentă
Firiza pe râul cu acelaşi nume. Construită pentru alimentarea cu apă a
oraşului Baia Mare, în prezent acest lac este folosit şi în scop recreativ şi
de agrement fiind unul din locurile preferate a populaţiei din Baia Mare.
În Maramureş există o mare diversitate de obiective ocrotite între
care 19 rezervaţii naturale însumând o suprafaţă de peste 5000 ha.
Dintre acestea amintim:

99
 Rezervaţia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarată de
UNESCO "rezervaţie a biosferei". Aici trăiesc: capra neagră şi
marmota. Vegetaţia rezervaţiei cuprinde şi un număr mare de
endemisme, ce cresc în mijlocul unui minunat peisaj alpin, presărat
cu lacuri glaciare.
 Rezervaţia de castan comestibil se întinde, pe o suprafaţă de 500
ha, pe dealurile ce înconjoară Baia Mare.
 Rezervaţia geologică "Creasta Cocoşului" are în centru o culme
îngustă de andezit, porţiune dintr-un vechi crater vulcanic.
 Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia. Aici se găsesc urme ale vegetaţiei
pliocene.
Parcul Naţional Munţii Maramureşului
Parcul Natural Munţii Maramureşului este
situat pe teritoriul administrativ al oraşelor
Vişeu de Sus, Borşa şi al comunelor Bistra,
Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub
Munte, Moisei, Vişeu de Jos, Leordina.
Suprafaţa acestuia este de 148.850 ha.
http://documents.tips/documents/potential
ul-turistic-al-judetului-maramures.html

Parcul are scopul de menţinere a interacţiunii armonioase a omului


cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând
păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi
consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi
se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa
de stat a României.
În prezent, se menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în
munţii Maramureşului:
- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii
Bălăsinei, 800 ha, înfiinţată în anul 1971;
- Rezervaţia Farcău-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusă în anul
1994 ca rezervaţie geologică, faunistică, peisagistică;
- Rezervaţia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusă în anul 1994 ca
rezervaţie floristică-peisagistică (poiană cu narcise);
- Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, 1,00 ha, înfiinţată în anul
1977 ca rezervaţie botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia
pyrenaica var. borzaeana

100
Mlaştina Poiana Brazilor
Rezervaţia naturală situată în comuna
Giuleşti şi are suprafaţa de 3 ha. Aceasta se
află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare.
Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor
este protecţia şi conservarea unor habitate şi
specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier şi hidrologic.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe


cursul superior al Văii Brazilor. Zona craterială are diametrul de circa 2
km şi umplutura vulcanică este constituită din andezitele piroxenice de
Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) şi intruziuni polistadiale.
Rezervaţia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcaţia a două
mlaştini extinse: mlaştina împădurită Valea Brazilor Stângă (lungime 1
km, lăţime 100-150 m) şi mlaştina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă
(lungime 1 km, lăţime 150-200 m). Mlaştinile se dispun de-a lungul
cursurilor de apă.
Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul
în România (970 m), a fost descoperită de Emil Pop (1932) şi
interpretată ca o staţiune relictă, la circa 80 km de cea mai apropiată
staţiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.
Peştera din Dealul Solovan
Este situată pe teritoriul administrativ al
municipiului Sighetu Marmaţiei şi are suprafaţa
de 1 ha.
Dealul Solovan este situat în imediata
vecinătate sudică de municipiul Sighetu
Marmaţiei.
Din punct de vedere fitogeografic se
încadrează în provincia Central-europeană,
subprovincia Carpaţilor Orientali, circumscripţia
Munţilor Oaş-Gutin-Văratec în care se include
şi etajul colinar. Este bine individualizat între
râul Iza şi afluenţii săi: Şugău şi Valea Spinului
până la Culmea Hotarului. Reprezintă o regiune
de legătură între munţii vulcanici şi
Depresiunea Maramureşului.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

101
Este aliniată în direcţia SE-NV cu o lungime de aproximativ 10 km.
Energia de relief este de 352 m (între 264 - 616 m).
Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile,
conglomerate) în general situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de
peste 30-40 grade) roca este la suprafaţă (la Ciredi, pe alocuri pe
serpentine, deasupra grădinii Bota), iar în câteva cazuri s-au format
alunecări de teren (Lazu Şesului, Valea Spinului). În partea superioară a
serpentinelor se găseşte o peşteră săpată de ape de precipitaţii în gresii
oligocene.

Defileul Lăpuşului
Aria naturală protejată este constituită din
cursul mijlociu ar râului Lăpuş intre localitatea
Groape, aparţinând oraşului Târgu Lăpuş, şi
confluenţa cu râul Cavnic, Împreunături,
comuna Remetea Chioarului, având lungimea
de 25 km.
http://documents.tips/documents/potential
ul-turistic-al-judetului-maramures.html

Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor


naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.
Defileul Lăpuşului este un defileu epigenetic considerat unicat în
România prin dimensiuni şi prin rocile în care se dezvoltă (şisturi
cristaline cu nivele de calcar şi dolomite metamorfozate). Defileul
cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălniţa, Buteasa Râu - La
Împreunătură) şi are în versanţi custuri stâncoase (Custura Cetăţelii,
Custura Vimei), pereţi şi pinteni stâncoşi, cascade (La Pişătoare) şi
peşteri.

2.3. Potenţialul turistic antropic

2.3.1. Potenţialul turistic cultural istoric: vestigii ale culturii şi


civilizaţiilor antice, medievale şi contemporane; monumente istorice şi de
artă religioasă (catolică, ortodoxă, musulmană, iudaică, hindusă, budistă
etc.); monumente de artă şi istorice laice (palate, castele, edificii
monumentale); monumente de artă plastică (arcuri de triumf, coloane,
mausolee, obeliscuri etc.); muzee: de artă, istorie, ştiinţe ale naturii, religie,
tematice etc.; etnografie şi folclor; târguri şi expoziţii; arhitectură populară,
meşteşuguri (artizanat), manifestări folclorice, muzee, etnografice etc.
Resursele turistice ale judeţului Maramureş. Maramureşul este
una dintre cele mai complexe regiuni ale ţării noastre ce reuşeşte, prin
resursele existente, să îmbine cu succes mai multe forme de turism
102
practicabile: turism cultural, turism religios, agroturism, turism montan,
turism balnear, etc. Diversitatea şi importanţa incomensurabilă a
resurselor turistice din judeţul Maramureş a fost certificată nu doar de
turiştii regiunii ci şi de faptul că Maramureşul a devenit un loc al
patrimoniului mondial UNESCO, prin includerea a opt biserici de lemn
din judeţ în rândul monumentelor UNESCO din lume.
Potenţialul cultural-istoric
Mănăstirea Bârsana
Sfântul lăcaş al Mănăstirii Bârsana apropie, o
dată mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecând pe
sub o frumoasă poartă maramureşeană, se
răsuceşte în sus aleea care duce lin spre mănăstire;
intrarea se face pe sub semeţul Turn - clopotniţă,
dincolo de care, pe partea dreaptă, biserica
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

ţâşneşte mlădioasă spre cer - până nu demult, cea mai înaltă


biserică de lemn din lume. De la biserică porneşte aleea pietruită şi
străjuită de flori ce duce spre Stăreţie, construcţie supraetajată de o
cuceritoare fantezie arhitectonică, remarcabilă transpunere creatoare a
stilului maramureşean al bisericilor de lemn.

Mănăstirea Rohia
Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de
artă religioasă, care atrag admiraţia şi preţuirea
vizitatorilor din ţară şi de peste hotare, un loc de
frunte îl ocupă şi Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia, din
„Ţara Lăpuşului”, judeţul Maramureş. Aşezată într-un
cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

păduri de fag şi de stejar, Mănăstirea Rohia constituie locul


privilegiat al căutătorilor de linişte şi reconfortare sufletească, al
iubitorilor de frumos artistic şi natural.

Mănăstirea Budeşti
Situată în localitatea Budeşti, jud. Maramureş,
mănăstirea Budeşti este un schit de călugări aflat în
http://documents.tips/documents/potentialul-
turistic-al-judetului-maramures.html

103
mijlocul pădurii de brad în locul numit Roşia. Pentru a ajunge la ea
se merge pe drum de ţară care porneşte din centrul comunei,
parcurgând un peisaj "parcă rupt din rai". Oriunde te uiţi, de-a lungul
drumului, vezi pădure de brad, izvoare de apă cristalină curgând de-a
lungul drumului, dealuri, căprioare şi alte animale sălbatice.

Mănăstirea Peri
În localitatea Peri, la mică depărtare de comuna
Săpânţa, a existat o importantă mănăstire ctitorie a
dinastiei voievodale a Drăgoşeştilor. Mai înainte însă
ca Sas Vodă şi fii săi, Balcu şi Drag, să întemeieze la
Peri prima mănăstire din Maramureş, luase fiinţă aici o
mică sihăstrie aflată în grija înaintaşilor lui Dragoş
Voda cu hramul "Sfântul Arhanghel Mihail" protectorul
acestei familii. Voievozii Balcu şi Drag, nepoţii lui
Dragoş, au dăruit mănăstirii bunuri şi terenuri şi au
ridicat o biserică din piatră iar în 13 august 1391, la cererea lor,
mănăstirea e ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală cu drept de
jurisdicţie asupra bisericilor din opt ţinuturi.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Mănăstirea Moisei
Pe Valea Izvorului Negru, lângă Moisei, o
mănăstire cu hramul Sf. Născătoare de Dumnezeu
Maria, a fost fondată la 1672 în prezenţa Mitropolitului
Transilvaniei Sava Brancovici. Pictura a fost realizată la
1699, azi fiind în cea mai mare parte distrusă. Se
păstrează icoane de valoare la tâmpla altarului. La 1911
s-a construit o biserică nouă şi o casă cu 7 încăperi pentru călugări. Hramul
acestei biserici este Adormirea Prea Curatei Vergura Maria sărbătorită la 15
august al fiecărui an.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-
judetului-maramures.html

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare


Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie
şi Artă Populară ilustrează meşteşugurile şi ocupaţiile
tradiţionale ale maramureşenilor, alături de portul

http://documents.tips/documents/potentialul-
turistic-al-judetului-maramures.html

104
popular şi obiecte de cult specifice culturii tradiţionale din
Maramureş.
În 1978 se inaugurează Muzeul Satului ce vine să completeze
imaginea despre arhitectură şi ocupaţiile tradiţionale ale
maramureşenilor din cele patru zone etnografice ale judeţului: Chioar,
Lăpuş, Codru şi Maramureşul istoric.
Muzeul expune gospodării specific maramureşene, o biserică
deosebită din lemn, precum şi o secţiune dedicată morilor de apă.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet


Memorialul nu este un loc liniştit şi nici măcar
unul care să-ţi inspire cea mai mică urmă de bucurie.
Cu toate acestea însă, este exemplul cel mai
ilustrativ al modului în care oamenii au îndurat
comunismul, iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe
departe o experienţă impresionantă, să spui acest
lucru ar subestima realitatea celor întâmplate aici. Din aceste motive
memorialul nu este un loc liniştit şi nici măcar unul care să-ţi inspire cea
mai mică urmă de bucurie. Dar, este un loc pe care cât mai mulţi trebuie
să-l vadă, pentru ca lumea să nu uite ce înseamnă să fii deţinut, torturat,
forţat la muncă grea, interogat şi într-un final chiar ucis pentru ceea ce
gândeşti sau spui.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Muzeul de Mineralogie
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este diferit
de alte muzee de mineralogie din lume prin faptul că
toate mineralele expuse au fost extrase din
Maramureş. Acest muzeu constituie una dintre cele
mai populare atracţii pentru turiştii ce vin în
Maramureş.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Colecţionarea mineralelor a început în anul 1968, iar muzeul a fost


oficial inaugurat în 6 noiembrie 1989.
Colecţia constă în peste 16000 de exemplare din care 1175 sunt
expuse. În incinta muzeului la parter se găsesc minerale hidrotermale
găsite în zonă: galenă, stibină, calcită roz şi neagră, rhodocrozit, barite
albastre, roşii sau galbene, cuarţ. De asemenea există şi o prezentare a
105
zăcămintelor de minereu de la minele: Borşa, Băiuţ, Răzoare, Cavnic,
Baia Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba şi Turţ.

2.3.2. Potenţialul turistic tehnico-economic


Staţiunea balneoclimaterică de interes local Ocna Şugatag se
află în judeţul Maramureş, la 20 km de Sighetu
Marmaţiei, la 490 m altitudine la poalele munţilor
Ţibleş-Gutâi. Staţiunea cu funcţionare
permanentă este parte componentă a comunei
Ocna Şugatag alcătuită din 4 sate cu o
populaţie de aproximativ 4500 locuitori.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Localitatea este menţionată documentar pentru prima dată în 1355,
fiind un important loc de extragere a sării. Odată cu încetarea exploatării
sării, apele s-au infiltrat şi au provocat prăbuşirea tavanului minei şi
astfel au apărut lacurile cu apă sărată pentru care localitatea este
renumită.
Alături de apele minerale sodice şi clorurate cu o concentraţie ridicată
(119 g/l), climatul specific de depresiune intramontană cu veri răcoroase şi
ierni reci constituie un factor de cură important.
În staţiunea Ocna Şugatag se tratează afecţiunile reumatismale
degenerative şi abarticulare, afecţiuni neurologice periferice (pareze,
sechele după polineuropatii), afecţiuni ginecologice (insuficienţă
ovariană, cervicite).
Baza de tratament din Ocna Şugatag permite efectuarea unor băi
calde în cadă, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aero-
helioterapie şi masaj medical.
Staţiunea balneoclimaterică şi de odihnă Borşa se află în nordul
României în judeţul Maramureş, la poalele
Munţilor Rodnei la 850 m altitudine. Localitatea
Borşa este menţionată pentru prima dată în
anul 1365 iar în 1968 este declarat oraş, în
zilele noastre are 27.100 locuitori.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

106
Complexul turistic Borşa aflat în apropiere de oraş beneficiază de o
climă propice atât tratamentului cât şi practicării sporturilor de iarnă.
Aerul este curat, lipsit de alergeni şi puternic ozonizat. Sunt prezente şi
izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene,
feruginoase folosite în tratarea afecţiunilor renale şi a căilor urinare.
Complexul turistic Borşa este un loc ideal de petrecere a
vacantelor atât vara (se pot practica drumeţiile existând în acest sens
poteci marcate) cât şi iarna stratul de zăpadă menţinându-se până târziu
în primăvară. Există numeroase pârtii de schi de diferite grade de
dificultate precum şi o trambulină naturală (113 m) pe care se pot
efectua sărituri cu schiurile. Instalaţiile de transport pe cablu includ linii
de teleferic şi teleschi ce leagă staţiunea cu vf. Runcu Ştiolului (1.611
m).

Potenţialul turistic socio-demografic


Baia Mare (maghiară Nagybánya, germană Frauenbach) este
reşedinţa judeţului Maramureş şi un important centru
urban din nord-vestul României, situat la poalele
Carpaţilor Orientali. Are o populaţie de 148.263 locuitori.
Turnul Ştefan este o anexă a Catedralei "Sfântul
Ştefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul
secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m
înălţime.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile


incendii şi Localul Monetăriei, clădit între anii 1734 şi 1737, era folosit
pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al
Muzeului Judeţean Maramureş.
Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o
legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea
Viteazul.
Biserica de lemn din Chechiş, a fost construită în anul 1630 în satul
Chechiş.
Teatrul dramatic construit în 1967.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial.
“Monumentul Ostaşului Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia
Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe
câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă,
înaltă de 1,65 m şi lungă de 16 m, a fost realizată din piatră şi beton.

107
Sighetu Marmaţiei (colocvial Sighet, în traducere "Insula",
maghiară Máramarossziget, germană
Marmaroschsiget,) este un municipiu din judeţul
Maramureş, Transilvania, România, foarte
aproape de frontiera României cu Ucraina. Are o
populaţie de 41.246 locuitori. Situat la confluenţa
râurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet este centrul
cultural şi economic al Maramureşului Istoric.
Pânǎ în perioada interbelică Sighetul (cuprinzând în anul 2007 circa de
55000 locuitori) a fost reşedinţa judeţului Maramureş.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este cel mai


important obiectiv turistic al oraşului (aflat în apropierea primăriei
municipiului). Fosta închisoare, transformată într-un memorial al durerii,
ajunge, în anul 1995, sub egida Consiliului Europei. Un alt obiectiv
important situat în partea sud-estică a oraşului este “Muzeul Satului
Maramureşean” (în aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervaţie de
monumente de arhitectură ţărănească, urmărindu-se recrearea unui sat
cu specific zonal, cu case şi gospodării grupate pe principalele subzone
ale Maramureşului istoric. Tot din acelaşi domeniu, amintim ”Muzeul
Etnografic al Maramureşului”, situat în centrul oraşului, în clădirea care
azi găzduieşte cinematograful. În muzeu se pot vedea obiecte folosite
de-a lungul timpului în ocupaţiile de bază din zona Maramureşului. Unul
dintre cele mai importante evenimente din Sighet, îl constituie Festivalul
de Datini şi Obiceiuri de Iarnă "MARMAŢIA ", care are loc în fiecare an,
la data de 27 decembrie, pe străzile oraşului.
Vişeu de Sus (în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau)
este un oraş din judeţul Maramureş,
Transilvania, România. Are o populaţie de
16.887 locuitori. Limite geografice: N - Ucraina,
S - comuna Săcel, E - comuna Moisei, V -
comunele Vişeu de Jos şi Poienile de sub
Munte.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Valea Vaserului şi Vişeu de Sus


Valea râului Vaser

108
Aflată în partea estică a oraşului Vişeu de Sus, valea Vaserului are
o lungime de circa 40 km. Prin vale circulă pufăind din greu, cu maxim
30 km/h, ultima „mocăniţă” din România, şi una dintre ultimele din
Europa.
Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraş evidenţiază o
fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe
valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupţii vulcanice.
Oraşul are o poziţie geografică situată la limita unor zone de
interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice. Pe Valea
Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă
pentru Valea Vaserului este mocăniţa, trenul cu aburi, care duce până la
staţia Cozia.
Potenţialul turistic antropic şi turistic al Vişeului de Sus este
reprezentat de bisericile de lemn şi de arhitectura gotică a bisericilor
construite după 1835. Biserici şi mănăstiri precum: Biserica Greco-
Catolică azi ortodoxă construită între anii 1832-1844, ctitoria preoţilor
Vasile Roşca şi Simeon Pop. Biserica ortodoxă din 1832.

Cimitirul Vesel şi bisericile din lemn


"Bisericile de lemn” din arealul maramureşean se remarcă prin
planimetrie, tehnica îmbinărilor din lemn şi a realizării învelitorilor de
şindrilă, fiind o dovadă certă a ingeniozităţii soluţiilor constructive
performate la cel mai înalt nivel de exprimare artistică.
Ele au fost ridicate pe înălţimi unde verticalitatea a impus soluţii
constructive specifice vizibile în realizarea şarpantelor şi turlelor
prevăzute cu foişor în care de regulă se află clopotniţa acoperită cu o
cupolă prelungită provocator spre cer, în vârful căreia este fixată o cruce
din fier forjat de formă elaborată. Construcţiile se remarcă nu numai prin
soluţiile tehnice ci şi prin motivele ornamentale vizibile pe suprafaţa
portalurilor şi ancadramentelor - ce se susţin pe stâlpi zvelţi -
simbolizând elemente de natură vegetală, animală şi geometrică
realizate prin dăltuire, crestare, horjire ori traforare.
În timp s-a ajuns la o adevărată artă a îmbinărilor în lemn numite şi
rosturi ce reprezintă o tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie
sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite situaţii impuse de locul şi
rezistenţa îmbinărilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din
Maramureş a evoluat în timp în funcţie de priceperea, experienţa şi
fantezia constructorilor locali, ei reuşind să impună un anume stil în
redarea plastică a formelor şi motivelor ornamentale care s-a extins şi în
zonele limitrofe: Bistriţa, Sălaj, Satu Mare şi Cluj.

109
2.4. Regionarea turistică

Următoarele opt biserici de lemn din judeţul Maramureş au fost


introduse în patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999:
- Biserica de lemn din Budeşti Josani, Budeşti
- Biserica de lemn din Deseşti, Deseşti
- Biserica de lemn din Bârsana, Bârsana
- Biserica de lemn din Poienile Izei, Poienile Izei
- Biserica de lemn din Ieud Deal, Ieud
- Biserica de lemn din Şurdeşti, Şurdeşti
- Biserica de lemn din Plopiş, Plopiş
- Biserica de lemn din Rogoz, Rogoz
Bisericile de lemn din Budeşti Josani, Deseşti, Mănăstirea
Bârsana, Poienile Izei şi Ieud Deal se află în Maramureşul istoric, cele de
la Şurdeşti şi Plopiş sunt din vechea Ţară a Chioarului, iar biserica Sf.
Arhangheli din Rogoz e situată în Ţara Lăpuşului.
Împreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un ansamblu de
exemple remarcabile de diverse soluţii arhitecturale din diferite perioade
şi zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple şi lungi la capătul
vestic al clădirii. De aceea ele sunt expresia particularităţii locale a
peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.
Se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn şi a realizării
învelitorilor din şindrilă, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafaţa
portalurilor şi ancadramentelor - ce se susţin pe stâlpi zvelţi -
simbolizând elemente de natură vegetală,
animală şi geometrică realizate prin dăltuire,
crestare.

Cimitirul Vesel este un cimitir din


localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos
pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile
naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care
sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea
culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte
solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu
cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia
că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o
altă viaţă, mai bună.

110
Cimitirul Vesel îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan
Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii
1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci,
sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură
unică şi o atracţie turistică.
Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn
înfățișează în mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo
iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline
de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși.
Obiceiuri şi tradiţii
Portul bărbătesc
Bărbaţii purtau pe cap o căciulă de
blană (cu două forme principale: lungă,
ascuţită sau mai joasă, cu fundul plat), care
se scotea doar în timpul lunilor călduroase,
fiind chiar înmormântaţi cu ea. Pălăriile de
pâslă au fost introduse mai nou, sub
influenţele orăşeneşti.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Cămaşa era destul de largă şi lungă până aproape de genunchi (în


special în sud). Uneori era scoasă peste pantaloni, dar putea avea in
partea de jos o fustă scurtă, încinsă pe mijloc.
Pantalonii se numeau iţari sau cioareci, erau înguşti şi se
confecţionau vara din in sau cânepă şi iarna din postav. Ei sunt uneori
mai lungi decât picioarele, stând încreţiţi jos (Moldova), alteori lungi şi cu
o lărgime normală sau sunt până la genunchi, având o lărgime mare
(gacii, în Maramureş).
Portul femeiesc
Femeile purtau pe cap diferite învelitori, dintre care se disting prin
frumuseţea lor maramele, foarte fine, lucrate din borangic şi
ornamentate.
Cămaşa (ia) constituie prin ornamentaţie şi cromatică cea mai
importantă piesă de vestimentaţie femeiască. Cămăşile sunt întotdeauna
strânse la gât, cu excepţia celor din Maramureş, mai largi şi nu au
mâneci scurte, ci se poartă eventual suflecate.
Cămăşile femeilor erau acoperite de la talie în jos de fotă (ţesătură
mare, dreptunghiulară, care înconjura corpul) de catrinţă (ţesătură
dreptunghiulară purtată în faţă şi în spate ca un şorţ) sau de opreg (un
sort scurt cu franjuri).
Principalele decoraţii ale costumului femeiesc pot fi regăsite în jurul
gâtului, pe umeri (altiţă), pe mâneci, pe piept şi pe marginea poalelor.
111
Motivele folosite sunt în principal geometrice.
Iarna, atât femeile cât şi bărbaţii purtau cojoace, cu sau fără
mâneci, care acopereau fie tot trupul, fie doar partea de sus.
Încălţămintea era formată din opinci, piciorul fiind înfăşurat în obiele
(învelitoare din benzi de ţesătură de lână ce apărau piciorul).

Maramureşul este o zonă foarte


cunoscută datorită tradiţiilor şi obiceiurilor
locale.
http://documents.tips/documents/potential
ul-turistic-al-judetului-maramures.html
Maramureş este o civilizaţie a lemnului,
încurajată, fără îndoială, de bisericile splendide
din lemn şi de numeroasele clădiri întemeiate după o arhitectură
seculară. Chiar dacă viaţa în Maramureş se adaptează vremurilor
moderne, câteva elemente s-au păstrat neclintite, dovadă a puternicei
mentalităţi colective. Din păcate, materialele moderne de construcţie
înlocuiesc parţial tradiţia caselor din butuci, dar biserica, Golgota şi
poarta au rămas aceleaşi de-a lungul perioadelor, în ceea ce priveşte
materialele, tehnica şi simbolurile. Cel mai bun lemn de construcţie este
prelucrat în timpul iernii, când este mai puternic.
Distileria pentru horincă reprezintă o
operă de artă a metalurgiei tradiţionale. Făcut
dintr-un aramă bătută cu ciocanul şi strânsă cu
nituri, aparatul de distilat are o capacitate între
100 şi 500 de litri.
http://documents.tips/documents/potential
ul-turistic-al-judetului-maramures.html

Este echipat cu un aparat de amestecat, a cărui acţiune depinde


de roata hidraulică, pentru a stoarce fructul. Distilatorul este aşezat în
vârful vetrei deschise, unde focul este mereu aprins, necesar la distilarea
fructului pentru obţinerea băuturii. Sunt două perioade şi, implicit, două
tipuri de băutură care pot fi obţinute: horinca, făcută la sfârşitul verii din
prune, şi rachiul de mere, făcut în primăvară.
Încă se mai produc şi se mai folosesc în
zonă produsele ceramice. Ceramica este
făcută din diferite forme şi mărimi, în funcţie de
utilizarea lor. Vasele sunt colorate în verde viu,
roşu, sau albastru, pe un fond albicios.
http://documents.tips/documents/potentia
lul-turistic-al-judetului-maramures.html

112
Dacă cineva vrea să vadă singurul loc din Europa în care ceramica
roşie nesmălţuită încă se mai produce, ar trebui să meargă în
Maramureş, spre sursa râului Iza. Toţi paşii au fost păstraţi într-o formă
neschimbată: felul preparării lutului, care presupune mai întâi
frământarea cu picioarele şi apoi pisarea cu ciocane din lemn, formele
vaselor, prepararea pigmenţilor din pietre abrazive, care conţin oxid de
fier, şlefuirea cu piatră de râu, decoraţiile pictate, forma cuptorului şi
tehnicile de ardere.
Un vârtej este făcut din scânduri care
formează un butoi desfăcut, în forma unui con
trunchiat. Apa este lăsată să intre în butoi,
vârtejurile în jurul ei, stropind prin crăpăturile
dintre scânduri. Mişcarea centrifugă a apei
răsuceşte stofa de jur împrejur.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Bisericile de lemn din Maramureş


Bisericile de lemn din Maramureş sunt, astfel, una din cele mai
reprezentative embleme ale judeţului atât la nivel naţional, cât şi la nivel
internaţional. Construite în stil gotic, cu piloni de stejar sau brad şi stâlpi
sculptaţi manual, bisericile de lemn din judeţul Maramureş au fost privite
cu scepticism vis-à-vis de rezistenţa lor în timp. În ciuda predicţiilor că
acestea nu vor rezista o perioadă lungă de timp, bisericile de lemn
rezistă şi în ziua de azi, transformându-se chiar într-un veritabil punct de
atracţie turistică. În judeţul Maramureş pot fi numărate circa 100 biserici
de lemn. Dintre acestea însă, opt fac parte din patrimoniul cultural
UNESCO: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi
Şurdeşti.
Biserica de lemn din Bârsana a fost construită în anul 1720 pe un
loc numit „Podurile Mănăstirii”, după care a fost mutată pe dealul Jbăr,
unde se află şi la ora actuală. Motivul pentru care sătenii au mutat
biserica de lemn pe dealul Jbăr se leagă de o legendă ce spune că pe
acest deal a existat cu mai mult timp în urmă un cimitir de ciumaţi ce au
fost înmormântaţi în grabă, fără servicii religioase. Prin mutarea acestui
locaş de cult sătenii au avut convingerea că victimele cumplitei maladii
îşi vor dormi somnul de veci dacă li se face o slujbă religioasă.
Biserica de lemn din Budeşti, construită în anul 1643, are ca şi
trăsătură definitorie turnul, la baza clopotniţei existând patru turnuleţe.
Acest tip de turn este unul neobişnuit pentru bisericile de lemn din judeţul
Maramureş. Pictura bisericii din Budeşti ce are la bază culori deschise,
vii, a fost realizată de Alexandru Ponehalschi după mai bine de 100 de
113
ani de la construcţia locaşului de cult. Deteriorată odată cu trecerea
timpului, pictura bisericii mai este astăzi vizibilă doar pe jumătatea de
vest a pereţilor, pe tâmplă şi în altar.
Biserica de lemn din Deseşti a fost construită în anul 1770,
locaţia fiind aleasă de piatră de altar. După mai multe încercări în care
piatra a căzut, aceasta a rămas în sfârşit în picioare, stabilindu-se în
această manieră locul noii biserici din Deseşti. La scurt timp de la
construcţia bisericii a fost realizată şi pictura ce aminteşte pe alocuri de
pictura naivă.
Biserica din Ieud Deal, construită din lemn de brad, este, conform
unor documente istorice, cea mai veche biserică de lemn din
Maramureş. Data construcţiei acesteia este, potrivit unor surse, 1364, în
timp ce alte documente susţin că biserica de lemn din Ieud Deal datează
din secolul al XVII-lea. Asemenea bisericii de lemn din Deseşti, picturile
interioare au fost realizate de Alexandru Ponehalschi, unul din cei mai
activi zugravi de biserici din Maramureşul vremii.
Biserica de la Plopiş, ce poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail
şi Gavril, a fost începută în anul 1798, fiind finalizată după mai bine de
un deceniu, la 12 noiembrie 1811. Acest locaş de cult este considerat a fi
cea mai unitară şi echilibrată biserică de lemn din Maramureş, datorită
dimensiunilor bine proporţionate: 17m lungime, 7m lăţime şi 47m
înălţime. Între elementele caracteristice ale acestei biserici, amintim
bârnele superioare ale pereţilor ce nu ies în consolă şi streaşina
înfundată.
Biserica „Sfânta Paraschiva” din Poienile Izei este una din cele
mai bine păstrate monumente din judeţul Maramureş, în ciuda faptului că
a fost construită acum aproape 400 de ani. Elementele conservatoare
(planul navei rectangular, pridvorul amplasat pe latura de apus,
acoperişul cu dublă poală, turla cu trei clopote şi foişor, coif şi cruce
înaltă) se îmbină perfect cu elementele inovatoare (altarul cu patru
laturi).
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Rogoz, Ţara
Lăpuşului, a fost ridicată în anul 1663 din două lemne masive cu
provenienţa Dealul Popii. Unicitatea acestui monument este conferită de
faptul că intrarea în biserică se realizează prin laterală, şi nu prin faţă,
asemenea altor biserici de lemn, dar şi faptul că acoperişul este uşor
asimetric. Interesant este şi faptul că în dreptul cresturilor din peretele
bisericii sunt notate nume ale familiilor înstărite care, în zilele de
sărbătoare, organizau mese în curtea bisericii pentru a da de pomană
celor nevoiaşi pentru sufletele celor morţi.
Biserica de lemn din Şurdeşti, construită în anul 1721, este
considerată a fi cea mai înaltă construcţie din lemn de stejar, având o
înălţime de 72m. O notă definitorie a acestui monument este conferită de
114
poala dublă a acoperişului, fiind singura biserică din Ţara Chioarului care
întruneşte această caracteristică. Biserica de lemn din Şurdeşti se
remarcă, de asemenea, prin prezenţa pridvorului cu două rânduri de
arcade suprapuse, cu deschideri diferite, dar forme şi decoraţii identice.
Mănăstirile
Faima Maramureşului nu provine însă doar de la numărul ridicat al
bisericilor de lemn, ci şi de la mănăstirile impunătoare ale zonei.
Judeţul are peste 15 mănăstiri ce reprezintă o importantă
moştenire cultural-religioasă:
Mănăstirea Bârsana (Bârsana, Jud. Maramureş)
Schitul Chiuzbaia (Chiuzbaia, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Dragomireşti (Dragomireşti, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Habra (lângă Baia Mare, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci (Sat Dumbrava, Jud.
Maramureş)
Mănăstirea Moisei (Moisei, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Naşterea Domnului (Sat Văleni, Comuna Călineşti, Jud.
Maramureş)
Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului (Protopopiatul Lăpuş, Jud.
Maramureş)
Schitul Naşterea Maicii Domnului (Protopopiatul Vişeu - Valea Scrabei,
Jud. Maramureş)
Mănăstirea Rohia (Sat Rohia, Târgul Lăpuş, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Rohita (Sat Boiereni, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Sfânta Treime (Comuna Suciu de Sus - Breaza, Jud.
Maramureş)
Mănăstirea Sfântul Ilie (Dealu Mare, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul (Săpânţa, Jud. Maramureş)
Mănăstirea Sfântul Nicolae (Baia Borşa , Jud. Maramureş)
Mănăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (Comuna Budeşti,
Jud. Maramureş)
Schitul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (staţiunea montană
Izvoarele, Jud. Maramureş)
Schitul Valea Sasului (Comuna Botiza, Jud. Maramureş)
Cimitirul vesel de la Săpânţa
Cunoscut pentru tenta umoristă adusă mormintelor, Cimitirul Vesel
de la Săpânţa conferă o notă definitorie judeţului Maramureş.
Dacă în majoritatea culturilor, moartea este un eveniment tratat cu
maximă seriozitate şi solemnitate, Cimitirul Vesel este caracterizat de
morminte viu colorate, ornamentate adesea cu picturi naive şi versuri
umoristice. Cel pe seama căruia este pusă sorgintea acest cimitir este
Stan Ioan Pătraş, care, în anul 1935 a sculptat primul epitaf. De atunci,

115
însă, peste 800 de cruci caracteristice au apărut în cimitir, transformând
acest loc într-un veritabil muzeu în aer liber.
Materialul folosit pentru crucile din acest inedit cimitir este lemnul
de stejar. Acesta este inscripţionat manual, ulterior tăierii şi uscării
stejarului. Fiecare mormânt are în partea superioară crucii un basorelief
cu o scenă din viaţa persoanei decedate, scenă pictată cel mai adesea
pe un fundal albastru (albastru de Săpânţa). Astfel, imagini precum femei
torcând lâna, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari cântând, etc. nu
sunt ieşite din comun.
Un alt element necesar este poezia scurtă de 7 – 17 versuri, scrisă
la persoana I, ce cuprinde mesajele persoanei decedate pentru cei care
trăiesc.
Mocăniţa de pe Valea Vaserului
Mocăniţa de pe Valea Vaserului este ultima mocăniţă din România.
Traseul acesteia este de aproximativ 40 km, traseu ce este străbătut cu
maxim 30 km/h. Construită între anii 1930 - 1933, linia ferată pe
ecartament îngust (760 mm) are o lungime de 56 km, între Vişeu şi
Izvorul Comanului. Pe acest traseu, cea mai înaltă altitudine a liniei
ferate este în zona Comanu (1.100 m), plecarea din Vişeu fiind la
altitudinea de 600 m. Drumul până la capătul traseului (Izvorul
Comanului, la doi kilometri de graniţa cu Ucraina) durează aproape opt
ore. După ce agaţă platformele cu buşteni de brad, mocăniţa se întoarce,
după alte şase ore de coborâre, la Vişeu.

116
III. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI
TURISTIC

3.1. Structuri de primire turistică


3.1.1. Structuri de primire turistică de cazare:

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ


Structuri de cazare
Număr Număr
Nume unitate Tip unitate Categorie Localitate Adresa Telefon
spaţii locuri

BABOU pensiune Ocna


1 floare 1 4 nr. 149 -
MARAMUREŞ turistică Şugatag

BABOU Ocna
camping 1 stea 10 40 nr. 149 -
MARAMUREŞ Şugatag

Str.
pensiune Ocna
CASA ALBĂ 3 stele 4 8 Primăverii 0262.374.004
turistică Şugatag
nr. 12

CASA pensiune Ocna Str. Unirii


1 floare 2 4 -
MARAMUREŞEANĂ turistică Şugatag nr. 1E

Str.
camere de Ocna 0749.012.878;
CASA VLAD-ALEX 2 stele 3 6 Sportului
închiriat Şugatag 0262.372.055
nr. 15

Str.
pensiune Ocna George 0744.821.234;
CASA-ZAN 2 flori 4 10
turistică Şugatag Enescu nr. 0740.069.801
139

Ocna Str. Unirii 0262.374.372;


CRAIASCA hotel 2 stele 75 173
Şugatag nr. 7 0262.374.059

Ocna Str.
DALIA vilă 3 stele 1 6 0262.374.405
Şugatag Stejarului

Str.
Ocna
EUROSIND hotel 3 stele 24 48 Dumbrava -
Şugatag
nr. 8

Str.
pensiune Ocna
HOLIDAY 3 stele 11 22 Dumbrava, 0262.218.454
turistică Şugatag
FN

Str.
pensiune Ocna
HOLIDAY DREAM 3 flori 6 12 Dumbrava -
turistică Şugatag
nr. 20

pensiune Ocna Str. Unirii


IEDERA 3 flori 5 12 -
turistică Şugatag nr. 32

LARISA pensiune 3 flori 4 8 Ocna Str. Unirii 0262.371.171

117
turistică Şugatag nr. 73

pensiune Ocna Str. Unirii


MAIA 3 flori 7 14 -
turistică Şugatag nr. 4A

Str. Mihai
pensiune Ocna
MANOLO 3 flori 10 20 Eminescu 0262.374.278
turistică Şugatag
nr. 405

căsuţe tip Ocna


MANOLO 2 stele 4 12 nr. 405 -
camping Şugatag

pensiune Ocna
MARAMU 2 flori 2 5 nr. 290 0760.149.552
agroturistică Şugatag

MARAMUREŞ- pensiune Ocna


3 flori 3 6 nr. 35 -
HOTENI turistică Şugatag

Str.
pensiune Ocna 0262.374.131;
MARIANA 3 flori 5 13 Primăverii
turistică Şugatag 0740.020.949
nr. 39

pensiune Ocna
MARIOARA 2 flori 4 8 nr. 346 0262.374.593
agroturistică Şugatag

pensiune Ocna
MĂRIOARA BREB 3 flori 4 8 nr. 346 -
agroturistică Şugatag

pensiune Ocna Str. Unirii


N & D CRYSTAL 3 flori 13 29 -
turistică Şugatag nr. 96

POARTA pensiune Ocna Str. Unirii 0729.580.818;


3 flori 9 18
MARAMUREŞULUI turistică Şugatag nr. 15 0263.374.233

pensiune Ocna Str. Unirii


POHL 2 stele 5 10 0262.374.250
turistică Şugatag nr. 10

POPASUL DIN pensiune Ocna Str. Unirii


3 stele 14 26 0262.374.031
DEAL turistică Şugatag nr. 1D

Ocna Str. Unirii


SALINA hotel 2 stele 38 76 0262.374.362
Şugatag nr. 5

Ocna Str. Unirii


SALZBURG camping 2 stele 10 40 -
Şugatag nr. 3

Str.
pensiune Ocna Grădina
SANDRA 3 stele 7 14 0745.035.232
turistică Şugatag Dumbravei
nr. 1

cabană Ocna
STANA 3 stele 14 28 FN 0729.330.144
turistică Şugatag

pensiune Ocna Str. Unirii


TELEPTEAN 3 flori 13 25 0745.614.981
turistică Şugatag nr. 1C

118
Str. Avram
pensiune Ocna 0262.374.077;
TIPLEA 3 flori 8 16 Iancu nr.
agroturistică Şugatag 0726.752.526
14

pensiune Ocna Str. I.L. 0262.374.159;


VIDRA 3 stele 6 12
turistică Şugatag Caragiale 0745.007.100

pensiune Ocna
VILLAGE 1 floare 7 15 nr. 349 0725.141.545
turistică Şugatag

Ocna Str. Unirii


WILL'S hotel 3 stele 24 36 0741.640.985
Şugatag nr. 1B

FN, Km
pensiune Rona de 86, DN 18, 0766.394.757;
POIANA CORNET 3 flori 14 30
turistică Sus loc numit 0262.362.265
Hera

Sursa: INS

Analiza ofertei turistice – structuri de primire turistică


Numărul structurilor de primire turistică din judeţul Maramureş a
avut o evoluţie remarcabilă în ultimii ani, de la 146 unităţi de cazare
înregistrate în anul 2006, ajungându-se la 183 unităţi de cazare în anul
2008 (cu 37 mai multe structuri). Din totalul structurilor de primire
turistică din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în judeţul Maramureş
erau înregistrate în anul 2008 circa 31%. Mai mult decât atât, ritmul de
creştere al numărului unităţilor de cazare din Maramureş este superior
ritmului de creştere al numărului unităţilor de cazare din întreaga regiune
de dezvoltare.
Cea mai mare parte a structurilor de primire turistică din judeţul
Maramureş intră în categoria pensiunilor turistice rurale (60% din totalul
structurilor – 110 structuri), pe poziţia secundă fiind pensiunile turistice
urbane (19% din totalul structurilor – 35 structuri). De asemenea,
dezvoltarea unităţilor de cazare de tipul pensiunilor – fie urbane, fie
rurale – a fost unul remarcabilă în intervalul 2006 – 2008: de la 24
pensiuni turistice urbane înregistrate în anul 2006, s-a ajuns la 35
pensiuni turistice urbane în anul 2008, iar de la 87 pensiuni turistice
rurale înregistrate în anul 2006, s-a ajuns la 110 pensiuni turistice rurale
în anul 2008.

119
Numărul structurilor de primire turistică, pe tipuri de structuri, din judeţul
Maramureş, în perioada 2006 – 2008

Nu doar numărul structurilor de primire turistică a înregistrat un


trend pozitiv în ultima perioadă, ci şi capacitatea de cazare existentă
(număr locuri) şi capacitatea de cazare în funcţiune (număr locuri – zile).
Astfel, dacă în intervalul 2006 – 2008, capacitatea de cazare existentă a
înregistrat o evoluţie de 18,8 procente, capacitatea de cazare în
funcţiune a înregistrat o evoluţie de 21,34 procente.
Capacitatea de cazare din judeţul Maramureş, pe tipuri de structuri,
în perioada 2006 – 2008

În ciuda faptului că cele mai numeroase tipuri de structuri de


primire turistică din judeţul Maramureş sunt pensiunile turistice rurale
(110 unităţi în anul 2008), capacitatea de cazare a acestora este una
destul de restrânsă: 1.014 locuri şi 361.162 locuri – zile. Structurile de
primire turistică ce au înregistrat cea mai ridicată capacitate de cazare
sunt hotelurile: 1.670 locuri şi 628.315 locuri – zile.
Calculând capacitatea medie de cazare a structurilor de primire
turistică pe tipuri de structuri, putem conclude că taberele de elevi şi
preşcolari din judeţul Maramureş au înregistrat în anul 2008 cea mai
ridicată valoare: 115 locuri. Pe de altă parte, hotelurile din această
regiune au o capacitate medie de 83,5 locuri, hostelurile de 69,5 locuri,
iar cabanele turistice de circa 50 locuri. La polul opus se situează
hotelurile apartament cu o capacitate medie de 8 locuri, urmate de
pensiunile turistice rurale cu o capacitate medie de cazare de 9,2 locuri
120
şi pensiunile turistice urbane cu o capacitate medie de cazare de 12,7
locuri.
În ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare
din judeţul Maramureş (numărul înnoptărilor raportat la capacitatea de
cazare în funcţiune), acesta se află cu mult sub indicele de utilizare netă
înregistrat la nivel naţional, dar şi la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-
Vest. Astfel, dacă în judeţul Maramureş, în anul 2008, indicele de
utilizare netă a atins valoarea de 14,8%, în Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest indicele de utilizare netă a fost de 32,7%. Indicele de utilizare
netă a capacităţii de cazare de la nivel naţional este însă superior
valorilor anterior menţionate (35%). Mai mult decât atât, în judeţul
Maramureş se înregistrează cea mai scăzută valoare a indicelui de
utilizare netă a capacităţii de cazare din întreaga regiune de dezvoltare
Nord-Vest.
Structurile care au cea mai ridicată utilizare netă a capacităţii de
cazare sunt hotelurile (22,90%), hostelurile (19,90%) şi taberele de elevi şi
preşcolari (13,40%), în timp ce unităţile de primire turistică ce înregistrează
cel mai scăzut indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare sunt hotelurile
apartament (2,60%), pensiunile turistice rurale (4,10%) şi cabanele turistice
(4,20%).
Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare, pe tipuri
de structuri,
în judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008

Primele luni ale anului 2009 (ianuarie – mai) se remarcă printr-o


involuţie a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare faţă de
aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, dacă în luna mai 2008,
indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a fost de 19,4%, în luna
mai 2009 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a fost de
16,1%.

121
Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare din judeţul
Maramureş,
în perioada ianuarie 2008 – mai 2009

https://www.scribd.com/doc/295105145/58/Analiza-ofertei-turistice-
structuri-de-primire-turistic%C4%83

Profilul turistic al localităţilor din judeţul Maramureş diferă în funcţie


de tipurile de turism practicate în zonă. Spre exemplu, localitatea cu cele
mai numeroase structuri de primire turistică este Botiza (31 unităţi de
cazare, din care toate sunt pensiuni turistice rurale), aceasta fiind o
localitate recunoscută pentru agroturism. În ciuda numărului ridicat de
structuri de primire turistică, Botiza nu are o capacitate de cazare
ridicată, capacitatea medie de cazare existentă fiind de 9 locuri.
Municipiul Baia Mare deţine 29 structuri de primire turistică, din care 11
sunt pensiuni turistice urbane, 9 hoteluri, iar 9 alte tipuri de structuri.
Reşedinţa de judeţ a Maramureşului se bucură însă de cea mai ridicată
capacitate de cazare (atât existentă, cât şi în funcţiune), capacitatea
medie de cazare existentă a unei unităţi de primire turistică fiind de 55
locuri. Municipiul Baia Mare este însă una din localităţile preferate de
vizitatori pentru practicarea turismului de afaceri sau a turismului de
tranzit.
Localitatea care înregistrează cea mai ridicată valoare a indicelui
de utilizare netă a capacităţii de cazare este Ocna Şugatag, iar acest
lucru se datorează în cea mai mare parte hotelurilor din localitate a căror
indice de utilizare netă este de 41,5%, în celelalte structuri de primire
turistică indicele de utilizare netă fiind sub 10%.

122
Principalii indicatori privind oferta turistică din judeţul
Maramureş, pe localităţi, în anul 2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/58/Analiza-ofertei-
turistice-structuri-de-primire-turistic%C4%83

Analiza cererii turistice – circulaţia turistică în judeţul


Maramureş
Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Maramureş a avut un trend
sinusoidal în intervalul 2000 – 2008, doar începând cu anul 2004 evoluţia
turiştilor sosiţi fiind consecventă. Raportat la anul 2000, în anul 2008 s-
au înregistrat cu 31.720 mai multe sosiri (42,65%).
În acelaşi interval de timp şi numărul înnoptărilor a crescut cu
aproximativ 30.000 de nopţi, de la 185.097 nopţi înregistrate în anul
2000, ajungându-se la 215.909 nopţi în anul 2008. Pe de altă parte,
123
durata medie de şedere în structurile de primire turistică a scăzut de la
2,5 zile în anul 2000, la 2 zile în anul 2008.
Principalii indicatori statistici privind cererea turistică din
judeţul Maramureş, în intervalul 2000 – 2008
Din totalul turiştilor sosiţi în judeţul Maramureş, în anul 2008, un
procent de 80,1% sunt români, iar 19,9% sunt turişti străini.
Structurile de cazare preferate de turiştii români şi străini sunt
hotelurile, peste 57% din turiştii români şi 81% din turiştii străini cazându-
se în astfel de unităţi de cazare.
Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini în structurile de
primire turistică din judeţul Maramureş,
în anul 2008

Durata de şedere a turiştilor români şi străini în structurile de


primire turistică din judeţul Maramureş,
în anul 2008

Durata medie de şedere a turiştilor români este de 2,1 zile, valoare


superioară duratei medii de şedere a turiştilor străini (1,8 zile). În comparaţie cu
durata medie de şedere înregistrată în unităţile de cazare din judeţul
Maramureş, la nivel naţional şi la nivel regional se înregistrează o durata de
şedere a turiştilor mai ridicată: 2,9 zile în România (3,1 zile turiştii români şi 2,3
zile turiştii străini) şi 2,8 zile în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (2,9 zile
turiştii români şi 1,8 zile turiştii străini).

124
În rândul turiştilor români cea mai ridicată durată de şedere este
înregistrată în taberele de elevi şi preşcolari (2,7 zile), în timp ce turiştii
străini preferă să înnopteze mai mult în hosteluri (3,2 zile).
Evoluţia duratei medii de şedere în România, Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest şi judeţul Maramureş,
în perioada 2000-2008

https://www.scribd.com/doc/295105145/58/Analiza-ofertei-turistice-
structuri-de-primire-turistic%C4%83

3.1.2. Structuri de primire turistică de alimentaţie pentru


turism: idem
Structuri de alimentaţie publică
Denumirea Tip Categorie Număr Localitate Adresa Telefon
structurii structură locuri

CRAIASCA cofetărie 2 stele 50 Ocna Str. Unirii nr. -


Şugatag 7

CRAIASCA bar de zi 2 stele 30 Ocna Str. Unirii nr. 0262.374.372


Şugatag 7

CRAIASCA disco bar 2 stele 50 Ocna Str. Unirii nr. 0262.374.372


Şugatag 7

125
CRAIASCA berărie 2 stele 70 Ocna Str. Unirii nr. 0262.374.372
Şugatag 7

CRAIASCA restaurant 2 stele 307 Ocna Str. Unirii nr. 0262.374.372


clasic Şugatag 7

EUROSIND restaurant 3 stele 160 Ocna Str. -


clasic Şugatag Dumbrava
nr. 8

HOLIDAY grădină de 3 stele 30 Ocna Str. -


DREAM vară Şugatag Dumbrava
nr. 20

POPASUL restaurant 3 stele 130 Ocna Str. Unirii nr. 0262.374.133


DIN DEAL pensiune Şugatag 1D

SALINA restaurant 2 stele 360 Ocna Str. Unirii nr. -


clasic Şugatag 5, hotel

SALZBURG bar de zi 1 stea 40 Ocna Str. Unirii nr. -


Şugatag 3

STANA bar de zi 3 stele 12 Ocna - -


Şugatag

STANA restaurant 3 stele 60 Ocna - -


pensiune Şugatag

STRAND restaurant 2 stele 110 Ocna Str. Unirii nr. -


CRAIASCA clasic Şugatag 7

TELEPTEAN restaurant 3 stele 80 Ocna Str. Unirii nr. 0262.374.177


pensiune Şugatag 1C

WILL'S bar de zi 2 stele 25 Ocna Str. Unirii nr. 0741.640.985


Şugatag 1B

WILL'S restaurant 2 stele 110 Ocna Str. Unirii nr. 0741.640.985


clasic Şugatag 1B

Prin structuri de primire turistice se înţeleg orice construcţii şi


amenajări destinate prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei
pentru turişti, împreună cu serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistice includ: hoteluri, moteluri, vile,
cabane, campinguri, nave fluviale şi
maritime care dispun de spaţii de cazare,
sate de vacanţă, pensiuni, pensiuni
agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de
cazare, unităţile de alimentaţie din incinta
acestora, unităţile de alimentaţie publică
situate în staţiunile turistice dar şi cele care
126
sunt administrate de societăţi comerciale de turism, indiferent de
amplasament, de forma de organizare şi de proprietate.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Structurile de primire turistice cu funcţie de cazare se clasifică pe


stele şi respectiv pe flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcţie de
caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor.
Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop principal
protecţia turiştilor şi constituie o formă codificată de prezentare a
nivelului de confort şi a ofertei de servicii.
Pensiunea Flamingo Sighet
Pensiunea are două nivele, partea de
sus mansardată. La nivelul superior sunt 4
camere, cu câte două paturi în fiecare
cameră, deci în total 8 locuri la cazare.
Dotările din camere sunt: tv, cablu, wc şi
duşuri în toate camerele, minibar (în 3
camere), apă caldă non-stop.

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

În cadrul pensiunii există şi un restaurant cu o capacitate de 40


locuri, un bar de zi, o mică terasă acoperită iar la etaj mai avem un
separeu, noi îl numim Sala de Protocol, cu o capacitate de aproximativ
20 de persoane, unde se pot ţine prezentări, conferinţe sau alte
evenimente.
În sezonul cald avem o frumoasă grădină de vară, în stil rustic cu o
terasă şi o filegorie. De asemenea există în curte o parcare auto cu o
capacitate de 6 autoturisme, curte ale cărei porţi se închid pe timpul
nopţii.
Pensiunea se află nu departe de centrul oraşului Sighetu
Marmaţiei, însă într-o zonă liniştită.
Casa Holdiş
Pensiunea este situată în zona denumită
Şuşani a comunei Călineşti pe drumului
principal, într-o zonă liniştită, cu multă
verdeaţă:
- dealuri împădurite, dantelate, păşuni,
flori. De la ferestre se vede turla bisericii
ivindu-se majestuos între coamele pomilor.
127
Duminica se aud clopotele chemând credincioşii la slujbă.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Peste tot pluteşte o atmosferă de sărbătoare. Uliţele mişună de


săteni, îmbrăcaţi în port popular, care se îndreaptă smeriţi spre biserică.
Situată la ieşirea din Ocna Şugatag, aproape de staţiunea balneară
şi la doar 20 km de pârtiile de schi din Cavnic, Pensiunea Teleptean***
oferă condiţii deosebite de cazare, relaxare şi petrecere a timpului în
orice sezon. Aflată în mijlocul Maramureşului, este tabăra perfectă
pentru organizarea de circuite şi vizite la cunoscutele obiective turistice
maramureşene.

3.1.3. Structuri de primire turistică de tratament balnear

Staţiuni balneare

http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html

Staţiunile balneare din Maramureş: Ocna Şugatag şi Coştiui, sunt


recunoscute pentru proprietăţile curative ale apelor prezente aici care au
multiple beneficii în tratarea afecţiunilor reumatice, a surmenajului,
asteniei sau pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice.

128
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Beneficiind de baze de tratament moderne, staţiunile balneare din
Maramureş sunt o invitaţie adresată turiştilor pentru odihnă, relaxare şi
tratament.
Ocna Șugatag este aşezată la poalele munților Ţibleș și munţilor
Gutâi, în Depresiunea Maramureș, la o altitudine de 490 de metri, şi face
legătura între cele mai mari municipii din județul Maramureș: Baia Mare,
aflat la aproximativ 54 de kilometri distanţă, și Sighetu Marmației, aflat la
20 de kilometri.
Localitatea Coștiui face parte din comuna Rona de Sus, care se
află în partea de nord a județului Maramureș, pe cursul pârâului
Ronișoara, la o distanță de aproximativ 16 kilometri de municipiul
Sighetu Marmației, la 45 de kilometri față de oraşul Vișeu de Sus și la
aproximativ 80 de kilometri de reședința de județ, Baia Mare.
 Accesul rutier în Ocna Șugatag se face pe DN 18 Baia Mare -
Ocna Şugatag, în timp ce în localitatea Coștiui se ajunge de pe DN 18
urmând DJ 186 A din localitatea Rona de Sus.
 Accesul feroviar pentru ambele localități se face până în gara
CFR din municipiul Sighetu Marmației, urmând ca de acolo să fie luate
mijloace de transport auto până în stațiunile respective, în lipsa accesului
direct pe calea ferată.
Stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag este cunoscută de
turiști pentru proprietățile apelor sale cloro-sodice care au multiple
beneficii în tratarea afecțiunilor reumatice, a surmenajului, asteniei sau
pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice. Stațiunea dispune de
o bază de tratament modernă, cu instalații pentru electroterapie și
fizioterapie, instalații cu aerosol, două bazine mari și unul mic cu apă
minerală rece pentru băi și aerohelioterapie, două bazine și trei văni cu
ape minerale încălzite, duș subacval și băi galvanice. De asemenea,
staţiunea are o cantină proprie, spații pentru practicarea diferitor activități
129
sportive, plaje, spații comerciale, parcuri și alte spații de agrement și
posibilități de cazare, printre altele, în căsuțe construite în stil
maramureșean. Totodată, aici se află și unicul lac antropomorfic de pe
continentul european, care este utilizat în tratamente medicale.
Ocna Șugatag este o destinație care se adresează mai multor
categorii de turiști, astfel, cei care vor să parcurgă trasee montane pot
face acest lucru într-un cadru natural deosebit, cei care sunt interesați de
flora și fauna specifice zonei pot observa aici multe specii rare, iubitorii
de adrenalină pot găsi în apropierea acestei zone locuri potrivite pentru
practicarea alpinismului, mountain-bike-ului, a zborului cu parapanta,
schiatului, în timp ce amatorii care doresc să pescuiască pot face acest
lucru pe lacul Gabori.
Dintre cele mai cunoscute trasee turistice din zonă amintim:
 Traseul Rezervaţia Lacul Morărenilor: Ocna Şugatag – Hoteni –
Breb - Tăul Morărenilor - Tăul Chendroaiei - Creasta Cocoșului
Marcaj: cruce roșie; Durata: 7 ore; Traseul are o lungime de 18
kilometri iar plecarea se face din Ocna Şugatag sau Desești.
 Traseul Drumul Verde - "Drumul Moștenirii
Maramureșene". Trece prin 7 localități: Ocna Şugatag, Budești, Hoteni,
Hărnicești, Desești și Mara. Cuprinde 7 arii protejate: Rezervația Creasta
Cocoșului, Pădurea Crăiasa, Lacul Morărenilor, Tăurile de la Hoteni,
Turbăria Iezerul Mara, Cheile Tătarului, Mlaștinile Poiana Brazilor.
 Coștiui - Dealurile Maramureșului - Depresiunea Rona/râurile
Rona și Ronișoara, Castelul Apaffy - Biserica romano-catolică, Biserica
ucraineană - Rezervația Naturală „Gorunetul de la Ronișoara” - Lacul
Coștiui.
 Ocna Şugatag - Piemontul Marei/râul Cosău - Rezervațiile de
mlaștină oligomorfă "Vlaschinescu" și "Tăul lui Dumitru" pe platoul
Izvoarele - lacurile sărate formate prin prabușirea minelor de sare,
Pădurea Crăiasa - rezervație forestieră de larice, stejar.
 Ocna Şugatag, localitatea Breb - Piemontul Gutinului – Muntii
Gutâi (Gutin)/râul Breb – Lacul Morărenilor - Biserica din lemn "Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavriil" - drumeții către Vârful Gutin, Vârful Creasta
Cocoșului.
 Ocna Şugatag, localitatea Hoteni - Depresiunea Maramureș -
Piemontul Marei - Biserica din lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril".
 Ocna Şugatag, localitatea Şugatag - Piemontul Marei/râul Mara -
Biserica din lemn "Sfânta Paraschiva".
Rezervația naturală "Pădurea Crăiasa" are o suprafață de 44
hectare și a devenit arie protejată începând cu anul 2000, în scopul
conservării diversității biologice și prevenirii activităților de exploatare sau
utilizare a resurselor naturale. Aceasta este amplasată la o altitudine
medie de 485 de metri, în partea de nord a localității Ocna Șugatag, pe
130
DJ 109 F. Vegetația regăsită aici este reprezentată de arborete de gorun
și larice, la care se adaugă stejarul.
Lacul Morărenilor, cunoscut de locuitorii zonei și ca Tăul
Brebului sau Tăul Morărenilor, este o rezervație naturală de tip mixt,
aflată pe teritoriul localității Breb și în apropierea DN 1 F, care leagă
municipiul Zalău de orașul Carei. Acesta are o adâncime de 20 de metri,
se întinde pe o suprafață de 0,45 hectare și s-a format în urma unei
alunecări de teren. În componența acestei arii naturale intră o zonă de
pădure și pajiști, flora de aici fiind îmbogățită de specii precum alunul,
socul negru, salcia aurită, aninul negru, aninul verde, aninul alb, sau
fagul, în timp ce fauna este reprezentată de specii precum păsări (rață
sălbatică, corcodel mic, corcodel cu gât negru), batracieni (broască cu
burta galbenă, broască roșie de munte) și reptile (salamandră carpatică,
șopârlă, viperă) etc.
Rezervația Naturală Tăul Chendroaiei, cunoscută şi sub numele
de Tăul de sub Gutâi, se află pe teritoriul comunei Ocna Șugatag, în
apropierea localității Hoteni. Aceasta este situată la o altitudine de 1.053
metri, la o distanță de aproximativ 5 kilometri de Pasul Gutâi și se
prezintă sub formă de mlaștină compusă din mușchi de tip artic, pe care
s-au dezvoltat pernițe de merișor, afin vânăt și de răchițele.
Bisericile de lemn din localitățile componente ale comunei Ocna
Șugatag: Breb, Hoteni, Șugatag, incluse pe lista monumentelor istorice.
Biserica de lemn din Breb cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril" datează de la 1622 şi are unul dintre cele mai vechi şi mai bine
păstrate turnuri de biserică din ţară – lemnul din anumite elemente din
structura acestuia fiind dat din anul 1530. De asemenea, biserica se
remarcă prin păstrarea pe alocuri a picturii murale de la 1626, prin
colecția de icoane care datează din secolele XVII, XVIII și XIX, și prin
unicitatea grinzii bolții și a acoperișului arhaic care a fost păstrat pe sub
cel actual.
Biserica de lemn din localitatea Șugatag cu hramul "Cuvioasa
Paraschiva", este monument istoric și a fost ridicată în anul 1642 din
lemn de stejar, încadrându-se în stilul arhitectonic al bisericilor de lemn
maramureșene. Pictura bisericii datează din jurul anului 1753.
Biserica de lemn din Hoteni cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril" fost construită în anul 1790 şi a fost adusă în Ocna Șugatag din
localitatea Slatina care în prezent aparţine de Ucraina.
Biserica de lemn din Ocna Șugatag cu hramul "Duminica Tuturor
Sfinților" a fost construită între anii 1978-1983 din lemn de molid și stejar
în stil arhitectural maramureșean şi este unul dintre obiectivele de
referinţă din localitate.
Băile Coștui folosesc în scop curativ apele sărate ale unui fost lac
format în urma prăbușirii unei vechi ocne de sare. Din anul 1956 acestea
131
au devenit cunoscute în turismul balneoclimateric pentru proprietățile
apei de aici, cu un conținut mare de sare, utilizată în tratarea bolilor
reumatice. Bazinul de lemn al acestora a fost refăcut în anul 1998.
Rezervația Pădurea de larice Coștiui este o arie protejată
amplasată în partea Sudică a localității Coștiui, la o altitudine de 575
metri și se află în administrarea Direcției Silvice Baia Mare. Suprafața
acestei rezervații forestiere este de 0,70 hectare, iar pădurea de aici a
fost declarată rezervaţie în scopul protejării şi conservării exemplarelor
de larice (Larix decidua), a căror înălţime ajunge la 30 - 35 metri. În plus,
pădurea are o vechime de până la 150 de ani, rezervaţia de larice fiind
una dintre puţinele de acest fel din ţară şi constituind de multă vreme o
atracţie turistică a zonei.
Castelul Apaffy este unul dintre cele mai importante obiective
turistice din Maramureş. Acesta este amplasat pe teritoriul localităţii
Coştiui şi a avut multiple întrebuinţări de-a lungul timpului, printre care
acela de castel de vânătoare, reşedinţa familiilor care au avut în posesie
minele de sare din localitate sau chiar închisoare, în prezent această
clădire funcţionând ca şcoală. Denumirea castelului provine de la numele
voievodului Apaffy, în proprietatea căruia s-a aflat în secolul al XVII-lea şi
care mai apoi l-a cedat în favoarea regelui Ungariei.
De-a lungul timpului castelul a suferit numeroase transformări, însă
istoria sa este legată în principal de minele de sare din Coştiui, aproape
fiecare nobil lăsând în urmă câte o galerie cu numele său. Astfel, este
atestat istoric faptul că în anul 1800 în Coştiui circula trenul care
transporta sarea la Sighet, acolo unde era măcinată, după care era
încărcată pe vapoare şi transportată pe râul Tisa, care pe atunci era
navigabil, până în Ungaria şi de acolo în toată lumea. În ciuda interesului
manifestat de turişti de a vizita galeriile subterane de sub castel, acestea
au fost închise încă din anul 1986 cu scopul evitării accidentelor din
cauza faptului că erau surpate.
Statuia "Sfântul Ioan de Nepomuk", află în centrul localității
Coştiui, datează din anul 1742. Sfântul Ioan de Nepomuk, cunoscut ca
protector al minelor, a fost un preot martir de origine germană care a trăit
între anii 1345 şi 1393.
Biserica romano-catolică "Sfântul Ioan" din Coştiui a fost
construită iniţial în anul 1729 şi reconstruită între anii 1804 – 1814.
Ulterior s-au făcut lucrări de renovare în anii 1995 la exterior şi în anul
1997 la interior.
Biserica romano-catolică "Calvaria" se află în Coştiui şi datează
din anii 1841 - 1842.

132
Staţiuni montane
Staţiunea Borşa

http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa

Oraşul Borşa este situat în estul judeţului Maramureş, pe Valea


Hotarului, dintre Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, la o altitudine de
673 m. Astfel, oraşul este străjuit de munţi pe toate direcţiile – la sud se
înalţă Munţi Rodnei, la nord Munţii Maramureşului iar spre est Munţii
Ţibău. Fiind una dintre cele mai vechi aşezări din Maramureş, localitatea
Borşa a fost locuită încă din epoca bronzului, fapt dovedit de obiectele
ceramice descoperite, şi întărit de originea dacică a denumirii localităţii –
Borşa, de la cuvântul "Bora" însemnând vifor, furtună.
Cea dintâi atestare documentară a localităţii datează însă din 1353,
şi menţionează localitatea ca aparţinând domeniului Cuhea, al
Bogdăneştilor. Posesiunea asupra acesteia este schimbată de către
regele Ungariei, Ludovic I, către fii lui Sas: Balc, Drag şi Dragomir, din
anii 1365. Bogata istorie a localităţii include şi lupte cu tătarii, victoria
asupra acestora din anul 1717, obţinută de către locuitori în zona
denumită astăzi Preluca Tătarilor fiind un eveniment semnificativ în
istoria aşezării.
Borşa este o staţiune turistică montană, aflată în Munţii Rodnei,
zonă cunoscută pentru condiţiile bune de practicare a sporturilor de
iarnă, dar şi pentru folclorul şi obiceiurile populare.
Aici se practica schiul încă din ultimele decenii ale secolului XIX.
Pârtiile de schi sunt situate la 1200-1500 m altitudine, iar ca şi atracţie,
133
staţiunea dispune de prima trambulină pentru sărituri cu schiurile
naturală, (50 m înălţime) care este unică în Europa.
În afara sezonului de iarnă, staţiunea oferă numeroase posibilităţi
de petrecere a timpului liber, existând trasee montane care pleacă din
localitate în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, marcând obiective
naturale care merită vizitate, dar şi o bogăţie de tradiţii şi obiceiuri
celebrate în cadrul festivalurilor locale.
Oraşul Borşa este situat în estul judeţului Maramureş, pe Valea
Hotarului, dintre Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, la o altitudine de
673 m. Astfel, oraşul este străjuit de munţi pe toate direcţiile – la sud se
înalţă Munţi Rodnei, la nord Munţii Maramureşului iar spre est Munţii
Ţibău.
 Accesul rutier se face pe ruta Baia-Mare - Sighetu-Marmaţiei -
Vişeu de Sus - Moisei - Borşa - Prislop, pe DN 18, care face legătura cu
DN 17 peste pasul Prislop, pe ruta Câmpulung-Moldovenesc - Vatra
Dornei - Bistriţa.
 Accesul feroviar se face pe linia Vişeu de Jos - Vişeu de Sus -
Borşa, cu legătură pe linia Salva - Sighetu Marmaţiei.
Pârtiile de schi
În Borşa funcţionează două pârtii de schi de dificultate medie: Stiol,
cu o lungime de 1000 de m, şi Poiana, cu o lungime de 2000 m. Pârtiile
dispun de telescaun pentru 2 persoane în Poiana şi teleschi pentru vârful
Stiol. Domeniul schiabil va fi extins cu o nouă pârtie, care va fi cea mai
lungă din ţară.
Tot aici există şi cea mai lungă trambulină naturală din Europa – 90
m.
Preţurile pentru sezonul de schi 2013-2014 sunt:
 Telescaun: - 1 urcare: 10 Lei pentru adulţi, 5 Lei pentru copii
 Teleschi Stiol: - 1 urcare: 5 Lei
Cascada Cailor
Cascada, accesibilă de la Complexul Borşa cu telescaunul, sau pe
traseu la pas, se află în partea de NE a Munţilor Rodnei. Prin căderea de
apă – de 90 de m – este una dintre cele mai spectaculoase cascade din
România. Apa cade în mai multe trepte, fiind formată prin topirea
zăpezilor şi ploilor de la munte adunate într-un circ glaciar.
Vârful Pietrosul Rodnei
Cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali, cu o înălţime de 2.303 m,
Pietrosul Rodnei oferă peisaje deosebite, cu o panoramă spre Valea
Vişeului, Borşa, Moisei şi Munţii Maramureşului. Datorită diversităţii şi
bogăţiei faunei şi florei, este o zonă protejată prin titulatura de Rezervaţie
a Biosferei, în cadrul căreia se pot admira, pe lângă speciile rare, şi
fenomene glaciare unice – circuri şi lacuri glaciare.

134
Traseul spre vârf, marcat cu dungă albastră pe fond alb, începe din
oraşul Borşa, şi merge până la staţia meteo (2h), şi continuă până la
destinaţie (încă 2h), fiind accesibil şi de dificultate scăzută.
Lacul Iezer
Lacul glaciar aflat sub Masivul Pietrosul Rodnei, este situat pe
traseul marcat dinspre Borşa, la o altitudine de 1.825 m şi ocupă o
suprafaţă de 3.450 metri pătraţi. Lacul oferă o panoramă superbă,
datorită culorii albastre, fiind înconjurat de verdeaţă şi stânci.
Pasul Prislop
Cea mai înaltă trecătoare din Carpaţii Orientali, fiind situată la 1416
m altitudine, între Munţii Maramureşului din nord şi Munţii Rodnei din
sud, Pasul Prislop face legătura dintre Depresiunea Maramureş şi valea
Bistriţei Aurii din Moldova. Cele mai importante repere ale zonei sunt
hanul şi Mănăstirea Prislop, Muzeul Rădăcinilor şi Monumentul de la
Preluca Tătarilor.
EVENIMENTE CULTURALE
Câteva dintre cele mai importante evenimente care se
organizează la Borşa:
 decembrie - ianuarie – Festivalul Interjudeţean "Datini de iarnă la
Borşa"
 ianuarie - februarie – Salonul de Iarnă al Artiştilor Plastici din
Maramureş, Expoziţie de artă plastică
 februarie – Sărbătoarea Muntelui şi Serbările Zăpezii
 martie – Tradiţii şi Obiceiuri străbune de primăvară - Borşa
 aprilie – Zilele Pădurii – Borşa: Festival de cultură şi spiritualitate
ecologică
 aprilie – Pământ Sfânt şi Roditor: Manifestare cultural religioasă
dedicată Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi protectorul
oraşului Borşa
 aprilie-mai – Expoziţie Pascală şi prezentarea obiceiurilor din
Săptămâna Mare
 iunie – Nopţi de Sânziene
 iulie – Vara Alpină în Munţii Rodnei
 iulie – Festival Internaţional Titiana Mihali
 august – Festivalul Green Fest
 august – Hora la Prislop
 octombrie – Festivalul Toamnei

135
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Structuri de cazare
Nume Tip Categorie Număr Număr Localitate Adresa Telefon
unitate unitate spaţii locuri

ALEXIS pensiune 3 stele 6 12 Borşa Str. Strâmturii, 0745.358.587


turistică nr. 2A

ANCA pensiune 2 stele 4 8 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0262.343787


turistică 27

ANCUŢA pensiune 3 stele 10 20 Borşa Str. Victoriei, 0262.343.300


turistică nr. 68A

CĂLIN pensiune 2 stele 5 15 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0262.344.263


turistică 9B

CARMEN pensiune 3 stele 7 15 Borşa Str. Unirii, nr. -


turistică 74A

CERBUL hotel 2 stele 27 54 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0262.344.199


8B

CRIPENEL pensiune 2 stele 3 6 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0740.972.414


turistică 33C

DORIN pensiune 3 stele 10 20 Borşa Str. Dragoş -


turistică Vodă nr. 2E

ELADI pensiune 3 stele 6 11 Borşa Str. Valea Ilei, 0262.343.633


turistică nr. 10A

FÂNTÂNA pensiune 3 flori 12 24 Borşa Str. Fântâna, -


turistică nr. 36B

HANTIG-LUCIAN pensiune 2 stele 7 14 Borşa Str. Cascada, 0262.343.663


turistică nr. 6

IOANA pensiune 2 stele 6 13 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0262.342.309


turistică 171A

IULIA pensiune 2 stele 4 8 Borşa Str. Victoriei, -


turistică nr. 86A

MARA camere 3 stele 8 16 Borşa Str. Bogdan 0768.382.230


de Vodă nr. 1/A
închiriat

MARIA pensiune 2 flori 9 28 Borşa Str. Brădet, nr. -


turistică 13

MESTEACĂNUL pensiune 2 flori 6 7 Borşa Str. 0745.839.440


turistică Mesteacănului,
nr. 15

MIA pensiune 2 stele 3 5 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0262.344.282,


turistică 40 0745.390.777

NORDICA pensiune 3 flori 6 14 Borşa Str. Brădet nr. 0742.793.805


turistică 10B

136
ONU pensiune 2 stele 5 10 Borşa Str. Fântâna, 0262.342.367
turistică nr. 24B

PĂLTINIŞ hotel 3 stele 19 38 Borşa Str. Vişeuţ, nr. 0262.344.190


42

PAULA pensiune 2 stele 4 8 Borşa Str. Al. I. Cuza, -


turistică nr. 18

PERLA pensiune 2 stele 5 10 Borşa Str. Victoriei, 0744.701.094


MARAMURESULUI turistică nr. 62/B
urbană

POIANA pensiune 2 stele 5 10 Borşa Str. Al. I. Cuza, 0262.344.043


turistică nr. 103
urbană

RODNA motel 2 stele 22 42 Borşa Str. Libertăţii, -


nr. 37

ROYAL pensiune 3 stele 12 27 Borşa Str. Dragoş 0262.344.705


turistică Vodă, nr. 5A

TITI căsuţe 3 stele 8 20 Borşa Str. Al. I. Cuza, 0262.344.884


tip NR. 134A
camping

TITI Pensiune 2 stele 5 12 Borşa Str. Al. I. Cuza, 0262.344.884


turistică nr. 134A

URSU cabană 2 stele 7 15 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0262.343.270


turistică 11/D

VADURI pensiune 3 stele 14 40 Borşa Str. Vasile 0747.029.814,


turistică Alecsandri, nr. 0747.029.803
66/B

VĂLCINEŢ pensiune 3 flori 6 14 Borşa Str. Ţapinarilor 0744.702.581


turistică nr. 20

VICTORIA hotel 3 stele 21 42 Borşa Str. Strâmtura, 0262.342.349


NR. 9

http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa

137
Structuri de alimentaţie publică
Denumirea Tip structură Categorie Număr Localitate Adresa Telefon
structurii locuri

CERBUL bar de zi 2 stele 24 Borşa Str. Brădeţ, nr. -


8B

CERBUL restaurant 2 stele 146 Borşa Str. Brădeţ, nr. -


clasic 8B, Hotel

DORNA pizzerie 2 stele 30 Borşa Str. Libertăţii, -


nr. 37

DORNA restaurant 2 stele 45 Borşa Str. Libertăţii, -


autoservire nr. 37

FÂNTANA restaurant 3 stele 78 Borşa Str. Fântâna, -


clasic nr. 36B

NORDICA bar de zi 3 stele 16 Borşa Str. Brădeţ, nr. 0742.793.805


10B, Pensiune

ROYAL restaurant 3 stele 144 Borşa Str. Dragoş 0262.344.705


clasic Vodă, nr.. 5A

TITI pizzerie 2 stele 88 Borşa Str. Al. I. Cuza -


nr. 134A

VICTORIA bar de zi 3 stele 24 Borşa Str. Strâmtura, -


nr. 9
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa

TRASEE TURISTICE
Munţii Maramureşului
 Trasee la pas:
- Şesuri (Valea Bistritei - DN 18) - Valea Şesuri - Cabana Fântâna
Stanchi.
- Marcaj: punct albastru. Durata: 4 - 5 ore
 Trasee auto:
- Complex Borşa – Vişeu de Sus - 32 km, pe DN 18.
- Complex Borşa – Pasul Prislop - Bistriţa Aurie-Bucovina
(mănăstiri).
Munţii Rodnei
 Borşa - Iezerul Pietrosului - Vârful Rebra.
Marcaj: bandă albastră Durata: 6 - 8 ore
 Complex Borşa - Valea Fântâna - Cascada Izvorul Cailor - Şaua
Stiol - Pasul Prislop.
Marcaj: triunghi roşu. Durata: 4-5 ore.
 Pasul Prislop - Preluca Tătarilor - Complex Borşa.
138
Marcaj: banda galbenă Durata: 2,5 - 3 ore.
 Complex Borşa - Poiana Runcu Stiolului - Şaua Stiol - Izvorul Bistriţei -
Şaua Gârgălău.
Marcaj: bandă albastră. Durata: 3,5 - 4 ore.
 Complex Borşa - Faţa Meselor - Puzdra - Şaua Galaţiului.
Marcaj: punct albastru. Durata: 4,5 - 5 ore.
 Poiana Borşei - Valea Negoiescului - Puzdra - Şaua Galaţiului.
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 6 - 6,5 ore.
 Şaua Gârgălău - Vârful Galaţiului - Vârful Rebra - Vârful Bătrâna -
Pasul Setref.
Marcaj: banda roşie. Durata: 14 - 16 ore.

3.1.4. Structuri de primire turistică de agrement, agrement


sportiv şi divertisment cultural

Mocăniţa. Una dintre cele mai importante valori culturale şi tehnice


ale țării, Mocănița de la Vişeu de Sus este ultima cale ferată forestieră cu
abur din lume. Construită ca şi soluție tehnică mai favorabilă pentru
transportul materialului lemnos decât cel pe apă, calea ferată forestieră
funcţionează şi astăzi, atât pentru rolul inițial, cât şi pentru transportul
turiştilor.
http://www.viseudesus.ro/mocanita
http://www.ordineazilei.ro/actualitate/p/trenul-mocanita-intra-in-
vacanta

139
http://www.cffviseu.ro/content/ro/traseul-mocanitei

ACCES
Plecarea: ora 09:00 din gara CFF Vişeu de Sus
Program: joi, vineri, sâmbătă şi duminică
Sosirea: aprox. la ora 14:30 în Vişeu de Sus
Traseul: Vişeu de Sus – Paltin (21,6 km)
Preţ
 Adulţi: 46 RON/pers;
 Studenţi: 39 RON/pers;
 Copii 6-16 ani: 33 RON/pers.
Rezervări: Grupuri de peste 15 persoane sau cu Pachetul
Mocăniţa Special: 0744.686.716 sau pe e-mail: info@cffviseu.com.
Alte servicii:
Bar (staţia gara - Cafe - muzeu Elefant), cazare în trenul-hotel Carpatia
Express (oferta aici)
Contact:
www.cffviseu.com
info@cffviseu.com
Tel.: +40 262.353.381 (între orele 10 - 19)
Fax: +40 262.353.384
Mobil: +40 744.686.716 (între orele 10 - 19)
ISTORIC
Linia a fost construită după ecartamentul austro-ungar de 760 mm
şi are un parcurs printr-o vale de o sălbăticie fermecătoare, de-a lungul
râului Vaser, peste poduri şi prin tunele. Calea ferată trasează o zonă
împădurită enormă, unde nu există drumuri sau sate, fiind populată doar
de urşi şi lupi.
140
Utilizarea resurselor de lemn de pe Valea Vaserului s-a iniţiat de la
începutul secolului al XVIII-lea, sub imperiul austro-ungar. Coloniştii
vorbitori de limba germană au pătruns primii în pădurile virgine şi cu
ajutorul plutăritului au adus lemnul tăiat la gaterele din Vişeu de Sus.

http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului

În 1932 s-a început construcţia la Calea Ferată Forestieră, care în


comparaţie cu plutăritul însemna un enorm progres tehnic. Căile ferate
forestiere s-au răspândit în acea vreme în toată Europa, în special în
zona carpatică.
Principiul lor de funcţionare era simplu: urmând cursul râului, a fost
necesară o rază îngustă a curbelor (de aceea calea ferată are
ecartament îngust); era în aşa fel organizat încât trucurile goale pentru
lemn erau trase de locomotivele mici în sus, pe când trenurile cu mare
încărcătură coborau la vale, înspre gater, doar din când în când ajutate
de locomotive şi înfrânate.
Deşi în majoritatea ţărilor europene căile ferate forestiere au fost
înlocuite cu drumuri forestiere cel mai târziu după anul 1945, în România
acestea s-au menţinut destul de mult. Astfel, până în anul 1986 România
a fabricat noi locomotive cu abur pentru căile ferate forestiere, iar în
1989 existau peste 15 căi ferate forestiere cu o lungime totală de puţin
peste 1.000 km.

141
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului

Schimbările economice de după '90 au avut efecte majore asupra


CFF-urilor naţionale de atunci: pe parcursul a câtorva ani şinele au fost
toate scoase din funcţiune şi demontate, iar locomotivele şi vagoanele
date la fier vechi sau vândute. Singura cale ferată forestieră care mai
funcţionează în prezent este Mocăniţa de pe Valea Vaserului. Ea îşi
îndeplineşte până astăzi scopul său iniţial de cale ferată forestieră,
transportul lemnelor.
Exploatarea feroviară se realizează din anul 2003 de firma română
R.G. Holz Company SRL, căreia îi aparţine de asemenea şi suprafaţa
depoului şi majoritatea vagoanelor şi locomotivelor. La fel ca şi înainte,
calea ferată şi o mare parte din pădurile de pe Valea Vaserului sunt în
proprietatea statului.
Din anul 2000 calea ferată forestieră este sprijinită şi din străinătate
prin asociaţia Hilfefür die Wassertalbahn. Cu ajutorul elveţienilor s-au
repus în funcţiune locomotive care fuseseră retrase din funcţiune, s-au
procurat noi vagoane de persoane şi s-au restaurant depoul şi clădirea
istorică a gării. În jurul gării din Vişeu de Sus există o infrastructură
importantă care poate fi folosită pentru dezvoltarea turismului.
Din anul 2005, vizitatorii au la dispoziţie vagoane de
persoane tractate de locomotive cu abur, iar din 2007 Valea Vaserului
face parte din Parcul Natural Munţii Maramureşului fiind sub protecţie
europeană.

142
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Structuri de cazare
Nume Tip Categorie Număr Număr Localitate Adresa Telefon
unitate unitate spaţii locuri

SIMINA pensiune 3 stele 6 10 Vişeu de nr. 2111B 0745.988.002


turistică Jos

AGNES pensiune 2 stele 8 19 Vişeu de Str. Spiru -


turistică Sus Haret, nr. 10

ANCUŢA pensiune 2 stele 2 3 Vişeu de Str. Banat, nr. 0262.352.528


turistică Sus 11

ARMONII pensiune 2 flori 3 7 Vişeu de Str. Botoaia, 0262.352.138,


turistică Sus nr. 17/A 0746.183.918

BÂRSAN pensiune 2 stele 4 10 Vişeu de Str. Al. I. 0262.355.653


turistică Sus Cuza, nr. 69B
rurală

BRAD hotel 1 stea 11 18 Vişeu de Str. 22 0262.352.999


Sus Decembrie,
nr. 50

CASA pensiune 3 stele 4 9 Vişeu de Str. Iuliu 0745.297.457


ALBA turistică Sus Maniu, nr.
10A

DĂNUŢA pensiune 2 stele 4 9 Vişeu de Str. Al. I. 0262.352.121


turistică Sus Cuza, nr. 27A
rurală

GABRIELA hotel 3 stele 28 50 Vişeu de Str. 0262.354.380


Sus Rândunelelor,
nr. 1

IOASAF pensiune 3 stele 3 9 Vişeu de Str. Banat, nr. -


turistică Sus 4

LA CASSA pensiune 3 stele 11 21 Vişeu de Str. 0262.355.682


turistică Sus Gheorghe
Doja, NR. 6

MAGNOLIA pensiune 3 stele 4 12 Vişeu de Str. Arșița, nr. -


turistică Sus 90

PAULIUC pensiune 3 stele 4 10 Vişeu de Str. Iuliu 0262.355.395


GHEORGHE turistică Sus Maniu, nr.
10A

SANDA pensiune 2 stele 5 10 Vişeu de Str. Moldova, 0262.352.032


turistică Sus nr. 1
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului

143
Structuri de alimentaţie publică
Denumirea Tip Categorie Număr Localitate Adresa Telefon
structurii structură locuri
BRAD restaurant 2 stele 24 Vişeu de Str. 22 0262.353.857
clasic Sus Decembrie,
nr. 50
GABRIELA bar de zi 2 stele 50 Vişeu de Str. 0262.354.380
Sus Rândunelelor,
nr. 1
GABRIELA restaurant 2 stele 161 Vişeu de Str. 0262.354.380
clasic Sus Rândunelelor,
nr. 1
LA CASSA bar de zi 3 stele 12 Vişeu de Str. -
Sus Gheorghe
Doja, nr. 6
LA CASSA restaurant 3 stele 55 Vişeu de Str. 0262.355.682
clasic Sus Gheorghe
Doja, nr. 6
HTTP://WWW.INFOVISEU.RO/DESTINATII-TURISTICE/VALEA-
VASERULUI

TRASEUL DE PE VALEA VASERULUI


Traseul urmează ruta:
 Gara CFF Vişeu de Sus
o Bilete
o Informaţii
o Plăcinte şi cafe-bar
 Staţia Novăţ
o Foişor din lemn/loc de picnic
o Toalete
 Delta Novăţ (Ramificaţie Deltă)
o Bifurcaţie de cale ferată
 Alimentare cu apă a locomotivei
o Toalete
o Băuturi
 Staţia Cozia
o Pepinieră cu canton silvic
o Clădire istorică a gării
 Galerii din al Doilea Război Mondial

144
o Fostul spital militar
o Depozitul de muniţie
 Destinaţia Paltin
o Loc de picnic
o Servire grătare, băuturi
o Clădirea istorică a gării
 Întoarcere la Vişeu de Sus
o Birou Suveniruri
o Muzeul evreiesc Casa Elefant
o Cină la lumina lumânărilor în vagonul-restaurant
o Cazare în Trenul-Hotel Carpatia Express
VALEA IZEI
Valea Izei este un areal care a păstrat mai multe tradiții și obiceiuri
decât oricare altă zonă din România. Regiunea adună sub aceeași
denumire, provenită nu atât de la râul care străbate zona, ci de la vechiul
mod de administrare al teritoriului – "Cnezatul Văii" – un număr de
așezări care se aseamănă prin port și obiceiuri, creând un spațiu etno-
cultural unitar.
Din acest spațiu fac parte, dinspre nord-vest spre sud-est
comunele: Vadu Izei, Oncești, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Șieu,
Botiza, Poienile Izei, Bogdan Vodă, Ieud, orașul Dragomirești, orașul
Săliștea de Sus și comuna Săcel.
Valea Izei se află pe lista siturilor de importanță comunitară, făcând
astfel parte din Situl Natura 2000, cunoscut sub denumirea de Valea
Izei și Dealul Solovan, datorită habitatelor rare, și a speciilor de plante și
animale care sunt de interes științific, periclitate și ocrotite.
LOCALIZARE
Valea Izei este situată în nordul județului Maramureș, din Vadu
Izei, și până în localitatea Săcel, la limita cu județul Bistrița-Năsăud.
ACCES
Accesul se face pe drumul național DN 18, care leagă Baia Mare
de Sighetu Marmației și prin drumul județean DJ 186, Vadu Izei – Săcel,
care leagă comuna Vadu Izei de alte localități importante precum orașele
Dragomirești, Săliștea de Sus și comunele Bârsana, Strâmtura,
Rozavlea.
OBIECTIVE TURISTICE
Cele mai relevante obiective turistice din comunele şi oraşele de pe
Valea Izei sunt listate în continuare:
Vadu Izei
Casa Memorială "Vasile Kazar" - este o gospodărie ce datează
din secolul al XVIII-lea, amenajată sub for¬ma unui muzeu în care sunt
expuse obiecte vechi și articole de îmbrăcăminte tradiționale care atestă
faptul că viețile celor care locuiesc în comuna Vadu Izei continuă pe
145
aceiași linie. Totodată, trebuie menționat că acesastă casă a fost donată
maramureșenilor de marele pictor și grafician Vasile Kazar, în prezent
aceasta fiind una dintre principalele atracții turistice ale comunei.
Biserica de lemn "Cuvioasa Parascheva" - aceasta a fost
declarată monument istoric, se află în localitatea Valea Stejarului și a
fost construită între anii 1615-1620, iar stilul în care a fost construită
aceasta este specific maramureșean, materialul folosit pentru ridicarea
acesteia fiind lemnul de stejar. Dimensiunile bisericii sunt de 10 metri
lungime, 4,5 metri lățime iar pictura din interiorul bisericii a fost executată
pe pânză specifică iconografiei bizantine, de pe vremea Comnenilor,
însă aceasta se mai păstrează doar în mică parte. În anul 1976 biserica
a fost renovată din nou și resfințită iar printre obiectele de valoare care
pot fi regăsite aici sunt cărțile de ritual, Tripticul, medalioanele de pe
ușile împărătești dar și icoanele pe sticlă și lemn. În plus, în anul 2012
biserica a intrat într-un proces de reparații capitale, finanțat de Ministerul
Culturii.
Strâmtura
Biserica de lemn din Glod, construită în secolul al XVIII-lea,
monument istoric.
Biserica de lemn din Strâmtura, unde se află "Cazania lui
Varlaam", lucrare scrisă în anul 1643 și icoane pe sticlă și lemn din
secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
Şieu
Biserica din lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" care
datează din anul 1760 și este încadrată în categoria monumentelor
istorice.
Botiza
Izvoarele naturale minerale în jurul cărora s-au construit băi
pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi care oferă localnicilor şi
turiştilor atât apă minerală feruginoasă cât şi ape sulfuroase. Din cele 7
izvoare minerale prezente pe teritoriul comunei, în prezent sunt
valorificate doar 2, acestea fiind şi mai uşor accesibile, fiind situate pe
Valea Sasului la 4 – 6 km de centrul comunei.
În zona cunoscută de localnici ca "La Zezuini" sau "La
Vizuini" se află trei peşteri verticale în calcar, cea mai mare având o
lungime de 12 m şi o lăţime de 3.5 m şi aflându-se la 10 m adâncime.
Din păcate traseul către acestea nu este marcat şi intrarea în peşteri nu
este amenajată, astfel că pot fi vizitate doar cu însoţitori calificaţi în
speologie.
Biserica din lemn din Botiza care poartă hramul "Sf. Parascheva"
este situată în centrul comunei, lângă Biserica Ortodoxă nouă, la 10 km
de DN186. Această biserică are o importanţă turistică foarte mare
datorită îmbinării religiei cu istoria şi cu tradiţia.
146
Biserica Greco-Catolică, construită pe o colină între anii 2003 şi
2008, este o biserică decorată cu icoane din lemn sculptate de meşterii
locali, ce îmbină tradiţionalul cu modernul şi poartă hramul "Inima
Neprihănită a Mariei".
Aflată pe Valea Băiţei, la 3 km de centrul comunei, Vâltoarea din
Botiza este folosită ca "o maşină de spălat tradiţională" pentru spălarea
şi curăţarea covoarelor, amintind de vechile metode de spălare folosite
în întreg spaţiul românesc. Astfel, ea este vizitată atât de către tinerii ce
nu au prins acele vremuri, cât şi de vârstnicii care îşi aduc aminte cu
nostalgie vremurile tinereţii.
Horinciile (Cazanele de horincă/ţuică) din Botiza au devenit un
punct de atracţie pentru turiştii care vin în comună pentru horinca
specifică zonei, dar şi pentru poveştile pline de tâlc şi umor spuse în
procesul fabricării acesteia.
Poienile Izeii
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" – inclusă în patrimoniul
UNESCO, a fost construită în anul 1632 și este una dintre cele mai bine
păstrate biserici din Maramureș. Unicitatea edificiului provine din faptul
că denotă evoluția în timp a arhitecturii religioase din zonă, păstrând
elemente arhitecturale care au dispărut în general: pridvor orientat spre
vest și absida altarului în formă rectangulară în retragere. Picturile și
icoanele sunt foarte bine conservate și reprezintă expresii artistice
autentice și unice.
Bogdan Vodă
Izvoarele de apă minerală și sulfuroasă de pe Valea Ruginoși,
denumite și "La păcura", recomandate pentru diferite afecțiuni.
Biserica de lemn din centrul localității Bogdan Vodă, a fost
construită în anul 1718, în stil gotic maramureșean, și este pictată în stil
bizantin primitiv de către pictorul maramureșean Alexandru Panehalschi.
Ieud
Biserica din Deal, una dintre cele mai vechi din Maramureș,
datând din 1364, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul
1999. Denumită și biserica bătrână, a fost reconstruită în secolul al XVII-
lea, și se remarcă prin tehnica de construcție dar și picturile interioare
conservate foarte bine, și care fac parte din etapa matură a creației lui
Alexandru Ponehalschi.
Biserica de lemn din Vale, datează din 1717, se distinge prin
armonia elementelor arhitecturale, reprezentând la rândul ei o valoare
artistică autentică.
Muzeul satului din Ieud, aflat într-o casă țărănească, adăpostește
obiecte de port popular, dar și unelte și obiecte decorative.

147
Dragomireşti
Muzeul ţărăncii române. Primul muzeu din România dedicat
exclusiv femeii, surprinde prin exponatele sale ocupațiile femeilor pe
întreg parcursul vieții. Ineditul acestei locații este întregit de ghidul
muzeului, dna Ileana Zubașcu, care aduce autenticitate prin perspectiva
personală și povestirile autentice. Muzeul, aflat într-o casă tradițională de
brad rotund, este deschis permanent.
Săliştea de Sus
Biserica din lemn "Sfântul Nicolae" (denumită și "Biserica
Bulenilor" sau "Biserica din Vale"), construită în anul 1722, se remarcă
prin icoane și picturi vechi, datând din secolul al XVIII-lea.
Biserica din lemn "Sfântul Nicolae" (denumită și "Biserica
Nistoreștilor" sau "Biserica din Deal"), construită în anul 1680 a fost
declarată monument istoric. Aceasta se remarcă prin acoperișul său
dublu și prin picturile murale bine păstrate.
Săcel
Atelierul de măști populare al meșterului Vasile Șușca, aflat
peste "Puntea Miresei", mai sus de centrul localității.
Atelierul de sculptură în lemn al meșterului popular Grigore
Țulean, aflat pe Valea Carelor.
Centrul de ceramică roşie nesmălţuită, ultimul atelier din Țara
Maramureșului care încă folosește materiale de factură dacică care se
prelucrează în cuptoare romane, prin procedee antice. Atelierul își
desfășoară activitatea într-o gospodărie țărănească.
Moara lui Mecleș este un ansamblu compus din două mori de
apă, vâltoare și o mașină de prelucrat lâna care funcționează pe râul Iza.
Rezervaţia naturală Izvorul Albastru al Izei, întinsă pe o
suprafaţă de peste 100 de ha, se află sub vârful Mucelul Râios.
Principalele atracții sunt peștera cu o lungime de 2500 m, formată la
zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei cu zonă
calcaroasă, şi izbucul prin care apa iese la suprafață, având o culoare
deosebită.
ISTORIC
Zona Văii Izei a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperirile
arheologice indicând prezența umană încă din epoca bronzului, fiind
găsite depozite de bronz cu topoare, brățări și alte obiecte la Ieud, Vadu
Izei, Dragomirești, Rozavlea.
Secolul II î.Hr. este perioada în care începe prelucrarea fierului și a
obiectelor ceramice, secolul următor acoperind o perioadă de apogeu a
societății daco-romane din zonă – ilustrată prin ceramica descoperită în
Oncești și alte așezări. Cu toate că izolarea geografică a zonei a făcut ca
întregul Maramureș să rămână în afara granițelor Daciei romane,

148
influențele latine s-au făcut simțite foarte puternic, atât în grai cât și în
obiceiuri și cultură.
Conturarea întâilor formațiuni politice a adus cu sine și primele
atestări documentare din zonă, începând cu secolele X-XIV, lucrarea
„Diplome Maramureșene din secolul XIV-XV, Sighet, 1900”, considerată
a fi Cartea de Aur a Maramureșului atestând înființarea mai multor
așezări de pe valea Râului Iza.
La sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu moartea lui Balc, dispare
Voievodatul Maramureşului, care va deveni comitat, condus de un rege
străin. Satele au fost conduse o vreme de pretori, aleși din nobilimea
locală, alături de un sfat al bătrânilor. Libertatea țăranilor locali au dus la
diferite manifestări pentru eliberare, luptele sociale fiind intensificate și
de răscoala iobagilor, din 1703. De asemenea, sunt sprijinite luptele din
cadrul Răscoalei lui Francisc Rakoczy, însă ca urmare a înfrângerii,
teritoriul revine stăpânirii habsburgice. Începutul secolului al XVIII-lea
aduce cu sine mai multe invazii ale tătarilor, care provoacă distrugeri
semnificative satelor.
Anul 1848 a adus cu sine importante modificări sociale, odată cu
revoluția, societatea tinzând spre o reorganizare a comunității.
EVENIMENTE CULTURALE
Vadu Izei
 mai - Festivalul Internațional de folclor pentru copii "Am fost ș-om
fi"
 iunie - "Serbările copilăriei"
Strâmtura
 septembrie - Ziua Comunei - satul Glod
Șieu
 mai - Festivalul-concurs "Floare mândră de pe Iza", care
păstrează vie tradiţia prin autenticitatea costumelor şi a cântecelor
populare
Botiza
 august - Festivalul "Pentru mândra din Botiza"
Poienile Izei
 octombrie - Sfânta Parascheva – Hramul Bisericilor de lemn din
Poienile Izei şi Deseşti
Ieud
 decembrie - Teatrul popular „Viflaimul”
Dragomirești
 decembrie – Concertul de colinde "Asta-i sara de Crăciun" –
participă grupuri de colindători din Dragomireşti şi din alte localităţi de pe
Valea Izei
 decembrie – Pregătirea Stolnicului în tradiţiile de Crăciun, la
Muzeul Ţărăncii Române
149
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Structuri de cazare
Nume unitate Tip unitate Categorie Număr Număr Localitate Adresa Telefon
spaţii locuri

ADRIANA pensiune 2 flori 4 8 Botiza nr. 333 -


turistică

ANA pensiune 3 flori 6 15 Botiza nr. 4 0262.334.023


ORGHICI turistică

BERBECARU pensiune 2 flori 4 6 Botiza nr. 743 -


VICTORIA agroturistică

BERBECARU pensiune 2 flori 4 8 Botiza nr. 743 0262.334.207


VICTORIA 2 agroturistică

CASA pensiune 2 flori 5 10 Botiza Str. -


POIENAR turistică Principală,
nr. 429

CASA SIDĂU pensiune 2 flori 4 8 Botiza nr. 63 -


turistică

COSTINAR pensiune 2 flori 6 12 Botiza nr. 163A -


AURICA turistică

CRETUCA pensiune 3 flori 9 16 Botiza nr. 672 0262.334.299


turistică

DORINA pensiune 2 flori 7 14 Botiza nr. 678 -


turistică

GĂMBIŢA pensiune 2 flori 3 6 Botiza nr. 62 -


turistică

GEORGE pensiune 2 stele 2 4 Botiza Str. 0262.334.110


IURCA turistică Principală,
nr. 742

GROŞAN pensiune 3 flori 3 6 Botiza nr. 431 -


agroturistică

MANŢA pensiune 2 flori 7 16 Botiza nr. 434 0262.334.118


GHEORGHE turistică
rurală

MANŢA pensiune 2 flori 6 12 Botiza nr. 407 -


MARIE turistică

MARIETA pensiune 2 stele 2 4 Botiza nr. 276 0262.334168


turistică

NEAGU pensiune 2 flori 4 8 Botiza Str. -


turistică Principală,
nr. 529

150
PETREUŞ pensiune 2 flori 2 4 Botiza nr. 771 -
IRINA turistică

SIDĂU pensiune 2 flori 4 8 Botiza nr. 787 -


PARASCA turistică

SUCI pensiune 2 stele 6 12 Botiza Str. -


turistică Principală,
nr. 335

TOMŞA pensiune 3 flori 4 8 Botiza nr. 307 0262.334.268


IOAN turistică

VESELIA pensiune 2 flori 8 16 Botiza nr. 767A -


turistică

CHINDRIŞ pensiune 2 stele 3 6 Ieud Str. 0262.336.197


VASILE turistică Principală,
nr. 201

ILEA pensiune 2 flori 3 6 Ieud nr. 333 0262.336.039


turistică
rurală

BUD pensiune 2 stele 6 6 Onceşti Str. 0262.331.322


turistică Principală,
nr. 360

ROSMARIN pensiune 2 flori 4 9 Onceşti nr. 285 0733.244.190,


turistică 0262.348.506

RUSTIC pensiune 2 flori 3 6 Onceşti nr. 168 0262.331.323


agroturistică

SUB CETATE pensiune 3 flori 15 34 Onceşti nr. 480 0262.348.498


LA MATEI turistică

SUB CETATE pensiune 3 flori 3 6 Onceşti nr. 480 -


LA MATEI II turistică

SUSANI pensiune 2 flori 4 8 Onceşti nr. 179 -


agroturistică

ADRIANA pensiune 2 flori 4 8 Poienile nr. 89A 0262.334.380,


agroturistică Izei 0721.680.835

BÎRŞOAN pensiune 2 flori 4 8 Poienile nr. 135A -


MARIA agroturistică Izei

CASA ALINA camere de 3 stele 4 9 Poienile nr. 193 0721.596.038,


închiriat Izei 0262.334.367

CASA pensiune 3 flori 7 14 Poienile Str. 0262.334.395


BOBOCEA agroturistică Izei Principală,
nr. 87

DOMNIŢA pensiune 2 flori 8 16 Poienile nr. 138 0724.175.757


151
agroturistică Izei

DOMNIŢA căsuţe tip 2 stele 5 10 Poienile nr. 138 -


camping Izei

IOANA DIN pensiune 2 flori 4 8 Poienile nr. 134 0723.231.292


POIANĂ agroturistică Izei

ION DE LA pensiune 2 flori 3 6 Poienile nr. 15 0262.334.365


CRUCE agroturistică Izei

MARIA BÎRLEA pensiune 2 stele 3 7 Poienile nr. 192 0262.334.368


turistică Izei

MARIA pensiune 2 flori 3 6 Poienile nr 144A 0721.389.932


PETREUŞ agroturistică Izei

COLŢ DE RAI pensiune 3 flori 9 23 Săcel nr. 971 -


turistică

KRISTAL pensiune 3 flori 14 30 Săcel nr. 1058 -


turistică

LĂCRĂMIOARA pensiune 3 flori 15 30 Săcel nr. 755 0262.339.466


turistică

BIANCA pensiune 3 stele 5 10 Săliştea Str. -


turistică de Sus Cireşilor,
nr. 1

CASA pensiune 2 stele 2 4 Săliştea Str. -


MAMEI turistică de Sus Cireşilor,
BATRÂNE nr. 1

DAVID pensiune 3 stele 5 10 Săliştea Str. -


turistică de Sus Cireşilor,
nr. 1

SEKY pensiune 3 stele 12 24 Săliştea Str. 0744.157.508


turistică de Sus Cireşilor,
nr. 1

VASILICA pensiune 2 stele 4 7 Săliştea Str. 0742.243.308


turistică de Sus Baleasa,
nr. 58

BOTA pensiune 2 stele 5 10 Şieu Str. 0262.333.505,


GEORGIANA turistică Principală, 0742.664.808
nr. 885

CHINDRIŞ pensiune 2 flori 5 10 Şieu nr. 881 0262.333247


GHEORGHE agroturistică

CHINDRIŞ pensiune 2 flori 2 4 Şieu Str. 0262.333.610


IOAN agroturistică Principală,
nr. 838

152
JAKU pensiune 2 flori 3 6 Şieu nr. 431 -
agroturistică

JILĂU pensiune 1 floare 5 10 Şieu nr. 990 0744.187.953


agroturistică

MAN pensiune 2 flori 3 6 Şieu nr. 634 0262.333.513,


MARIA agroturistică 0721.347.493

OCHII LUI pensiune 2 stele 4 8 Şieu nr. 456 0262.333.197,


DOBRIN turistică 0745.354.798

ÎN POIANĂ 1 pensiune 2 stele 4 8 Strâmtura Str. Popii, 0262.332.367,


turistică nr. 81A 0720.519.794

ÎN POIANĂ 2 pensiune 2 stele 12 19 Strâmtura Str. Popii, -


turistică nr. 81A

ARDELEAN pensiune 3 stele 5 10 Vadu Izei nr. 190B -


turistică

CASA pensiune 2 flori 2 5 Vadu Ize nr. 689A 0262.330.228


BUNICULUI agroturistică

CASA pensiune 2 stele 8 14 Vadu Ize nr. 333 A 0262.330.365


IURCA ANA turistică

CASA pensiune 2 flori 4 8 Vadu Ize nr. 505 -


MUNTEAN turistică

CASA pensiune 2 flori 4 8 Vadu Ize Nr. 689A 0262.330.228


TRADIŢIONALĂ agroturistică
BORLEAŢ

CASA pensiune 2 flori 4 8 Vadu Ize nr. 617A 0262.330.319


VIORICA turistică

COVACIU pensiune 2 flori 2 4 Vadu Ize Str. Zăvoi, 0262.330.051,


IOAN turistică nr. 578 0742.610.137
rurală

DENISIA pensiune 2 flori 4 8 Vadu Ize nr. 58 -


turistică

DENISIA pensiune 2 stele 5 10 Vadu Ize nr. 534 0262-330038


turistică

GHITA pensiune 2 stele 3 6 Vadu Ize Str. 0262.330.087


VASILE turistică Principală,
nr. 322

IOANA pensiune 2 flori 4 8 Vadu Ize nr. 26 0262.330.454,


agroturistică 0742.742.726

LA GORGAN pensiune 2 flori 5 10 Vadu Ize nr. 447 -


turistică

153
LA MOARĂ pensiune 4 flori 4 8 Vadu Ize nr. 446 -
LA NICULAI turistică

LA MOARĂ pensiune 3 flori 8 16 Vadu Ize Str. 0262.330.341


LA NICULAI turistică Principală,
nr. 320

TELEPTEAN pensiune 3 flori 10 20 Vadu Ize Str. -


TODORA agroturistică Principală
nr. 506

TELEPTEAN pensiune 3 flori 10 20 Vadu Ize Str. 0262.330.474


TODORA turistică Principală
rurală nr. 506

VADU IZEI pensiune 2 stele 14 28 Vadu Ize nr, 331B 0262.330.308,


turistică 0742.151.218

VICTOR cabană 2 stele 5 10 Vadu Ize nr. 17 -


turistică
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului

Structuri de alimentaţie publică


Denumirea Tip Categorie Număr Localitate Adresa Telefon
structurii structură locuri

ÎN POIANA restaurant 2 stele 130 Glod nr. 81A -


2 pensiune

SEKY restaurant 3 stele 100 Săliştea Str. 0744.157.508


pensiune de Sus Cireşilor,
nr. 1

VADU IZEI restaurant 2 stele 240 Vadu Izei nr. 331B 0262.330.308,
pensiune 0742.151.218
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului

TRASEE TURISTICE
Dintre traseele turistice care se pot aborda de către turiştii ajunşi
pe Valea Izei amintim:
 Sighetu Marmației - Dealul Herea - Valea Vișeului - Borșa - pasul
Prislop - Bistrița Aurie
 Vadu Izei - Bârsana - Săcel - pasul Șetref sau Moisei
 Gura Slătioarei - Slătioara - Glod
 Șieu - Botiza - Poienile Izei

154
MĂNĂSTIREA DE LA BÂRSANA

http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana

Mănăstirea de la Bârsana reprezintă un complex monahal


remarcabil prin concentrarea artei cioplitului în lemn din Țara
Maramureșului și este una dintre cele mai frumoase și îngrijite mănăstiri
din Maramureș, aceasta fiind vizitată zilnic de sute de pelerini și turiști,
atât din țară, cât și din străinătate, și constituind un loc ce nu ar trebui să
lipsească din niciun traseu turistic făcut în zona Maramureșului.
Mănăstirea "Soborul Sfinților 12 Apostoli" aparține de Episcopia
Ortodoxă Română a Maramureșului și a Sătmarului și se găsește pe
teritoriul comunei Bârsana, una dintre cele mai mari comune din județul
Maramureș, amplasată pe malul drept al râului Iza.
Ansamblul monahal cuprinde în prezent Biserica de lemn în stil
maramureșean, Aghiasmatarul, Stăreția, Altarul de Vară, Casa
Duhovnicului, Casa Maicilor, Casa Artistului, Casa Meșterilor,
Prăznicarul cu trapeză, Muzeul Mănăstirii, Turnul Clopotniță, Poarta
Maramureșeană de la intrare, Monumentul funerar.
Localizare
Mănăstirea de la Bârsana se află aproape de malul Izei, la ieșire
din Bârsana spre Strâmtura, în zona etnografică a Maramureșului Istoric
și pe Valea Izei.
ACCES
Mănăstirea din Bârsana se află la o distanță de 22 kilometri sud-est față
de municipiul Sighetu Marmației, la ieşire din localitatea Bârsana, spre podul
Slătioarei, la kilometrul 17 al DJ 186.

155
 Accesul pe șosea este posibil pe mai multe trasee: pe DJ 186,
pe ruta Sighetu Marmației - Vadu Izei - Oncești - Bârsana; pe DJ 186,
din comuna Săcel spre Bogdan Vodă - Oncești - Bârsana; pe ruta
dinspre Cavnic spre Budești - Călinești - Bârsana.
 Accesul cu trenul se poate face până în gara din municipiul
Sighetu Marmației, pentru cei care călătoresc cu trenul, stația feroviară
de aici fiind cea mai apropiată de Mănăstirea Bârsana.
OBIECTIVE TURISTICE
Site oficial: www.manastireabarsana.ro
Dintre clădirile mănăstirii se pot vizita Biserica, muzeul şi atelierele
mănăstireşti, clădirile precum Casa Maicilor sau Casa Voievodală
neputand fi vizitate.
Taxa de intrare este de 1 ron/persoană, iar, dacă se doreşte să se
facă fotografii, taxă foto-video este de 5 RON.
Accesul în parcarea amenajată a mănăstirii este gratuit.
Biserica de Lemn din Bârsana, vechea biserică a mănăstirii,
datează din anul 1711 şi poartă hramul "Intrarea Maicii Domnului în
Biserică". Aceasta a fost declarată monument istoric, fiind inclusă pe lista
de patrimoniu cultural mondial UNESCO la sfârşitul anului 1999. Această
biserică nu trebuie confundată cu biserica de lemn nouă a complexului
monahal Mănăstirea Bârsana, ele fiind dispuse la câţiva kilometri
distanţă una de cealaltă.
"Muzeul de icoane şi carte veche Gavril de Bârsana" din cadrul
mănăstirii este amplasat în partea de sud-est a mănăstirii, în apropierea
turnului clopotniţă. Acesta a fost construit şi amenajat pentru a întregi
funcţiile mănăstirii şi a fost inaugurat oficial în data de 29 iunie 2005.
Structura muzeului este împărţită pe trei nivele: demisol, parter,
etaj şi asigură spaţiile de expunere pentru icoane şi vitrine cu cărţi
religioase, la parter, dar şi ateliere în care maicile de la mănăstire ţes,
pictează icoane, la demisol, la etaj fiind amplasate exponatele cu
caracter etnografic, toate spaţiile conturând imaginea unei case ţărăneşti
maramureşene, la rândul lor mobilierul şi tâmplăria fiind de inspiraţie
locală.
În interiorul muzeului a fost prevăzut şi un loc de "zăbavă" şi
meditaţie, foişorul, element specific arhitecturii româneşti, iar accesul la
etaj şi demisol se face prin intermediul scărilor dispuse simetric, care
facilitează realizarea circuitului de vizitare al muzeului. Totodată, datorită
faptului că muzeul este un obiectiv destinat turiştilor şi pelerinilor care îşi
doresc să obţină mai multe informaţii cu privire la trecutul religios şi
cultural al provinciei istorice Maramureş, acesta a fost amplasat astfel
încât să aibă o legătură directă cu accesul în mănăstire, însă în aşa fel
încât să nu fie perturbate nici activităţile cu caracter religios ale
mănăstirii.
156
Printre exponatele colecţiei muzeale se numără manuscrise şi cărţi
sfinte de patrimoniu, care datează din secolele XVI-XIX, icoane vechi şi
o colecţie numeroasă de obiecte de artă populară locală, toate acestea
dând o valoare spirituală colecţiei muzeale.
Atelierele mănăstireşti constituie la rândul lor obiective turistice
importante din cadrul mănăstirii. Cele două ateliere mănăstireşti, unul de
pictură şi altul de ţesătorie, au fost înfiinţate în scopul păstrării şi
perpetuării tradiţiilor monahismului ortodox.

http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana

ISTORIC
În trecut au existat două vetre monahale la Bârsana, care se
regăseau la o distanţă de aproximativ 8-9 kilometri distanţă una faţă de
cealaltă. Una dintre ele era amplasată în partea de sud-est a hotarului, în
Valea Slatinei, iar cealaltă în partea de sud-vest, pe Dealul Humâna, la
izvoarele văii care se numea Valea Mănăstirii, în secolul al XIV-lea, şi
care, în prezent, este cunoscută sub numele de Valea Hotarului.
Despre mănăstirea de pe Dealul Humâna se cunoaşte că a fost
atestată documentar printr-o diplomă, la data de 21 iulie 1390, însă în
afară de aceasta nu au fost descoperite alte documente care să ateste
existenţa mănăstirii, fiind cunoscut, prin tradiţie, faptul că aceasta a
dispărut în secolul al XVIII-lea, în urma acţiunilor distrugătoare ale
Uniaţiei, care au făcut să nu mai existe mai multe mănăstiri din zona
Transilvaniei.

157
Mănăstirea de pe Valea Slatinei a avut ca punct de început o
sihăstrie care exista în Valea Slatinei, în locul cunoscut drept "La Părul
Călugărului", despre care tradiţia spune că "a fost mai veche, mai mare
şi mai importantă decât cea din Humâna". Începutul vieţii monahale de
aici poate fi stabilit în jurul secolelor XIII-XIV şi a coincis cu stabilirea în
acest loc a călugărilor care şi-au construit chilii şi biserica de lemn,
urmând, mai apoi, ca modesta sihăstrie să se transforme în mănăstire.
Din cauza accesului îngreunat la mănăstire şi a apropierii de râul Iza,
peste care nu exista o punte de trecere în apropiere, mănăstirea a fost
mutată din Valea Slatinei, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, într-
un loc aflat în dreptul Izei, cunoscut în acea perioadă sub denumirea de
"Podurile Strâmtorii". Odată cu mutarea mănăstirii în noua locaţie, acesta
a primit numele de "Podurile Mănăstirii". Tradiţia spune că mutarea
mănăstirii nu putea fi făcută decât de un voievod, iar, după cum indică
dovezile, acesta nu putea să fie decât Balcu Vodă, care a condus Țara
Maramureşului pe o perioada de 30 de ani, fiind ultimul mare voievod al
Maramureşului. Astfel mănăstirea de aici era cunoscută şi ca
"mănăstirea voievodală".
În timp, prestigiul de vatră a spiritualităţii româneşti a mănăstirii de
la Bârsana a sporit, şi, în ciuda interdicţiilor impuse de conducerile
străine, acesta ţinea legătura cu marile centre ortodoxe din Moldova şi
Țara Românească, de unde erau aduse cărţi de slujbă şi învăţătură, nu
doar pentru mănăstire, ci şi pentru parohiile din apropiere. În perioada
anilor 1735-1740, Mănăstirea de la Bârsana a devenit reşedinţa
Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului, în anul 1740 această
episcopie fiind desfiinţată în mod oficial, însă, în ciuda acestui fapt,
călugării şi preoţii maramureşeni au rămas statornici în credinţa
strămoşească şi după această dată.
Mănăstirea Bârsana a avut un rol important în apărarea legilor
strămoşeşti şi a conservării şi perpetuării credinţei ortodoxe în perioada
acţiunilor uniaţiei din jurul anului 1700 şi în ciuda presiunilor asupra
locaşurilor de cult din zonă, generate de extinderea oficială a unirii
religioase a românilor cu Biserica Romei, mănăstirea a rezistat până în
1791, atunci când aceasta a fost desfiinţată, călugării de aici fiind
alungaţi şi fiind nevoiţi să se refugieze la Mănăstirea Neamţ din Moldova.
Atunci, mănăstirea a fost devastată, au fost distruse chiliile şi clădirile
anexe, averea fiind confiscată, o parte din aceasta ajungând în
proprietatea statului şi fiind predată mănăstirii greco-catolice de la
Cernoc, iar cealaltă parte, cuprinzând şi locul unde se aflase mănăstirea,
a intrat în proprietate bisericii parohiale din Bârsana.
În urma desfiinţării mănăstirii, din vatra mănăstirii au mai rămas
doar biserica şi stăreţia, iar pentru a proteja biserica de profanare şi
distrugere, în anul 1806 credincioşii din Bârsana au mutat-o în vatra
158
satului lor, în locul cunoscut sub numele de "Podurile Jbârului", loc în
care se află şi în prezent. De asemenea, odată cu mutarea bisericii a fost
dusă în sat şi stăreţia, loc în care mai apoi a funcţionat şcoala
confesională românească.
Locul în care se afla Mănăstirea "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli" era
bine gospodărit în perioada când se afla în posesia parohiei Bârsana,
însă, după Al Doilea Război Mondial, locul a fost confiscat. La acel
moment, pe o parte din teren s-a format un nou cătun, iar pe cealaltă
parte de teren, s-a construit apoi noua mănăstire. Amintirile vechii
mănăstiri nu dispăruseră din memoria credincioşilor, la fel ca dorinţa de
a avea alta în loc, însă, evenimentele istorice s-au dovedit a fi împotriva
acestei aspiraţii. Din cauza regimului comunist care se opunea înfiinţării
de noi mănăstiri, reînfiinţarea acesteia a devenit posibilă abia după anul
1989. Astfel, în anul 1993 a fost sfinţită piatra de temelie a noii biserici,
stabilindu-se că mănăstirea va fi de maici şi va avea hramul "Soborul
Sfinţilor 12 Apostoli".
Sursa de inspiraţia pentru reconstrucţia bisericii a fost tradiţia
locală, toate clădirile din incinta mănăstirii fiind construite din lemn de
stejar şi pietre de râu de către meşterii din localitate. S-a asigurat astfel
continuitatea artei cioplitului în lemn şi a îmbinării lemnului, reconstrucţia
mănăstirii fiind considerată o punte între trecut şi viitor, astfel că noul
ansamblu devine un simbol al dăinuirii, dar şi al reînvierii credinţei.
EVENIMENTE CULTURALE
Cel mai important eveniment şi moment de trăire duhovnicească
de la Mănăstirea Bârsana îl constituie sărbătorirea anuală a Hramului
mănăstirii, în data de 30 iunie, atunci când este prăznuit Soborul celor
12 Apostoli, prilej cu care aici se adună zeci de mii de credincioşi să-şi
unească rugăciunile cu cele ale Înalţilor Ierarhi şi ale zecilor de preoţi.
Evenimentul reprezintă o ocazie de menţinere a bunelor tradiţii
religioase, de manifestare a comuniunii sufleteşti si de consolidare a
unităţii de credinţă.

http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana
159
De asemenea, turiştii sau pelerinii care vizitează Mănăstirea din
Bârsana pe timp de vară se pot caza direct la mănăstire, din luna mai
până în luna septembrie fiind deschise facilităţile de cazare ale mănăstirii
care oferă camere cu până la 30 de paturi şi grup sanitar comun.
Informații despre cazare se pot obține la numerele de telefon ale
mănăstirii (0262.331.020 / 0262.331.101) – persoană de contact
Monahia Iustiniana (telefon: 0735.882.027).

Structuri de alimentaţie publică


Denumirea Tip Număr
Categorie Localitate Adresa Telefon
structurii structură locuri
BÂRSANA restaurant 3 stele 50 Bârsana nr. 257 -
autoservire
BÂRSANA Restaurant 3 stele 450 Bârsana nr. 257 -
pensiune
BRADOVA bar de zi 1 stea 25 Bârsana Sat 0746.993.061
Bârsana,
nr.. 803,
Căsuţe
HTTP://WWW.INFOVISEU.RO/DESTINATII-TURISTICE/BARSANA

TRASEE TURISTICE
În prezent nu sunt organizate şi marcate trasee turistice în zona
Mănăstirii Bârsana, însă pelerinii sau turiştii pot face drumeţii pe pajiştile
şi prin pădurile din zonă, însoţiţi de gazdele pensiunilor unde sunt cazaţi.

160
IV. PROPUNERI DE DEZVOLTARE
ŞI PROMOVARE A TURISMULUI

4.1. Premize de dezvoltare a turismului

Viitorul turismului rural maramureşean este promiţător cu condiţia


să existe o mai mare conştientizare a autorităţilor publice şi din sectorului
privat, dar mai ales a consumatorilor, cu privire la capacitatea turismului
rural de a contribui la conservarea patrimoniului natural şi cultural din
zonele rurale, şi la îmbunătăţirea standardelor de viaţă din acestă
regiune a ţării. Turismul rural trebuie să asigure o conservare a ruralului
şi nicidecum să susţină urbanizarea acestuia. Infrastructura turistică
trebuie să reflecte o notă rurală şi tradiţională specifică Maramureşului,
atât din punct de vedere arhitectural cât şi dimensional.
Un turism rural bine planificat poate servi ca strategie de
conservare a mediului şi care poate funcţiona ca o nouă alternativă la
ocupaţia actuală a timpului liber prin diverse facilităţi de agrement oferite.
Însă turismul rural se caracterizează şi ca o activitate care poate
influenţa în mod negativ dezvoltarea zonelor rurale, pierderea identităţii
prin industrializare, schimbarea mentalităţii, a atitudinii faţă de arhitectură
şi port, adoptarea modelelor moderne în viaţa cotidiană şi în activităţile
desfăşurate; de aceea este necesar ca desfăşurarea turismului în mediul
rural să fie planificat şi gestionat cu grijă.
Sursele şi resursele de venit prin intermediul turismului sunt
numeroase, turismul rural desfăşurat în prezent nu valorifică nici la
jumătate potenţialul ruralului maramureşean.
Varietatea amplă a resurselor cultural-istorice, etnografice,
hidrografice, climatice şi morfologice, favorizează dezvoltarea unui
turism complex la nivelul judeţului, cu o detaşare în posibilitatea de
dezvoltarea a turismului rural. O valorificare apreciabilă a potenţialului o
deţine turismul rural cu formele sale, turism de agrement, turism
etnografic (manifestări cultural-folclorice), turism cultural, turism
balneoclimateric, turism ecologic, turism sportiv (ocoale cinegetice),
agroturism (ferme specializate).
Analizând cele prezentate mai sus şi starea actuală de dezvoltare
a turismului în regiune, putem afirma cu convingere că acesta nu a atins
un nivel ridicat de dezvoltare, în ciuda potenţialului bogat şi variat, iar
perspectivele de dezvoltare ale acestuia sunt promiţătoare.

161
4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta

O încercare cam îndrăzneaţă, însă cu mari şanse de realizare, este


amenajarea unui miniaeroport pentru avioane uşoare şi ultrauşoare în
localitatea Onceşti (locaţie testată în 6 august 2011 prin intermediul a 7
avioane uşoare), singura localitate din Ţara Maramureşului care deţine o
suprafaţă suficient de mare şi deschisă pentru această destinaţie.
Diversificarea formelor de turism şi realizarea unor trasee tematice,
ar însemna surse importante de venit şi mai ales de promovare a
regiunii. Realizarea unor noi trasee cu marcaje pe dealurile din
împrejurimi, şi chiar montane şi întreţinerea celor vechi, amenajarea unor
locuri speciale pentru picknic, unde focul să fie controlat, construirea de
asemenea a unor cabane turistice, cu capacitate medie, pentru
dezvoltarea turismului de week-end, în zona dealurilor mai înalte, sunt
doar câteva posibilităţi de creştere a circulaţiei turistice şi a veniturilor.
Exemple trasee tematice
1. Traseul Bisericilor de lemn: Deseşti - Ieud - Bogdan Vodă -
Bârsana -Giuleşi - Budeşti - Fereşti - Vadu Izei - Rozavlea - Rogoz sau
pe ruta Sighetu Marmaţiei - Vadu Izei - Fereşti - Corneşti - Călineşti -
Sârbi -Sat Şugatag Mânăstirea.
2. Traseul meşteşugurilor populare (confecţionarea de lăzi de
zestre, unelte şi obiecte de uz casnic, cruci sculptate şi pictate, ceramică
populară, prelucrarea lânei şi a pieilor de animale s.a.): Deseşti - Plopiş -
Băiţa de sub Codru - Săpânţa - Vişeu de Jos- Sat Şugatag - Botiza -
Fereşti -Călineşti.
3. Turul staţiunilor balneo-climaterice : Ocna Şugatag - Băile
Cărbunari - Băile Dăneşti - Băile Botiza - Băile Borşa.
Posibilităţile de valorificare turistică a mediului rural maramureşean
sunt variate, iar aportul veniturilor ar creşte considerabil în urma
gestionării raţionale şi a inginiozităţii populaţiei, de care a dat dovadă de-
a lungul timpului, combinată cu cerinţele şi nevoile turistului modern.

4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor


de primire turistică

Un prim pas în suplimentarea veniturilor o constituie diversificarea


ofertei turistice din cadrul unităţilor de cazare şi la nivelul localităţii,
regional sau interregional, prin renunţarea la kitsch şi promovând
tradiţionalul.
Aprovizionarea pentru iarnă cu produse agroalimentare poate
contribui la atenuarea sezoanelor tradiţionale cu circulaţie intensă (vară -
iarnă) în localităţile rurale unde sunt prezente acest tip de amenajări
162
comerciale, creînd un alt sezon de circulaţie turistică, de toamnă. Acest
nou sezon turistic oferă, pe lângă ocazia aprovizionării cu produse
tradiţionale ecologice, şi posibilitatea desfăşurării unei game largi de
activităţi, atât în cadrul natural (cu condiţia ca factorii climatici să fie
permisivi) cât şi în cadrul comunităţilor.
Comercializarea produselor de artizanat oferă un alt cadrul de
interelaţionare la nivelul „ţărilor". Prin schimburile realizate de localităţile
rurale ale celor patru ţări se dezvoltă o relaţie de interfuncţionalitate
propice dezvotării turismului rural şi a comunităţilor locale. Realizarea
unui site pentru promovarea produselor tradiţionale şi artizanale, cu
posibilitate de achiziţionare, ar însemna o alta variantă de a influenţa
creşterea veniturilor în regiune şi de contribui la motivarea perpetuării
meşteşugurilor. Internetul, de asemenea, poate constitui o oportunitate
pentru comerţul artizanal, constituindu-se astfel un comerţ electronic, o
nouă modalitate de suplimentare a veniturilor.

163
V. PROGRAM DE PROMOVARE ŞI PUBLICITATE TURISTICĂ

Deoarece internetul este cea mai utilizată metodă de promovare


este necesar a se prezenta câteva constatări în urma analizei teoretice şi
practice efectuate. Reţeaua de internet elimină multe din barierele care
existau în comunicarea către clientul turist a informaţiilor, bariere
geografice în special. Avantajul utilizării internetului în promovare constă
în capacitatea de a putea stoca şi transmite informaţii cu ajutorul
imaginilor, textelor, sunetului, iar costurile utilizării reţelei de internet sunt
reduse în comparaţie cu modalităţile tradiţionale de promovare şi
distribuţie.
Existenţa unei pagini de web pentru unitatea de cazare este un
mare avantaj în promovarea acesteia. Însă de multe ori, atunci când
internauţii caută cu ajutorul motoarelor electronice specializate, această
pagină personală nu apare pe prima pagină rezultată în urma căutării, de
aceea este recomandat ca unitatea de cazare să se regăsească, cu
toate datele de contact, pe mai multe pagini de internet specializate. Însă
nici acest lucru nu este suficient pentru o promovare eficientă, deoarece
paginile de internet au un anumit ranking în motoarele de căutare, în
funcţie de care sunt afişate utilizatorilor, din acest motiv, administratorii
unităţilor de cazare trebuie să se informeze cu privire la paginile care au
un ranking ridicat şi apar primele în pagina de vizualizare.
• Exemplu pozitiv: Pensiunea Teleptean Teodora şi pensiunea
Casa Tradiţională Borlean din localitatea Vadu Izei, sau Pensiunea
Teleptean din localitatea Ocna Şugătag se regăsesc în peste 35 de situri
şi deţin şi un site propriu unde informaţiile sunt prezentate sub formă de
imagini şi text, respectând criterile minime ale unui site de promovare
turistică.
• Exemplu negativ: Pensiunea La bunica din localitatea
Berbeşti, care se regăseşte pe mai puţin de 10 site-uri, unde informaţiile
sunt sumare; fără site propriu.

Sunt frecvente situaţiile când pe site-urile de specialitate sunt


regăsite unităţi de cazare care în realitate nu mai există sau nu
funcţionează. Acest aspect crează o imagine negativă în mintea turistului
depre regiune şi calitatea serviciilor turistice. Există însă şi situaţii când
unităţile de cazare prezente în paginile de internet, nu sunt semnalizate
în teritoriu (pentru eventualele verificări legale acestea „nu
funcţionează"), dar, cu ajutorul datelor de contact prezente în
prezentarea informaţiilor virtuale, cazează turişti. Acest fapt îngreunează
mult crearea unei imaginii statistice despre circulaţia turistică în regiune.

164
După cum se poate observa, internetul este şi o foarte bună
modalitate de a promova vânzările în unităţile de cazare „la negru".

Exemple de situri care prezintă numeroase unităţi de cazare


http://www.cazaremaramures.ro
http://www.discover-maramures.com
http://www.pensiuni.info.ro
http://www.pensiune-maramures.ro/
http://www.infopensiuni.ro
http://www.turismrural.ro
http://www.pensiuni.org

Efectivul unităţilor de cazare diferă în funcţie de sursa de informaţie


interogată, astfel, după cele prezentate mai sus, pe site-urile specializate
sunt prezente un număr mult mai mare de unităţi de cazare în
comparaţie cu numărul unităţilor înregistrate la Ministerul Turismului, sau
cu realitatea din teren.
Ultimul trend în utilizarea internetului pentru promovare turistică
este crearea unui cont pe site-ul de socializare facebook şi/sau crearea
unei pagini de tip blog. Pot fi întâlnite astfel atât unităţi de cazare care
fac promovare „în pas cu moda" (Pensiunea Domniţa-Poienile Izei,
staţiunea Izvoare), cât şi grupuri de persoane care doresc să facă
cunoscut tuturor minunatele ţinuturi maramureşene
(http//www.facebook.com/Vadu-Izei-Maramures,
http//www.facebook.com/Discover-Maramures,
www.facebook.com/MARAMURESENII-DE-PRETUTINDENI).
Promovarea turistică a localităţilor rurale maramureşene este realizată şi
prin intermediul site-urilor primăriilor, însă puţine sunt cele care prezintă
într-o notă descriptivă atractivă potenţialul localităţii.
Promovarea realizată la nivelul judeţului cu ajutorul internetului nu
implică şi siste me de rezervare computerizată sau de evaluare a ofertei
turistice în funcţie de preferinţele turistului. Pentru a se cunoaşte
tendinţele şi preferinţele turiştilor pot fi prezente, pe paginile personale
unităţilor de cazare sau pe site-urile specializate, chestionare scurte,
fiind propus în subcapitolul 10.2. un astfel de model funcţional, realizat
cu ajutorul specialiştilor în informatică, utilizând datele sintetizate din
ancheta de teren.
Conştientizând că web-ul a devenit principalul mijloc de
comunicare, una dintre soluţii ar fi implementarea unor sisteme în cadrul
site-urilor web, pentru asistenţa on-line, potenţialilor clienţi care astfel vor
fi sprijiniţi în luarea deciziilor. Experţii umani nu sunt întotdeauna
disponibili, multe funcţii care se bazau pe contactul uman direct fiind
acum furnizate prin intermediul web. Pentru a lua cele mai bune decizii
165
trebuie avute în vedere nevoile specifice ale fiecărui utilizator. În acest
sens pot fi utilizate în mod eficient sistemele expert pentru a gestiona
aceste situaţii. Capacitatea de a avea site-uri web cu „consilieri" care
interacţionează cu utilizatorul creşte foarte mult calitatea şi nivelul de
detaliere al recomandărilor care pot fi furnizate.
Fiind convinşi de beneficiile pe care le-ar putea aduce sistemele
expert ne punem întrebarea: Utilizând sistemele expert vom îmbunătăţi
promovarea ofertei serviciilor turistice ale judeţului Maramureş?
Răspunsul nu poate fi altul decât unul afirmativ, deoarece proiectarea şi
utilizarea unui sistem expert ajută consumatorul turistic să evalueze
pensiunile din judeţul Maramureş, facilitând căutarea şi găsirea
informaţiilor într-un mod rapid şi eficient de către utilizatori, permiţând
totodată compararea ofertelor şi alegerea celei optime. Sistemul va folosi
o bază de date cu informaţii complete despre pensiunile din această
zonă.
În prezent, la nivelul judeţului Maramureş nu există nici o
modalitate prin care să li se ofere potenţialilor turişti posibilitatea de a
obţine informaţiile complete care să corespundă cerinţelor specifice,
căutarea şi găsirea informaţiilor presupunând consultarea numeroaselor
site-uri de specialitate, în care informaţiile sunt sumare (exemple de site-
uri specializate pentru cazare: http://www.cazaremaramures.ro/;
http://www.turistinfo.ro/zona-maramures/).
Modelul propus poate elimina munca anevoioasă de căutare,
putând fi implementat în cadrul entităţilor publice şi private (agenţii de
turism, primăriile locale). Impactul adus de modelul propus s-ar reflecta
în creşterea numărului de turişti în regiune şi implicit în dezvoltarea
turismului rural.
În cazul propus ca şi exemplu, problema o constituie faptul că
potenţialii turişti care ar dori să petreacă vacanţe în judeţul Maramureş
nu găsesc informaţii suficiente despre pensiunile din această zonă.
Scopul este de a furniza informaţiilor complete legate de serviciile
turistice oferite de pensiunile rurale existente, rapid şi complete, prin
intermediul unui program realizat în colaborare cu specialişti din
domeniul informaticii.
Sistemele expert pot juca un rol foarte important în evaluarea
destinaţiilor turistice şi a serviciilor oferite. Prin aplicarea scenariilor IF-
THEN se pot evalua beneficiile destinaţiilor turistice din mai multe puncte
de vedere şi se obţin informaţii utile pentru procesul decizional. Altfel,
luarea unei decizii este de cele mai multe ori o sarcină dificilă şi
consumatoare de timp pentru cei care îşi propun să aleagă din
multitudinea de variante posibile, toate metodele clasice folosind o
cantitate mare de date şi necesitând o lungă serie de calcule

166
În faza de testare, modelul propus s-a dovedit eficient, rezultatul
final conţinând recomandări utile, utilizatorii putând avea certitudinea că
rezultatul obţinut este corect. În acest sens, putem spune că sistemul
expert şi-a atins scopul pentru care a fost creat. Ne propunem ca acest
model să fie un punct de pornire pentru cercetări ulterioare. Mediul de
dezvoltare al sistemului poate fi mereu actualizat de către cel care
administrează sistemul pentru a furniza informaţii complete utilizatorilor
(de exemplu bazei de cunoştiinţe i se pot adăuga hărţi care pot aduce
informaţii legate de localizare şi căile de acces către destinaţiile alese).
Baza de cunoştiinţe a sistemului se dezvoltă prin memorarea solicitărilor
utilizatorilor. Datele obţinute în acest mod pot fi utilizate pentru
generarea de statistici legate de comportamentul şi opţiunile clienţilor,
putând contribui astfel la stabilirea strategiilor de dezvoltare ale
turismului rural.
Modelul propus constituie o soluţie în promovarea cu succes a
ofertei turistice. Implementarea lui în cadrul site-urilor web, prin asistenţa
on-line oferită, poate atrage clienţi atât din ţara noastră cât şi din ţările
mari consumatoare de turism ale Uniunii Europene şi din întreaga lume.

167
VI. IMPACTUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI

Impactul turismului rural este pluridirecţional şi contradictoriu, atât


pentru mediul rural, cât şi pentru ramurile economice locale şi regionale,
studiile de specialitate reliefând acest lucru. Principalele aspecte pozitive
sunt creşterea economică, chiar dacă agricultura asigură sau nu sursa
de trai a comunităţilor, crearea de noi locuri de muncă, utilizarea forţei şi
îndeletnicirilor feminine rurale, perpetuarea meşteşugurilor, dezvoltarea
artei artizanale, ş.a, într-un cuvânt dezvoltarea regională. Impactul
negativ atrage atenţia de cercetare, în special în detrimentul dezvoltării
turismului rural, concentrându-se în pe aspecte sociale şi culturale
modificate în rândul comunităţilor gazdă, dar mai ales impactul asupra
mediului.
Circulaţia turistică presupune deplasarea vizitatorilor dintr-un loc în
altul, cel mai adesea între localitatea de reşedinţă (considerată ca zonă
emiţătoare) şi locul ales pentru satisfacerea necesităţilor recreativ -
curative (zona receptoare).
În judeţul Maramureş, în general, circulaţia turistică prezintă un
maxim principal, în sezonul estival, şi un maxim secundar, în sezonul de
iarnă. În unele localităţi maximele pot fi inversate, adică au un maxim
principal în sezonul de iarnă (Borşa, Mogoşa, Cavnic, Izvoare, Botiza,
Vadul Izei), iar maximul secundar, în sezonul estival (restul localităţilor).
În aceste momente ale anului presiunea turistică se manifestă cu
intensitate. Datorită acestui flux turistic se schimbă şi economia, adică
mai mulţi turişti, mai mulţi bani ce pot fi investiţi în reamenajarea altor
locuri sau pot ajuta localităţile din punct de vedere economic. Totuşi
acest flux turistic are şi o parte negativă, cea a distrugerii sau degradării
obiectivelor turistice, în cazul unor turişti ce nu pot înţelege cât de
important este să păstrezi anumite obiective turistice foarte vechi sau cât
de greu se întreţin locurile din jurul bisericilor, mănăstirilor şi chiar
pajiştile din aerul liber.
Circulaţia turistică într-o regiune se caracterizează prin următorii
indicatori: evoluţia numărului de turişti, numărul înnoptărilor şi gradul de
ocupare a locurilor de cazare.

168
Evoluţia sosirilor şi înnoptărilor în pensiunile rurale din Maramureş între
2007-2009 Date furnizate de Buletinele de statistică ale judeţului
Maramureş din anul 2010
(Ciangă, N., 2001, op. cit., pag. 178-179)

In ceea ce priveşte fluxul turistic extern este mai intens în perioada


de iarnă, în preajma sărbătorilor de iarnă, în localităţile care găzduiesc o
serie de festiva luri recunoscute atât pe plan naţional cât şi pe plan
internaţional, festivaluri legate de datini şi obiceiuri de iarna. Cei care
vizitează Maramureşul, într-un număr destul de mare, sunt cei din
Europa Occidentală.
Prezenţa sezonalităţii în turismul rural din Maramureş este
cunoscută, fiind determinată de factori naturali şi sociali cu diferite grade
de intensitate, de aceea acţiunilor de marketing (mix-ul de marketing)
trebuie acordată o atenţie deosebită. In funcţie de perioadă
calendaristică, poziţia şi notorietatea regiunii, poziţia unităţii pe piaţa
concurenţială şi grupul ţintă vizat, componentele ce alcătuiesc mix-ul de
marketing (produs, preţ, promovare, distribuţie) trebuie tratate special.
Identificarea exactă a circulaţiei turistice în mediul rural
maramureşean este dificilă datorită nedeclarării numărului exact de
turişti, cazarea acestora în gospodăriile rurale neomologate, în cabane
silvice sau de vânătoare, în locuinţe secundare private, sau camparea
(individuală şi/sau grupată). Cazarea în cabanele silvice şi de vânătoare
este cu regim de funcţionare, aparent, închis, fie datorită stării avansate
de degradare, fie "favoritismului" pentru persoanele solicitante.
Cu toate că deţine un renume pe piaţa turistică naţională,
Maramureşul prezintă o circulaţie turistiă relativ redusă în comparaţie cu
alte regiuni ale ţării, datorită faptului că acesta se află la distanţe mari de
centre urbane emiţătoare de turişti (cel mai apropiat oraş de rang
superior fiind la 120 km, Cluj-Napoca), de aici şi prezenţa sezonalităţii (în
mare parte), cauzată de sejururile medii şi lungi.

169
CONCLUZII

Satele maramureşene sunt expresia simplităţii vieţii rurale, iar


fiecare subregiune din cadrul judeţului se distinge prin specificul
etnografic. Elementele de cultură arhaică (organizarea stânei, obiceiurile
legate de evenimentele agricole şi din viaţa omului-naştere, nuntă,
moarte) se îmbină astăzi cu elemente culturale urbane moderne, vizibile
din păcate din ce în ce mai stringent mai ales în arhitectura interioară şi
exterioară, dar mai ales în portul tradiţional. Pătrunderea elementelor
moderne şi evoluţia continuă a ruralului spre urban duce la pierderea
identităţii şi originalităţii vieţii rurale tradiţionale maramureşene.
Comunităţile minoritare de etnie ucraineană, maghiară şi germană
(ţipţerii), tradiţiile şi stilul de viaţă ale acestora şi-au pus amprenta, de-a
lungul timpului, în moştenirea culturală maramureşeană. Astfel în
subregiunile Valea Vişeului, Valea Ruscovei şi Valea Tisei, se întâlneşte
o împletire a diferitelor culturi şi tradiţii, generate de mai multe grupuri
etnice, lucru evident şi în gastronomia locală.
Judeţul Maramureş are frumuseţi care pot fi apreciate doar
cunoscându-le. Cadrul natural oferă o varietate remarcabilă a formelor
de relief, pereţi stâncoşi, defilee, depresiuni, lacuri, peşteri, izbucuri,
mlaştini, izvoare de apă minerală, o lume atractivă invidiată de multe ţări
ale planetei. O mare parte din atracţiile naturale ale judeţului sunt arii
protejate sub forma rezervaţiilor naturale, parcuri naţionale şi naturale,
arii protejate de interes local, situri Natura
2000.
Cadrul natural, predominant montan şi deluros, nu a permis
dezvoltarea unei agriculturi intensive care să determine o creştere
economică în regiune, la care se adaugă o lungă perioadă de
colectivizare, au contribuit direct şi indirect la dezvoltarea spiritului
creator maramureşean, atât de bine reflectată în meşteşugurile, arta,
cultura şi activităţile maramureşene rurale.
Asistăm la o perioadă cu transformări extrem de rapide şi
ireversibile, iar datorită acestui fapt identitatea maramureşeană este în
pericol, o mulţime de elemente tradiţionale fiind pe cale de dispariţie. Vă
invit, aşadar, să cunoaşteţi aceste valori încă existente ale culturii
tradiţionale.
Pe baza potenţialului diversificat se poate contura o ofertă turistică
diversificată. Istoria renumită a Maramureşului, moştenirea culturală
bogată, biodiversitatea remarcabilă, fac din acest ţinut o valoroasă zestre
în potenţialul turistic al României. Cu toate că spaţiul rural oferă vaste
posibilităţi de petrecere a timpului liber, acesta nu este amenajat
170
corespunzător pentru o exploatare maximă a resurselor locale, indiferent
de natura lor.
În pofida potenţialului atractiv, a vechimii în domeniul turismului, a
promovării şi cunoaşterii Maramureşului ca destinaţie turistică, se
constată şi carenţe în practicarea şi desfăşurarea turismul din mediul
rural. O primă menţionare se referă la cadrul de amplasare şi amenajare
a unităţilor de tip pensiune, multe dintre acestea sunt amplasate la şosea
sau în apropierea anexelor destinate animalelor, creeând neplăceri
auditive şi olfactive turistului. Acest aspect se datorează, în principal,
faptului că, numeroase unităţi de cazare funcţionează în imobilele care
anterior serveau ca şi locuinţă localnicilor, puţine fiind cele construite
special pentru a deservi ca unitate de cazare. Din această cauză şi
aspectul exterior al pensiunilor are de suferit, majoritatea adoptând un
stil moder al anilor '80-'90. Şi cum acestea nu ar fi deajuns, distanţa faţă
de centre furnizoare de turişti (marile oraşe ale ţării) şi oferta limitată de
servicii, pot crea momente de cumpănă pentru turist în alegerea
Maramureşului, în detrimentul altor regiuni turistice, pentru petrecerea
vacanţelor. Activitatea de promovare turistică este în prezent
subdimensionată, cantitatea de materiale promoţionale editate este
insuficientă atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. Situaţia
este determinată de lipsa unei reţele naţionale de centre judeţene şi
birouri locale de promovare şi informare turistică, a unor branduri pe
zone turistice, de lipsa iniţiativelor actorilor locali (primării, organizaţii,
etc.), dar mai ales de dezinteresul administratorilor unităţilor de cazare.
Numeroase componente ale cadrului natural sunt inaccesibile
turiştilor, apărând astfel nevoia de punere în valoare a resursei atractive
prin intervenţii de amploare (accesul spre peşteri şi amenajarea
acestora, amenajarea izvoarelor de apă minerală). Activităţile turistice
desfăşurate în contextul cadrului natural contribuie la modificarea
peisajului, prin amenajările antropice întreprinse.
În prezent, turismul românesc trece printr-o profundă criză
determinată nu numai de problemele economice actuale, ci şi de unele
măsuri insuficient elaborate şi ineficient aplicate. Datorită facilităţilor şi
sprijinului relativ redus din partea organismelor autoritare, la nivel
naţional, regional şi local, pentru susţinerea investiţiilor în mediul rural,
iniţiativele particulare sunt singurele cu şanse de caştig în desfăşurarea,
promovarea şi dezvoltarea turismului rural la nivelul judeţului.
Viitoarele cercetări ale spaţiului rural maramureşean ar trebui să se
axeze în principal pe modalităţi de soluţionare a actualei probleme
arhitecturale care este prezentă în judeţ, pe stimulare a localnicilor să
păstreze elementele arhitecturale specifice Maramureşului din incinta
gospodăriilor, dar şi pe elaborarea şi prezentarea unor modele concrete
prin care se poate realiza creşterea veniturilor familiale şi locale
171
complemetare turismului. Toate investiţiile care vizează mediul rural
maramureşean trebuie realizate în perspectiva dezvoltării şi durabilităţii
turismului rural în această parte a ţării.
Analizând, obiectiv şi subiectiv, mediul rural şi desfăşurarea
turismului în cadrul acestuia, se pot constata cu uşurinţă numeroase
carenţe, minore sau majore, drept pentru care este necesar a se
menţiona câteva recomandări minimale pentru "trăinicia" turismului rural
pe meleaguri maramureşene:
- amenajarea unor poteci marcate cu indicatoare pentru accesul la
puncte de belvedere;
- indicatoare pt semnalizarea prestatorilor de servicii (agrement -
echitaţie, pârtii, lacuri, parapanta, alpinism, trasee spre peşteri, izvoare
minerale, unităţi de cazare şi alimentaţie) şi a obiectivelor turistice.
Încurajarea şi susţinerea activităţilor turistice care implică arii
protejate sau păduri, protejând totodată mediul natural, poate fi realizată
prin marcarea şi semnalizarea unor trasee turistice, atât în teren cât şi pe
materialele de promovare (hărţi, pliante, broşuri, ghiduri, etc.)
Unităţile de primire necesită reamenajări pentru a fi la nivelul
standardelor de calitate dorite de către turist şi obligatoriu să pună în
valoare gastronomia locală tradiţională. Reglementările legislative din
domeniul turismului oferă o serie de avantaje întreprinzătorilor din
domeniul turismului, însă şi o multitudine de posibilităţi de sustragere de
la declaraţiile fiscale. Localităţile care deţin edificii religioase de tipul
mănăstirilor prezintă o insuficienţă a dotărilor cu unităţi de cazare, pentru
a absorbi fluxul turistic ridicat din localitate cu ocazia sărbătorilor
religioase importante.
Cu toate că în Maramureş potenţialul natural constituit baza
dezvoltării turismului în multe localităţi rurale, turismul rural poate fi
implementat şi în localităţiile care nu au o bază naturală atractivă, cu
ajutorul activităţilor de agrement (animaţie). Majoritatea localităţilor rurale
din Maramureş se remarcă printr-o lipsă a iniţiativelor de dezvoltare şi
amenajare turistică a acestora. Unităţile de cazare special construite
pentru a deservi turiştii sunt într-o pondere redusă, însă amplasarea
spaţială a acestora este în neconcordanţă cu recomandările teoretice
optime.
Amplasarea unor centre de informare şi a porţilor tradiţionale la
intrarea în judeţ pe căile de accesibilitate rutieră ar conduce la o
identificare rapidă a regiunii analizate, conferindu-i totodată turistului
senzaţia intrării pe un tărâm aparte, magic. În prezent există asemenea
porţi măreţe pe câteva căi rutiere din interiorul judeţului (Vadu Izei,
Săpânţa, Bârsana, Lăpuş, Groşii Ţibleşului), şi doar una singură la
intrarea în judeţ (pasul Mesteacăn), însă cu puţin interes, acestea se pot
extide atât la nivelul pasurilor care fac accesibilitatea în judeţ (Prislop,
172
Huta, Cheile Babei, şi altele din interior), cât şi la nivelul localităţilor în
care turismul rural se desfăşoară intens.
Localităţile în care ponderea populaţiei rrome este însemnată
turismul se prezintă, de asemenea, cu un grad minim, de dezvoltare şi
desfăşurare, sau este absent. În această situaţie se află localităţile
Vălenii Lăpuşului şi Hideaga.
Deschiderea şi încurajarea multiculturalismului, migraţia populaţiei
tinere, rapida dezvoltare economico-socială, adoptarea elementelor
occidentale în viaţa cotidiană a maramureşeanului, prezintă un impact
negativ asupra zestrei tradiţionale moştenite, dintre care cele mai
afectate elemente sunt portul şi arhitectura, reperele de identificare a
Maramureşului. Pierdere treptată a acestor elemente de identificare
regională duc la pierderea identităţii regiunii şi la regresul turismului rural.
Arhitectura tradiţională maramureşeană şi-ar putea găsi salvarea prin
adoptarea la nivel local a unui set de reguli arhitecturale, în special
pentru construcţiile care sunt amplasate în apropierea căilor de
comunicaţie, pentru a crea o imagine rurală idilică turiştilor care
tranzitează sau staţionează în judeţ. În momentul de faţă, în pofita
tuturor normelor de construcţie obligatorii, marea majoritate a
construcţiilor sunt ilegal realizate.
Demararea unor programe pentru turismul social pot contribui la
promovarea turismului în mediile rurale. În aceste condiţii, turismul social
rural este mai puţin dependent de atractivitatea regiunii, punându-se
accent în principal pe preţurile practicate, însă, prin această formă de
turism, sezonalitatea existentă se atenuează, iar satisfacţia este
garantată deopotrivă pentru consumator, cât şi pentru întreprinzătorul din
turism.
Turismul rural stimulează producţia casnică alimentară şi artizanală,
reprezentând oportunitatea perfectă prin care îndeletnicirile pot fi puse în
valoare şi cunoscute publicului, iar comercializarea produselor constituie
o sursă complementară de venit. Populaţia locală reprezintă componenta
activă a produsului turistic, deţinând un potenţial antreprenorial ridicat.
Pentru susţinerea turismului rural este recomandată realizarea unor
microcomplexe de producţie agroalimentară pentru aprovizionarea
populaţiei şi a turiştilor cu produse locale.
La nivelul infrastructurii de transport, judeţul deţine o poziţie
nefavorabilă atragerii clientelei turistice. Îmbunătăţirea infrastructurii
generale este esenţială - canalizare, apă, drumuri, telefonie mobilă, tv
cablu, internet, pentru a impulsiona şi susţine dezvoltarea şi
desfăşurarea turismului în mediul rural.
Modernizarea accentuată, iraţională şi excesivă şi-a pus puternic
amprenta asupra patrimoniului cultural, indiferent de natura sa (material
sau spiritual), distrugând identitatea regională, element care reprezenta
173
principala atractivitate a regiunii. Astfel de exemple ieşind în evidenţă
mai ales în piesele vestimentare purtate şi „noua" arhitectură rurală.
Pentru protejarea şi conservarea acestor valori este nevoie a se lua
măsuri urgente din partea personalităţilor locale cu putere de convingere
(primari, preoţi, cadre didactice), şi de alte persoane care militează
pentru dezvoltarea turismului rural, în primul rând prin derularea unor
programe de conştientizare a populaţiei locale de valorile deţinute.
Durabilitatea turismului rural în spatial maramureşean este
dependent în primul rând de potenţialul atractiv, de condiţiile de confort
ale unităţilor de cazare în concordanţă cu originalitatea şi diversitatea
tipologică a acestora, fără urbanizarea mediului rural (inclusiv
gospodăriile, deoarece şi acestea primesc turişti), de schimbarea
mentalităţii a personalului activ în turism prin abordarea şi prestarea
serviciilor turistice cu profesionalism. O bună desfăşurare a turismului în
mediul rural poate contribui la dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale în
rândul autohtonilor, cu mari şanse de succes în condiţiile în care se
conştientizează valoarea elementelor de atractivitate din spatial rural
maramureşean.

174
BIBLIOGRAFIE

1. Albu, N., (2007), Turism şi eficienţă-principii generale, Edit. Lux


Libris, Braşov;
2. Alexandru, Diana-Elena, (2009), Modificări structurale ale
spaţiului rural din România ca urmare a implementării programului cu
finanţare europeană SAPARD, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca;
3. Ardelean, G., Beres, I., Laposi, Al., (2009), Fauna depresiunii
Baia Mare şi a zonelor limitrofe, Edit. Daya, Satu Mare;
4. Ardelean, G., Beres, I.,(2000), Fauna de vertebrate a
Maramureşului, Edit. Dacia, Cluj-Napoca;
5. Bădiţa, Maria, Cristache, Silvia Elena, Iacob, Andreea, (2005),
Statistică aplicată în managementul turistic, Edit. Academiei de Ştiinţe
Economice, Bucureşti;
6. Bătinaş, R.,H., Sorocovschi, V., (2011), Resursele de apă.
Potenţial şi valorificare turistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca;
7. Benedek, J., Dezsi, Ş., (2006), Analiza socio-teritorială a
turismului rural din România din perspectiva dezvoltării regionale şi
locale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
8. Bilţiu, P., (2010), Prelucrarea artistică a lemnului în arta
populară din Maramureş, Edit. Eurotip, Baia Mare;
9. Boar, N., Simion, Alina, (2010), Cross border regions-strips of
contiguy and disfunction at the eastern border line of the EU. The case of
Romania, Edit. Taylor&Francis, Pecs;
10. Boar, N., Simion, Alina, (2009), Potenţialul turistic hidrografic
din Ţara Maramureşului, Edit. F&F International, Gheorgheni;
11. Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistoreanu, P., (2000),
Ecoturism, Edit. Economică, Bucureşti;
12. Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara, (1998), Economia
turismului şi mediului înconjurător, Edit. Economică, Bucureşti;
13. Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara, (1997), Turismul rural,
Edit. Economică, Bucureşti;
14. Caia, Gh., Caia, Daniela, (2002), Rozavlea din Ţara
Maramureşului, Edit. Dacia, Cluj-Napoca;
15. Castelltort, M., Gabriela Mader, (2010), Press media coverage
effects on destinations-A Monetary Public Value (MPV) analysis,
Tourism Management 31 (2010) 724-738, Elsevier Ltd.;
16. Cândea, Melinda, Bran, F., (2001), Spaţiul geografic românesc.
Organizare, amenajare, dezvoltare, Edit. Economica, Bucureşti;

175
17. Ciangă, N. (2008), Sectorul românesc al bazinului Tisei-
Potenţial şi infrastructuă, Geographia Napocensis, Anul II, Nr.1, Casa
Cărţii de Ştiinţă;
18. Ciangă, N., Dezsi, Ş., (2008), Tradiţie şi adaptabilitate-factori de
rezistenţă şi renaştere a turismului din România în condiţiile integrării
europene, volumul Congresului anual al Societăţii de Geografie din
România, 1-2 iunie 2007, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
19. Ciangă, N., Dezsi, Ş., (2007), Amenajare turistică, Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
20. Ciangă, N., (2001), Romania. Geografia Turismului (partea
întâi), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
21. Ciangă, N. (1998), Turismul din Carpaţii Orientali. Studiu de
geografie umană, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
22. Cocean, P., Filip, S.,(2008), Geografia regională a României,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
23. Cocean, P. (1999), Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-
Napoca;
24. Cocean, P. (1998), Geografia turismului românesc,
Universitatea Ecologică Deva;
25. Pop C.M.,(2005), Târgurile şi expoziţiile în contextul
marketingului, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca;
26. Pop, C., (2008), Turism şi dezvoltare durabilă. Judeţul Sălaj,
Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă;
27. Pop, G., (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Edit.
Universităţii din Oradea, Oradea;
28. Pop, G., (2001), Depresiunea Transilvaniei, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca;

Webografie
1. http://megaajutor.bizoo.ro/intrebare-1172-care-sunt-avantajele-
si-dezavantajele-intr-un-statutul-de-pfa-si-un-srl/,
2. http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm;
http://www.exsys.com/,;
3. http://www.informatiipublice.ro/turism/maramures-turism/arii-
protejate-rezervatii-naturale-si- monumente-ale-naturii-maramures/
4. http://www.maramuresgreenways.ro, data accesării 2.02.2011
5. http://www.glasulmaramuresului.ro/view_article_numar.php?sh
ow=20926&name=Aer
oport_pentru_avioane_usoare_la_Oncesti&numar=2010-06-22,
6. http://www.pensiuni.info.ro/ro/romana.html,
http://www.cazaremaramures.ro/,

176
7. http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/barsana-hoteluri-
pensiuni.html,
8. http://www.romania-turistica.ro/Maramures/,
http://www.turistinfo.ro/,
9. http://www.ecazari.ro/cazari/Ieud.html,
10. http://carta.ro/cazare-ieud/,
11. http://www.pensiuni.org/,;
12. http://www.vacantepensiuni.ro/pensiuni/,
13. http://www.agrotur.ro/iulia/ro,
14. http://primariabotiza.ro/turism,
15. https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro
&ind=TUR102D,accesa t 28.10.2010,
16. http://www.discover-maramures.com/ro/cazare-rurala,
17. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%
99
18. http://pe-harta.ro/maramures/
19. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621&imgord=4&-
Muzeul-de-Etnografie-si-Istorie-VISEU-DE-SUS-Maramures
20. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621
21. http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
22. http://hartamaramures.ro/imagini/harti/harta_maramures_.jpg
23. http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
24. http://www.evpmm.ro/harta.htm
25. https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
26. http://www.zmbm.ro/pdf/cicirlau-520.pdf
27. http://hartamaramures.ro/
28. http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
29. http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa
30. http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului
31. http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana

177