Grupa 325 Comert

Valorificarea potentialului turistic al judetului Vrancea

Cap 1. Localizarea si caracterizarea zonei

Vrancea, străveche vatră de civilizaţie românească, constituie o punte de legătură între

cele trei provincii istorice – Moldova, Tara Românească şi Transilvania fiind asezata in partea
central-estica a Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, in bazinul raului Putna. Acest judet
are ca vecini: la nord – Bacau, la est – Galati, la nord-est – Vaslui, la sud-est – Braila, la sud-vest
– Buzau, iar la vest – Covasna. Cu o suprafaţă de 4.863 km 2, Vrancea cuprinde un teritoriu foarte
variat atât din punct de vedere al altitudinii şi al formei, cât şi ca origine şi vârste geologice.
Are în componenţă două municipii – Focşani şi Adjud, trei oraşe – Mărăşeşti, Odobeşti şi
Panciu şi 59 de commune cu 331 de sate. Judetul Vrancea se cifra la inceputul anului 2002 la
390.268 locuitori, din care 38% locuiau in mediul urban, iar 62% in mediul rural.Structura pe
sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta
din totalul locuitorilor.
Prin pozitia sa în teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere
si feroviare care fac legatura între sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre
ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau
Orientul, de nord -vestul Europei. Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din
care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km. Cele mai
reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt: E85 Giurgiu, DN 11 A, DN 2, DN 2
D si DN 24.
Cu privire la nivelul de dezvoltare al judetului, se poate afirma ca se duce o politica activa
si eficienta de restructurare economica si de ocupare a fortei de munca. Acest lucru are un efect
vizibil, rata somajului din Vrancea fiind de 4,4% in 2006 si de 4% in Focsani. Inspectoratul
Teritorial de Munca Vrancea mai precizeaza ca la finele anului 2005 existau un numar de
aproximativ 6500 de someri in judet si ca 20% din populatia activa, adica un numar destul de
mare lucreaza in strainatate. Dupa 1990, s-au facut restructurari majore in economia judetului,
multi muncitori ramanand fara slujbele din industrie, majoritatea reprofilandu-se in agricultura. In
ultimii ani, ponderea celor care activeaza in agricultura a scazut treptat, ajungand in 2004 la
31.6%.

Cap 2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

1. Atractii naturale

Turismul vrancean, fie el in zonele montane, de podgorie sau ses este favorizat de
existenta a numerosi factori naturali, care pot determina mai multe forme de petrece a vacantelor,
de odihna si recreere. Asa este turismul in statiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat
si particularitatile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurile cu cel mai ozonat aer din
tara sau Vizantea, cu apele sale minerale), vititurismul - toamna în timpul culesului pentru must,
permanent, pentru degustari de vinuri (Panciu, Odobesti, Cotesti si imprejurimile lor), turismul
rural, ecologic si cultural in cele peste 60 de pensiuni satesti omologate, cuprinse în circuitul
Eurogites, organizatie care acopera intreaga Europa geografica.
Caracteristică din punct de vedere altimetric, este dispunerea reliefului în trepte ce
coboară de la vest spre est, de la culmi muntoase ce depasesc 1700 metri, pana la lunca Siretului
care are alocuri inaltimi ce nu depasesc 20 metri. Relieful cuprinde Muntii Vrancei, Dealurile
Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului. Teritoriul judetului Vrancea
corespunde celei mai active zone seismice din Romania, astfel, in zona Vrancioaia-Tulnici-
Soveja se produc cele mai puternice cutremure din tara la adancimi variind intre 80-160km,
avand ca si cauza curbura arcului carpatic. Din punct de vedere climatic se poate afirma ca
dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiul in primul rand
influentelor est-continentale dar, în acelasi timp, si climatului nordic si sudic. Totodata, Carpatii
de curbura au functia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Reteaua hidrografica a
judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret si afluentilor sai de pe dreapta din aceasta
zona. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, avand un curs serpuit si
o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care ii primeste pe dreapta sunt Trotusul, Susita, Putna
si Ramnicul–Sarat. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona
centrala a Muntilor Vrancei, strabatand toate formele de relief. Vegetatia este conditionata, in
egala masura, atat de factorii de relief, cat si de elementele pedo-climatice. Ea apartine
domeniului padurii in partea montana si deluroasa, silvostepei in regiunea de campie si stepei la
sud de Valea Ramnicului. Din suprafata totala a judetului, terenurile agricole (arabil, pasuni,
fanete vii si livezi) reprezinta 52,6%, padurile (moldisurile, fagete si gorunete) – 39,4%, apele
curgatoare si baltile - 31%, iar restul de 5% reprezenta suprafete construite, cai ferate si drumuri.
Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante avand ca origini fitogeografice tinuturi din
Orientul Indepartat si pana la Oceanul Atlantic si din nordul Eurasiei pana la bazinul
mediteranean, alcatuind o nesfarsita incantare pentru ochi si suflet. Numeroase specii sunt
considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colt, bulbucii de munte,
papucul doamnei, etc.). Fauna este tot atat de bogata, oferind mari satisfactii in privinta obtinerii
trofeelor mult dorite (cocosul de munte, acvila tipatoare, corbul, cerbul, ursul, mistretul, rasul – la
munte, popandaul la ses). In lacurile si raurile Vrancei gasim pastravul, molanul, boisteanul,
miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit in apele de munte insumand aproximativ 250 km.
Exista in Vrancea 16 rezervatii naturale cu o suprafata de 2862 ha din care cele mai
cunoscute sunt Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Rapa Rosie, Lacul Negru, Cheile Narujei,
Caldarile Zabalei, Focul Viu de la Andreiasu, Dalhauti, Lunca Siretului. Ele sunt geologice,
peisagistice, zoologice, floristice si forestiere, de o frumusete deosebita.

2. Atractii antropice
De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale inchinate
eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si straini, luptatorii
in razboaiele de independenta si de intregire a neamului, pentru apararea independentei si
suveranitatii nationale. Principalele atractii antropice ale judetului sunt: Mausoleul Eroilor
Marasesti, Casa Memoriala “Mos Ion Roata”, Mausoleul Eroilor Soveja, Muzeul Memorial
“Alexandru Vlahuta”, Muzeul orasenesc, Muzeul Vrancei, Sectia de etnografie si Sectia de
istorie.
Candva supranumit “Orasul cu cele mai multe biserici”, Focsaniul are si in prezent
numeroase biserici si manastiri. Ele impresioneaza prin insusirile lor arhitectonice si decorative,
prin expresia elegantei sobre, a bunului gust si simplitatii, trasaturi ce caracterizeaza intreaga arta
populara vranceana. Printre cele mai cautate lacasuri de cult de catre turisti se pot enumera:
Manastirea Soveja, Manastirea Mera, Schitul Brazi sau Manastirea Sihastru.

3. Statiuni turistice

Statiunea Soveja este situata in judetul Vrancea, la poalele Muntilor Vrancei, foarte de
aproape de localitatile Tulnici si Lepsa unde se practica intens agroturismul. Soveja este o
localitate si statiune turistica în judetul Vrancea, statiunea Soveja este cunoscuta pentru cel mai
ozonat aer din tara. Climatul tonifiant si izvoarele de ape minerale sunt recomandate pentru
tratarea unor afectiuni ginecologice si ale aparatului locomotor precum si in ameliorarea starilor
de surmenaj fizic si intelectual. In acest sens se pot efectua bai cu ape minerale, masaj si
gimnastica medicala sau electroterapie. Soveja reprezinta una dintre cele mai frumoase si
prospere localitati rurale din judetul Vrancea.

Cap 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Nivelul de dezvoltare a turismului in judetul Vrancea, precum si a gradului de valorificare

a potentialului natural, dar si antropic este evidentiat de analiza detaliata a echipamentelor de
cazare a judetului atat in dinamica, cat si in structura.

Tabel nr.1 Capacitatea si activitatea de cazare turistica din Vrancea si Romania

Anul Capacitatea de cazare turistica Anul Capacitatea de cazare turistica

Existenta In functiune (mii Existenta (mii In functiune (mii

(mii locuri) locuri-zile) locuri) locuri-zile)

2001 2258 628.2 2001 277047 51882.5

2002 2259 525.4 2002 272596 50752.1

2003 2264 460.2 2003 273614 51632.3

2004 2162 540.0 2004 275941 53988.6

2005 2043 530.1 2005 282661 54978.8

 Tabel nr.2 Evolutia indicilor de utilizare neta a capacitatii in functiune in Romania si in
Vrancea in perioada 2001-2005

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

indici de utilizare neta a capacitatii in Vrancea 13 12,6 15,6 13,4 11,1
functiune (%)
Romania 34,9 34 34,5 34,3 33,4
Sursa: “Statistica teritoriala”, prof. univ. dr. V. Voineagu, INS, 2007

In tabelul nr.2 este prezentata capacitatea de cazare turistica din judetul Vrancea,
comparativ cu aceea la nivel national. In urma analizei datelor statistice se constata ca desi
numarul de locuri de cazare in Romania a crescut de la 277047 locuri in 2001 la 282661 in 2005,
la nivel judetean se inregistreaza o scadere a numarului de locuri de cazare de la 2258 la 2043.
Aceeasi evolutie se remarca si in cazul locurilor de cazare in functiune, si anume: in Romania
situatia este din ce in ce mai buna, pe cand in Vrancea scade. Nu acelasi lucru se poate spune si
despre indicii de utilizare neta a capacitatii in folosinta (tabel nr.3), deoarece se inregistreaza un
trend descendent atat pe tara, cat si pe judet (in Romania, scade de la 34.9% in 2001 la 33.4% in
2005, iar in Vrancea scade de la 13% in 2001, la 11.1% in 2005).

Tabel nr.3 Analiza si evolutia numarului de locuri de cazare turistica in judetul Vrancea in
perioada 2001-2005

Anul Numar de locuri Indicatori medii

de cazare turistica Valori absolute (mii) Valori relative (%)
(mii) ỹ ∆ Ī Ř
2197.2

-53.75

97.53

-2.47
2001 2258
2002 2259
2003 2264
2004 2162
2005 2043
Sursa: valori calculate cu ajutorul datelor preluate din “Statistica teritoriala”, INS, 2007

Conform acestui tabel, se observa ca nivelul mediu al numarului de locuri de cazare

turistica este de 2197.2, iar modificarea medie absoluta a acestora este de -53.75 mii locuri.
Indicele mediu al dinamicii arata ca numarul de locuri de cazare turistica in Vrancea, in perioada
2001-2005 a inregistrat o valoare de 97.53%. Se poate spune ca numarul de locuri a scazut in
aceasta perioada cu 2.47%. Aceste valori se datoreaza in principal faptului ca intreprinzatorii nu
mai doresc sa investeasca in zona Vrancei datorita intensificarii activitatilor de turism in alte
regiuni ale tarii (ex: valea Prahovei, zona Sibiu). Alti factori mai pot fi: o politica de marketing
ineficienta, scaderea numarului de turisti ca urmare a scaderii numarului populatiei in general,
s.a.
O alta analiza a indicatorilor medii se poate face folosind numarul de unitati de cazare. In
acest caz, numarul mediu de unitati ar fi de 45.6 unitati, avand o modificare medie absoluta de
1.5 unitati, cu un indicator de dinamica a carui valoare este de 103.3% si cu un ritm mediu de
crestere de 3.3%. Iata ca, desi numarul de unitati de cazare a crescut in 2005 fata de 2001 cu
3.3%, numarul de locuri de cazare a scazut cu 2.47% in aceeasi perioada. Acest lucru se
datoreaza diversificarii tipurilor de unitati de cazare (nu se mai construiesc hoteluri, cu
numeroase locuri de cazare, ci se pune accentul pe unitati ce au un numar redus de locuri de
cazare cum ar fi: pensiuni turistice, hanuri, cabane), dar si diversificarii tot mai mari a cerintelor
turistilor.
In ceea ce priveste echipamentele de alimentatie, agrement si tratament nu exista o
evidenta clara a numarului acestora in judet. Destinate sa satisfaca nevoile de hrana dar si
recreere ale turistilor, reteaua unitatilor de alimentatie este dominata de restaurante, acestora
adaugandu-i-se unitati de tip bufet, bar, pizzerie, rotiserie, cofetarii, patiserii.

Structura pe tipuri de unitati cu functiuni de cazare turistica (tabel nr.5) in judetul Vrancea
arata clar ca intreprinzatorii cauta sa se “muleze” pe ceea ce vor si ceea ce au nevoie turistii,
incercand sa isi dezvolte afaceri care sa le permita sa-si modifice relativ repede activitatile si
serviciile in functie de cerintele consumatorilor in turism.

Tabel 4 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Unitati de cazare turistica – Total 43 43 45 48 49
Hoteluri 8 8 8 10 7
Hanuri si moteluri 3 3 3 3 4
Moteluri - 3 3 3 4
Vile turistice 2 2 - - -
Cabane turistice 2 2 2 2 3
Pensiuni turistice urbane - 1 2 2 2
Pensiuni turistice rurale - 12 15 19 29
Pensiuni agroturistice - 9 9 8 -
Campinguri 2 2 2 - -
Popasuri turistice - 1 1 1 1
Tabere de elevi si prescolari 3 3 3 3 3
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Vrancea, INS, 2006

Figura nr.1 Grafic privind structura de primire turistica cu functiuni de cazare in judetul
Vrancea in anul 2005
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in
Vrancea pentru anul 2005

Hoteluri
0%
2% 6% 12% Hanuri si moteluri

0% 8% Moteluri

Vile turistice

Cabane turistice
8% Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale

6% Pensiuni agroturistice

4% Campinguri
54% Popasuri turistice
Tabere de elevi si prescolari
 Cap 4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Evolutia indicatorilor circulatiei turistice (sosirile de turisti, numarul innoptarilor, durata

medie a sejurului, densitatea circulatiei turistice) in judetul Vrancea este redata in tabelul de mai
jos.

Tabel nr. 5 Indicatorii circulatiei turistice

Anul Sosiri (mii) Innoptari Densitatea circulatiei Durata medie a sejurului

(mii) turistice (zile)
2001 27.6 81.6 0.094 2.95
2002 27.5 66.3 0.093 2.41
2003 26.4 71.9 0.087 2.72
2004 29.2 72.5 0.097 2.48
2005 29.1 58.6 0.096 2.01
Sursa: “Statistica teritoriala”, prof. univ. dr. V. Voineagu, INS, 2007

Se poate observa cu usurinta ca numarul de innoptari raportat la numarul de sosiri de

turisti, adica durata medie a sejurului inregistreaza un trend descendent, valorile acestui indice
scazand de la 2.95 zile in 2001 la 2.01 zile in 2005. De asemenea, si densitatea circulatiei turistice
prezinta valori relative modeste in comparatie cu alte judete (Prahova, Constanta, Tulcea, Sibiu),
insa acest lucru se datoreaza in principal factorilor naturali (relief, clima, hidrografie).

Tabel nr.6 Sosiri ale turistilor in judetul Vrancea in functie de nationalitate

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Turisti romani 25673 25490 23909 26802 26882
Turisti straini 1906 2024 2482 2361 2215
Total turisti 27579 27514 26391 29163 29097
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Vrancea, INS, 2006

Un aspect pozitiv in evolutia sosirilor de turisti in judetul acesta il reprezinta trendul

ascendent pe care il are numarul turistilor sositi in Vrancea din 2001 pana in 2005. Desi si
numarul de turisti romani sositi a crescut in medie cu 4.7%, numarul turistilor straini a crescut cu
16.2%, ceea ce poate adduce multe beneficii atat din punct de vedere economic (posibili
investitori, cresterea veniturilor), cat si social.

Tabel nr.7 Innoptari ale turistilor in judetul Vrancea in functie de nationalitate

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Turisti romani 77225 61397 66039 65670 52171
Turisti straini 4413 4942 5863 6873 6459
Total turisti 81638 66339 71902 72543 58630
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Vrancea, INS, 2006
 In cazul numarului total de innoptari in judetul Vrancea se poate mentiona faptul ca a
scazut, in perioada 2001-2005, in medie, cu 28.2%, lucru destul de ingrijorator, putand avea
efecte negative asupra multor fenomene social-economice ale judetului. Este de mentionat totusi
ca numarul de innoptari ale turistilor straini a crescut in aceiasi perioada cu aproximativ 45%.
In ceea ce priveste corelatia dintre circulatia turistica si gradul de dezvoltare sociala, se
considera populatia ocupata in judet variabila independenta (x), iar numarul sosirilor de turisti
variabila dependenta (y).

Tabel nr.8 Analiza legaturii dintre populatia ocupata in judet (x) si numarul de turisti
sositi (y) in Vrancea in perioada 2001-2005 (mii persoane)

Anul Xi Yi Xi*Yi Xi² Yi²

2001 152.4 27.6 4206 23225 761.7
2002 156.5 27.5 4303 24492 756.2
2003 151.1 26.4 3989 22831 697.0
2004 147.8 29.2 4315 21844 852.6
2005 148.6 29.1 4324 22081 846.8
Total 756.4 139.8 21137 114473 3914.3
Sursa: Calculat dupa INS, Anuarul Statistic al Romaniei,2001-2005

In urma calculelor, coeficientul de variatie este egal cu 0.13, ceea ce inseamna ca legatura
dintre populatia ocupata si numarul de turisti sositi in judetul Vrancea este directa, dar foarte
slaba, adica factorul x influenteaza factorul y, dar intr-o masura foarte mica.

Previziunea numarului de turisti sositi in judetul Vrancea pe urmatorii 3 ani

Tabel nr.9 - Metoda modificarii medii absolute - Yi = Y1 + ∆* t i

Anul Yi (mii pers) ti Yi (Yi - Yi )²

2001 27.6 0 27.6 0
2002 27.5 1 27.975 0.225
2003 26.4 2 28.35 3.8
2004 29.2 3 28.725 0.225
2005 29.1 4 29.1 0
Total 4.25
Sursa : Calculat dupa INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

σ = 0.92 v = 3.29%

Tabel nr.10 - Metoda indicelui mediu al dinamicii - Yi = Y1 * I ti

Anul Yi ti Yi (Yi - Yi )²
2001 27.6 0 27.6 0
2002 27.5 1 27.9 0.16
2003 26.4 2 28.3 3.61
2004 29.2 3 28.7 0.25
2005 29.1 4 29.1 0
Total 4.02
Sursa : Calculat dupa INS, Anuarul Statistic al Romaniei,2006

σ = 0.89 v = 3.18%

Tabel nr.11 - Metoda trendului liniar - Yi = a + b* t i

Anul Yi ti t i2 Yi* t i Yi (Yi - Yi
)²
2001 27.6 -2 4 -55.2 27.02 0.336
2002 27.5 -1 1 -27.5 27.49 0
2003 26.4 0 0 0 27.96 2.433
2004 29.2 1 1 29.2 28.43 0.593
2005 29.1 2 4 58.2 28.9 0.04
Total 10 4.7 3.4
Sursa : Calculat dupa INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

σ = 0.82 v = 2.93%

Deoarece cea mai mica a variatiei (v = 2.93%) s-a obtinut prin metoda trendului liniar,
atunci aceasta va fi metoda prin care se va obtine previziunea sosirilor de turisti in Vrancea
pentru urmatorii 3 ani.

Tabel nr.12 - Previziunea evolutiei sosirilor de turisti in judetul Vrancea in perioada 2006-
2008

Anul ti Yi
2006 3 29.37
2007 4 29.84
2008 5 30.21
- mii persoane –

Se poate observa ca numarul turistilor ce vor vizita Vrancea are o tendinta crescatoare.

Cap 5. Propuneri de valorificare a potentialului turistic

 Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului,
apelor, zonelor montane, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent,
judetul Vrancea detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone
turistice renumite din tara. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile
populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti dau culoare locala pentru atragerea
turistilor.
Principalele forme de turism care pot fi practicate in judet sunt:
- turismul cultural (muzeistic, etnografic si artistic);
- turismul religios;
- turismul de agrement;
- agroturismul;
- turismul silvocinegetic.
Raportat la potentialul judetului, industria turismului este slab reprezentata in judet. Zona
muntoasa si deluroasa detine un potential turistic valoros, in mare parte insuficient dezvoltat, dar
care, cu masuri adecvate poate intra cu usurinta in circuitul turistic european, cu specializarea
„turism religios” (Manastirea Soveja, Manastirea Mera, Schitul Brazi sau Manastirea Sihastru),
turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vanatoare, pescuit, sporturi
extreme – orientare turistica, mountainbike, schi).
Gradul de dotare a localitatilor si originalitatea landschaftului cat si specificul deosebit al
satelor, cu un grad inalt de civilizatie a populatiei, pot juca un rol in turismul de lunga durata, cu
activitati sportive, agrement şi pentru optimizarea sanatatii (zona Lepsa-Soveja).
In privinta agroturismului, acesta este practic inexistent in judetul Bacau. Un punct care
ar putea aduce turisti, prin dezvoltarea agroturismului, este Lepsa, unde s-au pastrat o seama de
traditii, dar din cauza infrastructurii proaste, zona inca nu este atractiva pentru investitori si
turisti. Propunerea ar fi ca in locul construirii unor echipamente de cazare noi sa se investeasca in
infrastuctura acestei zone si in modernizarea pensiunilor rurale deja existente.
Un proiect care ar putea aduce turisti in zona Lepsa este constructia unei pirtii de schi,
precum si modernizarea hotelurilor deja existente. Nu este recomandata constructia de noi
echipamente de cazare in perioada imediat urmatoare deoarece in zona s-a construit destul de
mult in ultimii ani, iar gradul de ocupare este redus.
Cu toate ca in urma previziunii efectuate numarul de turisti va creste, tendinta generala la
nivelul judetului este aceea de modernizare a unitatilor deja existente, nu constructia altora noi si
realizarea de investitii in infrastructura, deoarece exista numeroase atractii dar nu sunt suficient
de bine puse in valoare.
Statisticile arata ca activitatile din turism, desfasurate in judetul Vrancea, reprezinta in
anul 2005, abia 0,29% din cifra de afaceri ale societatilor comerciale, cifra ce se ridica la
11.535,1 milioane de lei. Revitalizarea turismului impune investitii in infrastructura (drumuri,
utilitati, servicii financiar-bancare), o campanie de promovare in tara si strainatate pentru
atragerea turistilor, dar si a investitorilor.
Alte propuneri ce pot duce la valorificarea potentialului turistic al judetului Vrancea ar
putea fi:
- diversificarea si cresterea calitativa a serviciilor turistice;
- dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe: turismul de afaceri si turismul
istoric, religios.

Cap 6. Promovarea turistica a zonei

 Promovare zonei trebuie facuta pe mai multa directii. Pe plan local trebuie realizata o
campanie de constientizare a populatiei cu privire la valorile de care dispune judetul, iar
autoritatile locale trebuie sa se implice mai mult in dezvoltarea turismului vrancean. Desi oferta
turistica nu este la fel de bogata ca in judetul Neamt de exemplu, unde manastirile atrag zeci de
mii de turisti, trebuie speculate atractiile naturale si antropice de care dispune judetul.
O alta masura ar fi realizarea de catre autoritatile judetene a unui album al judetului, care
sa include cele mai representative obiective (manastirile, Mausoleul Eroilor de la Marasesti,
“Focul Viu” de la Andreiasu, casa memoriala “Mos Ion Roata”, cramele de vin de la Odobesti,
Mausoleul Eroilor de la Marasti, cascada Putnei).
Alta directie in care trebuie actionat este piata agentiilor de turism. La acestea nu se
gaseste o oferta turistica consistenta pentru simplul motiv ca nu au de unde sa o achizitioneze.
Autoritatile locale nu au pus la punct un pliant, asa ca agentiile se descurca pe cont propriu. La
nivelul autoritatilor locale nu exista o politica turistica, prin care sa se promoveze imaginea
judetului, asa cum exista in alte zone ale tarii. Se simte lipsa unor materiale informative,
cataloage sau ghiduri turistice prin intermediul carora sa poata fi promovat judetul pe plan
national si chiar international. Aceasta situatie trebuie avuta deci in vedere atunci cand se discuta
despre promovarea turistica a judetului Vrancea.

*Harta turistica a judetului Vrancea