Analiza activității turistice in

județul Maramureș
Cuprins
CAP.1. Prezentare generală a Județului Maramures......................................................................3
1.1 Descrierea județului Maramureș........................................................................................3
1.2.Relieful Județului Maramureș.................................................................................................4
1.3.Populația.....................................................................................................................................5
1.4.Clima...........................................................................................................................................5
1.5.Solul și subsolul..........................................................................................................................6
1.6.Hidrografie.................................................................................................................................6
1.7.Cultura........................................................................................................................................7
1.9.Traditiile.....................................................................................................................................9
1.10.Portul popular..........................................................................................................................9
Cap.2.Obiective tristice.....................................................................................................................11
2.1 Bisericile din lemn...................................................................................................................11
2.2. Cimitirul Vesel din Sapânța...................................................................................................12
2.3. Sighetul Marmației.................................................................................................................13
2.4. Cascada Cailor........................................................................................................................14
2.5.Mocanita...................................................................................................................................15
2.6.Lacul Albastru din Baia Sprie................................................................................................16
2.7.Satul Breb.................................................................................................................................17
2.8.Mănăstirea Bârsana................................................................................................................17
Cap3 Analiza circulației turistice. Indicatori și interpretări statistice.........................................19
3.1 Indicatori ai cererii reale și potențiale...................................................................................19
3.2 Indicatori ai ofertei turistice...................................................................................................20
3.3 Indicatorii densități turistice..................................................................................................22
3.3.1.Densitatea turistică raportată la populația rezidenta....................................................22
3.3.2Densitatea turistică în raport cu suprafață județului.....................................................23
3.4 Preferința relativă pentru turism..........................................................................................24
3.5 Indicii de sezonalitate..............................................................................................................25
3.5.1.Determinarea mediei lunare............................................................................................25
3.5.2.Determinarea mediei generale.........................................................................................26
3.5.3.Determinarea indicilor de sezonalitate...........................................................................26
Concluzii.............................................................................................................................................28
Webografie.........................................................................................................................................29
 CAP.1. Prezentare generală a Județului Maramures

1.1 Descrierea județului Maramureș

Situat in partea nord-vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina, Maramuresul este locul unde
traditiile stramosesti, portul popular si arta veche se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei1

Depresiunea Maramures (fig.1) si zona montanã înconjurãtoare (Tara Maramuresului) se

suprapune peste jumatãtea nordicã a actualului judet Maramures. Aceastã regiune are o suprafatã de
aprox. 3400 kmp constituind jumãtatea de nord a judetului Maramures. Cei aproape 225,000
locuitori ai zonei sunt grupati în 5 orase (Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Borsa, Dragomiresti si
Sãlistea de Sus) si 56 sate, grupate în 30 de comune. Cel mai mare centru urban este Municipiul
Sighetu Marmatiei (44 441 locuitori), situat la confluenta râurilor Iza si Tisa, centru polarizator al
regiunii si capitala simbolicã a Tãrii Maramuresului. Proportia de populatie ruralã este de cca. 50%
din totalul acestei zone. Satele au diferite mãrimi, de la câteva sute de locuitori pânã la maximum
13.000 locuitori.

Depresiunea este mãrginitã de Muntii Maramuresului, Rodnei, Tibles, Gutâi, Ignis fiind ca
suprafatã cea mai mare depresiune montanã din România (75 km lungime si 20 km lãtime). Pe
crestele muntilor din jur iarna dureazã pânã în luna mai. Caracteristice acestei zone (ca de altfel
întregului lant al Carpatilor Orientali) sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), de borcut,
în special lângã Baia Borsa, Viseul de Sus, Sapânta, Bãiut si Poiana Botizii.2

Fig.1.Depresiunea Maramureș
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Maramure%C8%99ului

1
https://www.infoghidromania.com/maramures.html
2
https://www.ilovemaramures.com/despre-maramures-romania/
 1.2.Relieful Județului Maramureș

Zona de munti si dealuri inalte, Muntii Maramuresului (Vf. Toroioaga-1930m)(Fig.2)  la

nord si est, Muntii Rodnei (Vf.Pietrosul-2302m)(Fig.3) si Muntii Tiblesului (Vf.Tibles-1835m)
(Fig.4) spre Bistrita Nasaud, Muntii Lapusului (1000m)(Fig.5) spre Targu Lapus si jud. Cluj, Muntii
Ignisului(Fig.6) (Vf. Ignis- 1307m) spre Satu Mare iar Muntii Gutaiului (Vf. Pleasca Mare 1291m)
(Fig.7) in interiorul judetului.3
Din suprafața de 6.215 kmp a județului, zona montana ocupa 43 %, cu Muntii
Rodna si Masivul Pietrosul - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai
si Tibles; 30 % din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si tera
In mijlocul Maramuresului, a Muntilor Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea
Maramuresului, cea mai mare din Roman ia 75 km lungime si 20 km latime. Pe crestele muntilor
iarna domneste pana in lunile mai-iunie.

Fig.2 Muntii Maramuresului Fig.3 Muntii Rodnei Fig.4 Muntii Tiblesului

Sursa:https://ghidul-horeca.ro Sursa:https://www.singeorzbai.com Sursa: https://www.emaramures.ro

Fig.5 Muntii Lapusului Fig.6 Muntii Ignisului Fig.7 Muntii Gutaiului

Sursa: http://romanianturism.com Sursa: https://www.dusekarpat.cz https://cartitaplimbareata.ro

1.3.Populația

3
http://www.dadrmaramures.ro/jud%20maramures.html
 Este alcatuită din români 81%, maghiari 10,5 %, ucraineni 6,8 %, rromi 1,3 %, germani 0,6
% și alte naționalități.
Barbati in judetul Maramures 226535 locuitori (49.1%)
Femei in judetul Maramures 234755 locuitori (50.9%)
Total locuitori in judetul Maramures461290 locuitori (100%)

1.4.Clima

.Munţii Maramureşului se încadrează în sectorul de climă continental moderată, fiind supuşi

permanent influenţei advecţiei maselor de aer vestice de natură oceanică, ale căror caracteristici se
reflectă în evoluţia tuturor elementelor climatice.

Luna cu cele mai scăzute temperaturi medii este luna ianuarie, cu valori între -6°C şi -10°C.
Luna iulie are valori medii cuprinse între 18°C şi 20°C. Din aceste valori prezentate rezultă o
amplitudine medie anuală între 24 - 30°C, valoarea moderată evidenţiind caracterul de climă
continentală temperată moderată cu extreme termice puternice între vară şi iarnă. Regimul termic
din.Valoarea medie anuală a precipitațiilor este de 1100 mm.

Anotimpul cel mai bogat în precipitaţii este vara, perioadă în care cad 61% din totalul
precipitaţiilor. Cel mai sărac anotimp în precipitaţii este iarna cu 17% din totalul precipitaţiilor.
Numărul anual al zilelor cu precipitaţii este de 150-170. Stratul de zăpadă poate sa apară încă din
luna septembrie, iar ultima ninsoare se poate înregistra ca dată medie în ultima decadă a lunii martie.
Stratul de zăpadă se menţine între 120-200 de zile, iar grosimea stratului este cuprinsă între 75 – 150
cm. Perioada de utilizare a păşunilor este limitată la trei luni: iunie, iulie, august.

1.5.Solul și subsolul

În Munţii Maramureşului domină tipul de scoarţă de alterare autohtonă de mică grosime, din
cauza fragmentării şi înclinării pronunţate a versanţilor care favorizează deplasarea produselor
dezagregate şi alterate așa cum este precizat în Geografiei Romaniei, 1983.
Din grupele mari de soluri, suprafeţe mari ocupă solurile brune acide. Acestea s-au format în
zona montană de la altitudinea de 450 m până la altitudinea de 1937 m în masivul Pop Ivan, în
condiţii de climă rece şi umedă care face ca materia organică să fie numai parţial descompusă de
către microorganisme, procesul foarte lent ducând la acidifierea accentuată a solului. Aceste soluri
sunt ocupate de vegetaţie forestieră, fâneţe naturale, păşuni montane şi într-o mică măsură, suprafeţe
izolate cultivate cu cartofi şi ovăz, fiind sărace în substanţe nutritive, determină o fertilitate naturală
scăzută.
În grupa solurilor brune acide montane sunt două subtipuri, litice şi tipice, care cuprind
întreg bazinul văii Ruscova, până la confluenţa văii Rica cu Socolău şi până la vest, de partea înaltă
a masivelor Farcău – Mihăilecu, versantul de pe dreapta văii Vişeului, până la Vişeu de Sus. Aceste
soluri s-au format pe roci metamorfice, eruptive, conglomerate, gresii, marne, calcare, şisturi
bituminoase, roci cu caracter acid.
Extinderea pădurilor de răşinoase în dauna altor specii autohtone, în special a fagului,
explică predominarea solurilor brune acide şi a solurilor brune feriiluviale- podzolice. Aceste soluri
sunt extinse în partea inferioară a arealului, pe versanţi variat înclinaţi şi cumpene înguste, sub
păduri de fag şi molid, în care apar uneori – mai ales în molidişurile superioare – Vaccinium sp. şi
muşchi. Litosolurile sunt soluri neevoluate, scheletice, care s-au format pe roci eruptive şi
metamorfice, ocupând masivele înalte, având o importanţă mică. Solurile brune podzolice au valoare
mediocră, fiind mai importante din punct de vedere silvic şi pastoral. Sub pajiştile alpine aflate la
peste 1600 m, întâlnim solurile humico – silicatice. Aluviunile şi solurile aluvionale se întâlnesc pe
luncile inundabile ale principalelor cursuri de apă, în special pe cursul văii Vişeului.
Învelişul de sol este constituit, predominant din: soluri brune acide, soluri brune şi brune
feriiluviale - podzolice, substanţele minerale, iar capacitatea de reţinere a apei favorizează
dezvoltarea optimă atât a vegetaţiei forestiere, cât şi a pajiştilor naturale, fâneţe şi păşuni montane,
resurse naturale valorificate prin activităţile silvopastorale.4

1.6.Hidrografie

Apele de suprafață din Muntii Maramuresului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri,
astfel:
Râul Vișeu (fig.8)(afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care
adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova,
Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra);
Râul Vaser(fig.9) cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făina, Botiz, Valea Peștilor,
Catarama, Micislău, Novicior, Novăț;
Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic,
Pentaia,Repedea,Ialnic;
Pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderelu,(fig.10) lac glaciar
alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații și topirea zăpeziilor.5

4
https://muntiimaramuresului.ro/index.php/ro/despre/clima-si-solul
5
https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/maramuresului-77/hidrografie/
 Fig.8 Râul Vișeu Fig.9 Râul Vaser
Sursa: https://www.stiripesurse.ro Sursa: www.facebook.com/discoverromania

Fig.10 Lacul Vinderelu

Sursa:http://turismmaramures.ro

1.7.Cultura

Judeţul Maramureş oferă ţării şi lumii o bogată şi originală spiritualitate. Este inestimabil
tezaurul de cultură populară, tradiţiile, obiceiurile, folclorul, meşteşugurile, cercetătorii din ţară şi
străinătate caracterizând Maramureşul ca o "placă turnantă" a civilizaţiei populare. În toae zonele
există o reţea de sărbători de datini folclorice, de târguri ale meşterilor, evidenţiindu-se festivalurile
datinilor de iarnă de la Sighet şi Tg. Lăpuş, "Sărbătoarea caastanelor" din Baia Mare, ale cântecului,
dansului şi portului popular din Şomcuta Mare, Asuaju de Sus, Mesteacăn, obiceiuri de "Sânziene",
şi "Hora la Prislop" de la Borşa, "Tânjaua de pe Mara" Hoteni, "Armonii de primăvară" Vişeu de
Sus .
S-au remarcat în valorificarea datinilor şi folclorului - Ansamblul Folcloric Naţional
"Transilvania" din Baia Mare,(fig.11) "Mara" şi "Dor Românesc" din Sighet, "aramureşul" din vişeu
de Sus, "Lăpuşul" din Tg. Lăpuş, grupul "Iza", formaţia "Alină-te dor, alină" din Cicârlău.
Formaţiile folclorice din judeţ au fost onorate, în cadrul festivalurilor din străinătate cu premiul
"Europa", "Discul de aur", şi "Colierul de Argint" - Dijon (Franţa), "Zeiţa de Aur" - Efes (Turcia).
Judeţul se înscrie în spiritualitatea ţării cu aproape 200 de instituţii şi aşezăminte pentru cultură
şi artă. Cultura, religia si arta exprimã complexitatea ce are loc în viata spiritualã a societãtii:
autonomia, libertatea de creatie, protejarea si punrea în valoare a patrimoniului cultural, ascensiunea
spiritualã si simtirea româneascã, primordialitatea valorii, sanse egale la culturã, identitatea
nationalã în circuitul international de valori. Principalele institutii de culturã de a cãror servicii
beneficiazã populatia bãimãreanã sunt: Directia Judeteanã pentru Culturã, Culte si Patrimoniul
Cultural National Maramures, Biblioteca Judeteanã “Petre Dulfu”, Muzeul Judetean Maramures,
Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Creatie Populare, Ansamblul Folcloric National
“Transilvania”, Teatrul Municipal, Teatrul de pãpusi, Scoala Popularã de Arte “Liviu Borlan”,
Uniunea Artistilor Plastici – filiala Baia Mare, Asociatia Scriitorilor – Baia Mare, Casa de Culturã a
Sindicatelor, Casa Tineretului.6

Fig.11Ansamblul Folcloric Naţional "Transilvania" din Baia Mare

Sursa: https://ansamblultransilvania.ro/home-iv/

1.9.Traditiile ocupa un loc important in sufletul si in viata acestui tinut si de aceea aici se
traieste intens fiecare sarbatoare fie, ea laica sau religioasa. Iar portul popular este obligatoriu la
sarbatorile religioase importante.

In Maramures au loc multe sarbatori: Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua
de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor
6
https://maramures.insse.ro/wp-content/uploads/2018/04/CULTURA.pdf
din Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri
folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri
literare, toate acestea o sa vi le prezentam mai jos pentru fiecare luna a anului.

1.10.Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si

incontestabila vechime.

Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa pentru
zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare, intr-o bogata paleta de combinatii,
dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din generatie in generatie. Poalele (fusta
din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi material ca
si camasa, mai largi si incretite putin la talie.

La barbati camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la
maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu “cipca
cu coltisori” la camasile de sarbatoare

Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt
foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna poarta “cioarecii” simpli din lana
alba sau gri, deosebit de caldurosi.7

7
https://www.ilovemaramures.com/maramures-arta-traditii-obiceiuri/
 Cap.2.Obiective tristice

2.1 Bisericile din lemn

Lemnul este resursa principala a regiunii si a fost folosit de mult timp in urma de localnici
pentru a construi case, a sculpta porti complexe de lemn si a construi biserici. Cu aproape 100 de
astfel de monumente din lemn, opt dintre ele au fost alese pentru a face parte din patrimoniul
mondial UNESCO, datorita valorii lor inestimabile. Exemple de „arhitectura religioasa vernaculara
din lemn” se caracterizeaza printr-un amestec de trasaturi ortodoxe si influente gotice.

Abilitatile mesterilor sunt vizibile in acoperisurile impunatoare, in turnurile de biserica inalte

si inguste si in forma de peste a zosterului. Picturile interioare(Fig.15) nu sunt mai putin
impresionante: ele prezinta scene ale unor evenimente religioase combinate cu motive laice care
reflecta viata de zi cu zi si credintele oamenilor.

Fig.12 Biserica din Rogoz Fig.13 Biserica din Denesti

Sursa:https://www.romania-travel-guide.com Sursa:https://www.romania-travel-guide.com

Fig.14 Biserica din Plopis Fig.15 Biserica din Surdesti

Sursa:https://www.romania-travel-guide.com Sursa:https://www.romania-travel-guide.com
Fig.16 Pictura biserica
Sursa:https://www.romania-travel-guide.com/atractii/religioase/bisericile-de-lemn-din-
maramures.html

2.2. Cimitirul Vesel din Sapânța

Este probabil cel mai cunoscut obiectiv turistic de pe lista noastra cu cele mai bune atractii
din Maramures pe care trebuie sa le vezi. Spre deosebire de majoritatea cimitirelor din lume,
Cimitirul Vesel din Sapanta(Fig.17) are o abordare unica a mortii, vazand-o ca fiind o sarbatoare a
unei vieti care s-a incheiat mai degraba decat un eveniment tragic.

Totul a inceput in anii 1930 cand Stan Ion Patras si-a sculptat prima cruce de stejar(fig.18).
Fiecare cruce din cimitir este pictata intr-o nuanta speciala de albastru, cunoscuta acum sub numele
de „albastru Sapanta” si decorata cu motive traditionale

Cimitirul Vesel din Săpânța spre deosebire de majoritatea cimitirelor din lume, Cimitirul
Vesel din Săpânța are o altă abordare despre moarte. Este unul dintre cele mai vizitate obiective
turistice din România, deoarece crucile din interior au mesaje vesele și totul este decorat cu motive
tradiționale. Fiecare cruce) este pictată într-o nuanță specială de albastru,(fig.17) cunoscută și sub
denumirea de „albastru de Săpânța”, o culoare unică precum „albastru de Voroneț”. 8

8
https://www.libertatea.ro/lifestyle/obiective-turistice-in-maramures-3242650
Fig.17 Cimitirul Vesel din Sapanta Fig.18 Cimitirul Vesel din Sapanta

Sursa:https://urlaub-in-rumänien.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-cimitirul-vesel-din-sapanta/

2.3. Sighetul Marmației

Fosta capitala a regiunii Maramures, orasul Sighetu Marmatiei, cunoscut si sub numele de
Sighet, este punctul de plecare pentru toate atractiile turistice importante din Maramures. Orasul
insusi este cunoscut pentru bogatul patrimoniu cultural si pentru numarul mare de muzee care
amintesc de trecutul orasului

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei (Fig.19)

Este, de asemenea, numit Muzeul Gandirii arestate, ca o amintire a functiei anterioare a

cladirii, cea a inchisorii. In perioada comunista a fost locul in care multe dintre figurile importante
ale Romaniei au fost arestate si torturate. Acum ofera o colectie de fotografii care ilustreaza scene
din viata de zi cu zi a prizonierului si istoria comunismului. Este posibila si o vizita la celule si
camere de tortura.
 Fig.19 Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Sursa:https://www.infopensiuni.ro/cazare-sighetu-marmatiei/obiective-turistice-sighetu-marmatiei/
memorialul-durerii-sighetul-marma-iei_8954

2.4. Cascada Cailor

Este cea mai mare cascada din Romania (90 de metri inaltime), situata in apropierea statiunii
montane de iarna Borsa, parte din Muntii Rodnei.
Se poate ajunge fie printr-o plimbare de o ora prin padure, fie calare cu telecabina pana in
varful partiei de schi, urmata de o scurta coborare prin padure. Apa cade in mai multe etape, asa ca
ofera vederi magnifice atat vara, cat si iarna, cand apa este inghetata.
Numele cascadei este legat de o legenda locala. Se spune ca in varful muntelui turmele de cai
obisnuiau sa pasca de la primavara pana la toamna. Intr-o zi a venit un urs si a atacat animalele, care
au sarit de pe munte si au cazut in prapastia care este acum Cascada Cailor.(fig.20)

Fig.20Casacada cailor
Sursa:https://www.travelholyc.com/romania
2.5.Mocanita

Singurul tren cu aburi de calibru(fig.21) ingust complet functional din Europa, Mocanita este
sigur ca va oferi o experienta de basm. Trenul pleaca de la Viseu de Sus si calatoreste adanc in
frumoasa Valea Vaserului, traversand Parcul Natural al Muntilor Maramuresului.

Privelistile sunt uimitoare – trenul traverseaza paduri verzi, stanci abrupte si ape limpezi.
Plimbarea dureaza 6-7 ore, in functie de sezon si include o oprire pentru pranz in Paltin, unde
oamenii pot face o plimbare in natura sau pot admira privelisti magnifice de pe o platforma de
observare. Pretul biletului variaza intre 12 si 15 euro pentru un adult.9

Fig.21.Mocanita județului Maramureș

Sursa:https://www.euroteamtravel.ro/cazare/in-Borsa/Romania/cu-mocanita-optionale-prin-
programe-zapada-borsa-romania/

9
https://blog.minimap.ro/10-locuri-de-vizitat-in-maramures
2.6.Lacul Albastru din Baia Sprie

Unic în lume prin modul său de formare, Lacul Albastru(fig.22) din Baia Sprie a fost
declarat rezervație naturală, fiind unul dintre puținele obiective turistice din Maramureș despre care
multă lume nu știe.
Lacul Albastru este situat într-o zonă sălbatică și neamenajată de la poalele munților Gutâi,
într-un loc parcă uitat de lume.
Apa lacului își schimbă culoarea în funcție de temperatură și poziția soarelui iar faptul că are
nuanțe schimbătoare îl face cu totul deosebit: primăvara, apa este albastră iar vara devine verde
închis cu nuanțe de smarald.
Procesul de formare al lacului reprezintă explicația științifică care stă la baza acestui
fenomen. Astfel, lacul s-a format după prăbușirea unei mine, mineralele reziduale fiind cele care
influențează culoarea apei.
Pentru a ajunge la acest obiectiv turistic din Maramureș, poți merge cu mașina pe un drum
relativ îngust, asfaltat,

Fig.22 Lacul Albastru din Baia Sprie

Sursa:http://caiverzipepereti.uv.ro/laculalbastru.html
2.7.Satul Breb

Satul Breb(fig.23) este una dintre locațiile emblematice din zona Maramureș. Aici se
regăsesc case din lemn, dar și o biserică unică, datând încă din secolul al XVI-lea. Zona este plină de
istorie, iar localnicii sunt ospitalieri și pregătiți să spună secretele acelor locuri. 10

Fig.23 Satul Breb

Sursa :https://www.elsetrip.com/breb-raiul-din-maramures/

2.8.Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana(fig.24) este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, fiind
construită la începutul secolului al XVIII-lea.

Situată pe Valea Izei într-un cadru natural de vis printre coline și păduri, mănăstirea este un
colț de rai în inima Maramureșului, impresionând prin picturile interioare în care predomină scenele
religioase în stil baroc. A fost inclusă în Patrimoniul UNESCO din România.

Mănăstirea Bârsana este amplasată în satul Bârsana, la 23 km de orașul Sighetul Marmației,

pe DJ185. Odată ajunși aici, veți găsi o parcare mare unde îți poți lăsa mașina, iar de aici trebuie să
urci aproximativ 100 m pe un drum care duce la intrarea principală a mănăstirii.11

10
https://www.libertatea.ro/lifestyle/obiective-turistice-in-maramures-3242650
11
https://blog.minimap.ro/10-locuri-de-vizitat-in-maramures
 Fig.24.Mănăstirea Bârsana
Sursa : https://www.libertatea.ro/lifestyle/manastirea-barsana-3683627
Cap3 Analiza circulației turistice. Indicatori și interpretări statistice

3.1 Indicatori ai cererii reale și potențiale

3.1 Evoluția sosirilor și înnoptărilor de turiști in perioada 2017-2021

Anul Număr turiști Număr înnoptări

2017 217028 384092

2018 255812 468165
2019 276064 518696
2020 133036 251741
2021 216514 391973
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Num ă r î nnopt ă ri
Durata medie a sejurului Ds=
Num ă r turi ș ti

384090
Ds2017¿ 217028 =1.76 înnoptări/turist

468165
Ds2018¿ 255812 = 1.83 înnoptări/turist

518696
Ds2019¿ 276064 = 1.87 înnoptări/turist

251741
Ds2020¿ 133036 = 1.89 înnoptări/turist

391973
Ds2021 ¿ 216514 = 1.81 înnoptări/turist
3.2 Indicatori ai ofertei turistice

Tabelul 3.2 Strucuturi de primire cu funțiuni de cazare din jud. Maramureș (număr)

Structuri de primire
turistica cu functiuni de 2017 2018 2019 2020 2021
cazare

Hoteluri 29 34 33 34 34

Hosteluri 7 3 4 3 5

Moteluri 7 7 6 6 6

Vile turistice 1 3 3 3 3

Cabane turistice 3 4 3 5 5

Campinguri 2 1 2 1 2

Pensiuni turistice 79 66 63 60 70

Pensiuni agroturistice 147 144 147 185 264

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Capacitatea de cazare existentă (număr de locuri) si capacitatea de cazare

in funcțiune (locuri zile) pentru perioada anilor 2017-2021
Tabelul 3.3 Capacitatea de cazare existentă și in funcțiune

Anul Număr locuri Locuri zile

2017 7157 2358184
2018 7223 2446276
2019 7213 2354367
2020 7694 175263
2021 8816 2373831
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 Capacitate cazare in Număr locuri
funcțiune

2017 7157
8816
2018
237383 235818 2019
17526 1 4 2020
3 244627 2021 7223
6
7694
23543
67 7213

Tabelul 3.4. Evoluția sosoirilor de turiști in Maramureș și a populație rezidente in peiorada 2017-
2021

Anul Număr turiști Populația rezidentă

2017 217028 465423
2018 255812 463306
2019 276064 460756
2020 133036 458927
2021 216514 454870
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

3.3.1.Densitatea turistică raportată la populația rezidenta

Num ă r turi ș ti
Dt=
Popula ț ia rezident ă

217028 133036
Dt2017= 465423 =0.46 turisti/locuitor Dt2020= 458927 =0.29 turisti/locuitor
255812 216514
Dt2018= 463306 = 0.55 turisti/locuitor Dt2021= 454870 =0.47 turisti/locuitor
276064
Dt2019= 460756 =0.59 turisti/locuitor
 Graficu nr.2 Densitatea turistica raportat la populatia rezidenta in perioada 2017-2021

Densitatea turistică raportată la populația

rezidentă

0.7
0.6 0.59
0.55
0.5 0.46 0.47
0.4
0.3 0.29
0.2
0.1
0
2017 2018 2019 2020 2021

Sursa:Caluclat de autor pe baza datelor oferite de insse.ro

Tabelul3.4 Evoluția sosirilor de turiști în Maramureș și a suprafeței județului in perioada 2017-2021

Anul Număr turiști Populația rezidentă

2017 217028
2018 255812
2019 276064 6.304 km²
2020 133036
2021 216514
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

3.3.2Densitatea turistică în raport cu suprafață județului

Num ă r turi ș ti
Dt= Suprafa ț a jude ț
217028
Dt2017= 6304 = 34.42 turisti/km2
255812
Dt2018= 6304 40.57 turisti/km2
=

276064
Dt2019= 6304 = 43.79 turisti/km2
 133036
Dt2020= 6304 21.10 turisti/km2
=

216514
Dt2021= 6304 = 34.34 turisti/km2

Graficul nr.4 Densitate turistică raportată in

raport cu suprafața județului Maramureș în
perioada 2017-2021
50
43.79
40 40.57
34.42 34.34
30

20 21.1

10

0
2017 2018 2019 2020 2021

Denistatea turistică a județului Maramureșului ,raportată la suprafateța județului Maramureș

a fost intr-o continuă creștere pana in anul 2020 cand a avut o scadere bruscă din cauza pandemiei.

3.4 Preferința relativă pentru turism

Tabel 3.6. Evoluția sosirilor de turiști străini în Maramureș și în România în perioada 2017-2021

Anul Nr.turiști staini Nr.total de turști straini

2017 35403 12143346
2018 37546 12905131
2019 36217 13374943
2020 5612 6398642
2021 9538 9370232

35403
Pr2017= 12143346 x100= 0,29%
 37546
Pr2018= 12905131 x100= 0,29%
36127
Pr2019= 13374943 x100=0,27%
5612
Pr2020= 6398642 x100= 0,087%
9538
Pr2021= 9370232 x100=0,10 %

Rezultatele arată că preferința relativă, calculată ca numărul de turisti străini în judetțul

Mararmureș raportat la numîul de turiști străini în România pentru turism se menține aproximativ pe
acelși nivel de 0,28% cu excepeția anilor 2020-2021 , cand rezultatele cau scazut aproximativ până
la 0,10

3.5 Indicii de sezonalitate

Tabelul 3. 7.Distribuirea sosirilor de turisti in Maramures in perioada 2017-2021

Luna/an 2017 2018 2019 2020 2021 Total

Ianuarie 14347 17332 18122 17035 12362 79198
Februarie 12934 13426 16730 15085 12452 70627
Martie 10412 14302 15849 3456 11120 55139
Aprilie 14221 18265 17308 266 11172 61232
Mai 18770 22559 22314 706 15300 60879
Iunie 19674 21104 26968 6024 17718 91488
Iulie 24484 29612 30197 15972 28370 128635
August 32420 36130 40562 29245 34559 172916
Septembrie 18858 22175 27401 17951 22585 266970
Octombrie 16388 20764 19369 11025 15979 83525
Noiembrie 12794 16610 17163 6170 13734 66471
Decembrie 16672 19170 19146 7853 16544 79385
Total 211974 251449 271129 130788 211895 1077235
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

3.5.1.Determinarea mediei lunare

Total lun ă
MI= Nr . ani
 79198 128635
M1= =15839,6 turisti M7= = 25727 turisti
5 5

70627 172916
M2= =17129 turisti M8= =34583,2 turisti
5 5

55139 266970
M3= =11027,8 turisti M9= =53394 turisti
5 5

61232 83525
M4= =12246,4 turisti M10= =16705 turisti
5 5

60879 66471
M5= =12175,8 turisti M11= = 13294,2 turisti
5 5

91488 79385
M6= =18297,6 turisti M12= = 15877 turisti
5 5

3.5.2.Determinarea mediei generale

Total luni/ani
Mg= 12∗n

1077235
Mg=
60
=17953.91turiști

3.5.3.Determinarea indicilor de sezonalitate

Medialunar ă
Isn= Media general ă

15839, 6 25727
IS1= 17953.91 =0.88 IS7= 17953.91 =1.43

17129 34583 ,2
IS2= 17953.91 =0,95 IS8= 17953.91 = 1,92

11027 ,8 53394
IS3= 17953.91 =0.61 IS9= 17953.91 =2.97
 12246 , 4 16705
IS4= 17953.91 = 0.68 IS10= 17953.91 = 0.93

12175 ,8 13294 , 2
IS5= 17953.91 = 0.67 IS11= 17953.91 = 0.74

18297 ,6 15877
IS6= 17953.91 =1.01 IS12= 17953.91 =0.88

Din rezultatele prezentate, putem observa o concentrare a activității turistice în lunile august
și septembrie a perioade analizate.

Valoarealunar ă maxim ă , an x
Coeficentul de intensitate a traficului CITn= Valoarea lunar ă minim ă , an x

32420 29245
CIT2017= 2,53 CIT2020= 109,24
12794 = 266 =

36130 34559
CIT2018= 2,69 CIT2021= 3.10
13426 = 11120 =

40562
CIT2019= =2,55
15849

Din rezultatele prezentate putem observa faptul că perioda analizată este afectată de
sezonalitate, coeficenți calculați neluând valori ăn intervalul 2,3-2,5.

Coeficentul de concentrare lunar CC

Sosiri de turi ș ti din luna cu trafic maxim din anul x

CC=
Traficul din anul x

32420 29245
CC2017= 0,15 CC2020= 0,22
211974 = 130788 =

36130 34559
CC2018= =0,14 CC2021= =0,16
251449 211895

40562
CC2019= =0,23
123641

Din rezultatele prezentate putem observa faptul că în anul 2019, 23% din circulația turistică
s-a concentrate pe luna august.
Coeficientul de concentrare GINI

Trim/an 2017 2018 2019 2020 2021 Total

Trim.I 37693 45060 50701 35576 35934 204964
Trim.II 52665 61928 66590 6996 44190 232369
Trim.III 75762 87917 98160 63168 85514 410521
Trim.IV 45854 56544 55678 25,048 46257 229381
Total 211974 251449 271129 130788 211895 1077235
Ponderi anul 2021:
35934
P1= 211895 =0,15

44190
√
CGC¿ 4 ( 0,15 +0,23 +0,40 + 0,22 ) −1 =0,35
2 2 2 2
P2= 211895 =0,23
4−1

85514
P3= 211895 = 0,40

46257
P4= 211895 = 0,22

Valoarea coeficientului de concentrare demontrează o distribușie relativ uniformă circulatiei

turistice pe trimester,
Concluzii
Maramureș este o carte deschisă a vieții rurale, a țăranului român și orice
trecător are șansa de a călători în timp și de a fi martorul unei vieți simple. Satele
pitorești sunt o imagine splendidă, dar ulițele străbătute de cete de colindători
transformă regiunile maramureșene într-o poveste unică.
În ceea ce priveşte fluxul turistic extern este mai intens în perioada de iarnă, în
preajma sărbătorilor de iarnă, în localităţile care găzduiesc o serie de festivaluri
recunoscute atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional, festivaluri legate de
datini şi obiceiuri de iarna.
Calitatea şi varietatea peisajului nu este de ajuns pentru a satisface turistul.
Satisfacţia acestuia este dependentă de o serie de factori variaţi, însă cea mai
important este asigurarea unei infrastructuri de cazare, acces şi agrement
corespunzătoare.
Webografie

1. https://www.infoghidromania.com/maramures.html
2. https://www.ilovemaramures.com/despre-maramures-romania/
3. http://www.dadrmaramures.ro/jud%20maramures.html
4. https://muntiimaramuresului.ro/index.php/ro/despre/clima-si-solul
5. https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/maramuresului-77/hidrografie/
6. https://maramures.insse.ro/wp-content/uploads/2018/04/CULTURA.pdf
7. https://www.libertatea.ro/lifestyle/obiective-turistice-in-maramures-3242650
8. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table