SPAŢIUL EUROPEAN ŞI SPAŢIUL ROMÂNESC

I. SPAŢIUL EUROPEAN II. SPAŢIUL ROMÂNESC

1. Poziţia geografică 1. Poziţia pe glob şi în Europa

 este situată în centrul emisferei nordice → zona de a. Pe glob - România este situată la intersecţia
climă temperată & este înconjurat pe trei laturi de apă paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de
 în funcţie de meridianul 0° Europa este situată în cele 25° longitudine estică, la jumătatea distanței ditre
două emisfere vestică(peninsulară) şi estică(continentală) ecuator și poli→climat temperat
 este o peninsulă a continentului Asia datorită b. În Europa - în partea sud-estică a Europei Centrale,
continuităţii şi apartenenţei acestui spaţiu la aceeaşi placă
la distanţe aproximativ egale de extremităţile
tectonică, placa Eurasiatică, motiv pentru care se mai
numeşte Eurasia continentului → caracterul de tranziție al climei
 Suprafaţa Europei este de 10,5mil.km²(7.5%din terra, c. Suprafața – 238 391kmp, locul 12 în Europa și
700mil loc-12.5% din pop globului); 9 între statele UE. Membră NATO-2004 și
membră UE-2007
Consecințe ale poziției României
- situarea în zona de climă temperată → continentală → moderat de tranziţie
- intersectarea maselor de aer, vestice umede, estice continentale, nordice reci şi mediteraneene calde
- scăderea temperaturii medii anuale de la Sud( 11°) spre nord (8,5°) cu 2° & scăderea precipitaţiilor de la vest la est
- soarele răsare mai repede la Sulina decât la Beba Veche 37 minute & instalarea primăverii mai repede cu două săp S
- situarea în cadrul celui de al 3-lea fus orar – ora Europei Centrale (determinat de meridianului de 30° long. E) →
diferenţă de +2h GMT
- lungimea diferită a zilelor şi nopţilor în cursul uni an (ziua este mai mare în sud faţă de nord cu 30´la solstiţiul de
iarnă şi invers la cel de vară.
- interferenţa unor limite de vegetaţie: a. l estică a pădurii de fag caracteristică V Europei; l vestică a stepei
caracteristică E Europei; l de nord a viţei de vie caracteristică S Europei l de sud a pădurilor de conifere
caracteristică N Europei
2. Limitele 2. Punctele extremele României sunt:
 Oceanul Arctic (Capul Nord) – în Nord-71°.08 a. Horodiştea - 48°15´ lat.N;
 Munţii Ural(67° 30 – râul Ural – Marea Caspică – b. Zimnicea - 43°37´ lat S
Munţii Caucaz – Marea Neagră – Marea Marmară – Marea → distanţă de 525 km = 5° latitudine
Mediteraneană - în Est şi Sud-est c. Beba Veche - 20°15´ long.V;
 Marea Mediteraneană (Capul Tarifa – Marraqui) – în d. Sulina - 29°41´ long. E;
Sud -36° → distanţa de 740 km = 9° longitudine
 Oceanul Atlantic (Capul Roca) – în Vest-9°34
3. Personalitatea continentului 3. Personalitatea României
 Ţărmurile – sunt variate, neregulate şi puternic crestate România este o ţară carpato -danubiano-pontică-panonică
(fragmentate) -80 000kml central europeană, cu tranziţii şi interferenţe către SE,
 Un relief complex, altitudinea medie este de 340m V,S, N
(max5642m Caucaz; min Câmpia Olandeză și Precaspică) a. România – ţară central-europeană-panonică
 Clima aparține zonei temperate  punctul central al Europei este localitatea Dilove din
 Resurse de apă relativ reduse Ucraina (Carpaţii Păduroşi)
 Intens populat: 71loc/kmp;  situată în zona de interferenţă a influenţelor
 Leagănul civilizaţiilor străvechi şi a blocurilor biopedoclimatice ale Europei
regionale(NATO-1949 & UE-1957)  legătura dată de axa Dunării & sistemul montan
alpino-carpatic; deschiderea spre vest – Depr Panonică
b. România – ţară carpatică
 1300 km lungime, din care peste 55 % (910km) din total pe
ţării (28%); 2/3
c. România – ţară dunăreană
 din lungimea totală de 2860 km 1075 km (38%) se desfăşoa
teritoriul ţării noastre inclusiv gurile de vărs.
 aproape toată reţeaua hidrografică (98%)se varsă direct sau
în Dunăre
d. România – ţară pontică
 Lungimea litoralului este de 247 km (10%);
 Legătura cu Oceanul Atlantic prin strâmtorile Bosfor
şi Dardanele
 Caracteristicile generale ale reliefului

1. EUROPA 2. ROMÂNIA

I.Cuprinde: I. Cuprinde
a. 66%masă continentală; – partea continentală a europei, la nord
b. 27% peninsule(Yutlanda, Balcanică, Scandinavă, Italică); de peninsula balcanică
c. 7% insule(Corsica, Sicilia, Britanice, Mallorca)

II.Țărmurile sunt variate: II. Țărmurile sunt de mai multe tipuri

a. Cu gheață-Spitzbergen 1. Cu delte – Delta Dunării
b. Cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanie 2. Cu limanuri – Tașaul, Techirghiol
c. Cu canale – Croaţia, Grecia 3. Cu lagune – complexul lagunar Razim - Sinoie
d. Cu estuare –Sena, Tamisa, Loara
e. Cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rin, Tibru
f. Cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea Baltică

III. Treptele altimetrice și de relief III.Trepte altimetrice și de relief

 Relieful –reprezintă totalitatea denivelărilor scoarţei  Altitudinea medie este de 420m(max 2544 în
terestre Vf Moldoveanu, min 1-1.5m Delta D)
 Altitudinea medie a reliefului este de 340m( max Vf.  Treptele de relief:
Mont Blanc 4807m şi Elbrus 5642m; min -27m M Caspică a. munţii - 28%, peste 800m;
 Treaptă de relief – asociere altimetrică a denivelărilor b. dealurile şi podişurile - 42%, între 200–800m;
scoarţei terestre, pe anumite intervale c. câmpiile şi luncile – 30%, între 0 – 200m →
a. câmpie: -28m-200m(57%); predominarea reliefului de dealuri şi podişuri
b. dealuri, podişuri joase: 200-500m(27%);  Caracteristicile reliefului
c. dealuri înalte, munţi joşi: 500-1000m(10%); 1. proporţionalitatea treptelor de relief,
d. munţi: peste 1000m(6%) -munții peste 2000m(1.5%) 2.dispunerea concentrică şi simetrică a reliefului,
e. predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85% 3.varietatea mare a formelor şi tipurilor de relief,
4.complementaritatea unităţilor de relief și tipurile
de relief
B. Unitățile morfostructurale
 Sunt rezultatul evoluţiei continentului în decursul timpului geologic, sub acţiunea agenţilor modelatori.
 Morfostructură – aspectul major al reliefului determinat de caracteristicile subiacente ale scoarţei
 Unitatea structurală – părţi ale scoarţei terestre care suportă şi condiţionează relieful
I.Unitățile de platformă (60%) I. Unităţile de platformă – formate prin depuneri de
a. Scutul baltic(E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul sedimente în urma orogenezei alpine, pe un
marilor câmpii din estul Europei fundament rigid (Podişul Moldovei, DCTransilvaniei
II.Unitățile de orogen (40%) -fără fundament acestuia, Getic, C Română, C de Vest și
a. Orogenul caledonic –înalță europa nordică (paleozoic Dealurile de Vest )
inferior): alpii Scandinaviei, m Țării Galilor, m Scoției II.Unităţile de orogen, rezultate din deplasarea
b. Orogenul hercinic-înalță europa centrală(paleozoic microplăcilor la contactul cu placa est europeană în
superior: masivul Armorican, Central Francez, Renan, erele mezozoic şi neozoic
munții Vosgi, Pădurea Neagră, podișul Boemiei, a. Orogenul caledonian – înalță DobrogeaCentrală
meseta Iberică, Corsica, Sardinia. b. Orogenul hercinic – înalță Dobrogea de Nord
c. Orogenul alpin în sud-înalță europa sudică (mezozoic- c. Orogenul alpin – înalță Carpații, Subcarpații,
neozoic): munții Cordiliera Betică, Pirinei, Alpi, Carpați, Podișul Mehedinți, DCTransilvaniei
Dinarici, Balcani(Stara Planina), Pindului, Caucaz. d. Perioada glaciară(cuaternară) – are loc răcirea
 În urma acestor orogeneze s-au format: climei ce a permis instalarea gheţarilor pe culmile
a. unități formate prin depuri de sedimente în foste bazine carpatice şi formarea reliefului glaciar prin retragerea
lacustre: C Panonică, Română, Germano-Polonă gheţarilor spre nord.
b. vulcani inactivi în Carpați și activi în Bazinul Mării
Mediterane(Pen Italiacă)
 TIPURILE DE RELIEF DERIVAT

 Forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief

 O familie de forme de relief datorate unui element determinant
 Tipurile de relief derivat
1. Suprafețele de eroziune
- S-au format în zona montană în urma etapelor succesive de înălțare a munților
- În perioadele când predomină eroziunea, apar la diferite altitudini suprafețe netede ca niște platouri
- Altitudinea diferă în funcție de altitudinea maximă la care au ajuns munții
- Se disting trei –patru nivele de eroziune în Europa și 3 nivele de eroziune în România
2. Relieful glaciar
- a fost creat de calota glaciară şi de gheţarii din masivele înalte(circuri, văi, custuri, praguri, lacuri, morene)
- apare în europa nordică: Scandinavia, I-le Britanice, N Germaniei, Polonia, Rusia și în munții de peste 2000m
- în România relief glaciar se găsește în Carpații Meridionali și Carpații Maramureșului și Bucovinei(Rodnei)
- în Europa relief glaciar montan se găsește în Pirinei, Alpi, Carpați, Caucaz
3. Relieful vulcanic
- a apărut în neozoic în urma proceselor de vulcanism
- în România relieful vulcanic se găsește în: Carpații Orientali latura vestică și în Carpații Occidentali pe alocuri
- în Europa relieful vulcanic se găsește în: Sudul Pen Italice, Masivul Cetral Francez, Pod Boemiei, Pod Renan, Islanda
4. Relieful petrografic
- este relieful creat de diferite tipuri de roci în funcție de caracteristicile acestora(calcar, loess, argilă, conglomerat etc)
a. Relieful carstic – este format pe calcare, din proprietății acestora de a se dizolva în apă
- forme de relief: chei, peșteri, doline, uvale, polii, canioane, defilee, lapiezuri
- în Romania relief carstic se găsește în: Carpații Orientali(rarău, ciucaș, giumalău, hășmașul mare, ceahlău, postăvaru,
piatra mare), Carpații Meridionali(Bucegi, Piatra Craiului, Căpățânii, Cernei, Mehedinți), Carpații Occidentali(Apuseni
Banatului, Ruscă)
- în Europa relief carstic se înâlnește în: Slovenia-Pod. Karst, Alpi(Holoch-cea mai lungă peșteră din lume), meseta
spaniolă.
b. Relieful pe loess – este o rocă sedimentară de culoare alb-gălbuie, prăfoasă care se poate tasa → crovuri-găvane-padine
- În România relieful pe loess se găsește în C Română, de Vest, Pod Dobrogei
- În Europa relieful pe loess se găsește în C Germano-Polonă, C Europei de Est
5. Relieful structural
- strucura petrotografică reprezintă modul în care sunt dispuse rocile în strat
- tipuri de structuri:
a. structură cutată – în toate unitățile de orogen
b. structură de cute diapire – zone cu depozite de sare(DCT, Subcarpați)
c. structură de domuri – sunt boltiri în care se gasește gaz metan(DCT)
d. structură monoclinală – un versant este mai puternic înclinat, iar celălat are o înclinare mai slabă. Se găsește în
podișurile hercinice din Europa și în Romania (Pod. Transilvaniei, Moldovei, Getic, Dobrogea de S, Dealurile V)
e. structură tabulară – apar în zone în care rocile nu au suferit nici o înclinare(foarte slabă înclinare), astfel e formează sta
de roci orizontale și paralele între ele. Se găsesc în unitățile de platformă
f. structură faliată – sub formă de horsturi și grabene. Apar în Europa hercinică(Pădurea neagră și Vosgi)
6. Relieful fluvial – terasele și luncile
7. Relieful litoral - cu fiorduri, riass, estuare, dalmatin, lagune, limane, delte etc.
8. Relieful eolian - format din câmpuri de dune, SV Franţei, C Precaspică
 UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF ALE EUROPEI

Unităţile majore, grupate pe trepte de relief şi substratul genetic sunt:

1. Unităţi montane: aparţin unor sistemele formate în trei etape j. Apeninii
distincte 1. Situați în penisula Italică
 Unităţi alpine(finalul mezozoicului şi în neozoic) 2. Predomină rocile metamorfice
a. Alpi 3. Se desfășoară sub formă de culmi parale orientate N-S
1. Limite: marea ligurică în în V și C Panonică în E 4. Partea centrală este cea mai înaltă, având altitudinea
2. Predomină rocile metamorfice maximă de 2914 Vf Como Grande(Grand Sasso)
3. Lanț montan lung de 1200km, formă de arc, culmi paralele, 5. Alunecări de teren în nord și relief vulcanic în sud
4. Altitudini mari (4807mvf. Mont Blank), 6. Fragmentați de numeroase văi și depresiuni
5. Masivitate accentuată, relief glaciar și carstic
c. Carpaţi  Unităţi caledoniene(începutul paleozoicului)
1. Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timocului, a. Alpii Scandinaviei,
2. Predomină rocile metamorfice 1. Situați în nordul peninsulei Scandinave
3. Are o lungime de 1300 km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul 2. Ridicați pe verticală în timpul orogenezei alpine
ţării noastre (910 km), 3. Lanţ de masive cu înălţimi de 800-2469m cu o
4. Traseu sinuos și mai fragmetați ca alpii → masivitatea redusă, fragmentare redusă
5. Altitudinea medie 950m(max2655m Gherlakovka din Tatra), 4. Afectați de glaciațiunea cuaternară, este prezent
sectoare înalte şi joase relieful glaciar
6. Prezența reliefului carstic, glaciar și vulcanic – cel mai lung lanț 5. Se formează fiorduri la contactul cu Marea Norvegiei
vulcanic din Europa b.Penini
d. Balcani 1. Se află pe teritoriul Marii Britanii
1. Situați în peninsula balcanică 2. Afectați de cutările hercinice
2. Predomină rocile metamorfice 3. Puternic faliați și erodați
3. Mai scunzi decât Carpații; altitudinea maximă 2376 Vf Botev 4. Prezența calcarelor și a reliefului carstic
4. Formați din două culmi despărțite de Valea Tundjei, relief mai 5. Altitudini sub 900m
puțin variat
e. Pirinei  Unităţi hercinice(finele paleozoicului)
1. Limite – de la golful Biscaya până la Marea Mediterană a. Masivul Renan
2. Despart peninsula Iberică de continent pe o lungime de 400km 1.Orientare este-vest și se află de o parte și alta a Rinului
3. Predomină rocile metamorfice 2. Pedomină rocile metamorfice
4. altitudini ce rar depășesc 3000m, altitudinea maximă 3404 Vf 3. Au fost afectați de erupții vulcanice → relief
Pico de Aneto vulcanic(maare – depresiuni vulcanice circulare)
5. relief glaciar și ghețar de tip pirenean (fără limbă glaciară), 4.Înălțimi medii 600-800m
6. masivitate mare în Pirineii Cetrali, cei Atlantici și b.Jura
Mediteraneeni mai puțin fragmentați 1.Se găsesc la nord de munții Alpi
f. Caucaz 2.Predomină rocile metamorfice
1. Limite – între Marea Neagră și Marea Caspică 3.Altitudinea maximă 1723 Vf Cret de la Niege
2. Predomină rocile metamorfice, roci vulcanice și calcare 4.Au straturile de rocă dispuse în cute regulate, paralele și
3. Altitudinea maximă 5642 m în Vf Elbrus o structură ce a dat naștere unui tip de relief:R jurasian
4. Relief vulcanic, carstic și glaciar c. Patrulaterul Boemiei
5. Trecători înalte 2380 Pasul Crucii 1. Se află pe teritoriul Cehiei
6. Masivitatea accentuată 2. Este alcătuit din Pod. Boemiei, încadrat de Colinele
g. Pind Ceho-Morave, Munții Sudeți și Metaliferi, în cetrul
1. Situați în partea vestică a Greciei patrulaterului aflându-se Pădurea Boemiei
2. Predomină rocile metamorfice 3. Predomină rocile metamorfice
3. Altitudinea maximă 2911 Vf Olimp 4. Relief carstic
4. Se extind în Marea Adriatică formând țărmul dalmatin d. Ural
h. Dinarici 1. Se află la contactul dintre Europa și Asia
1. Situați dealungul țărmului Mării Adriatice 2. Sunt orientați de la nord- sud
2. Predomină rocile metamorfice 3. Au o lungime de 2000km
3. Relieful carstic are o extindere largă 4. Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia
4. Se caracterizează prin prezența șirurilor paralele, cese extind și 5. Predomină rocile metamorfice
în Marea Adriatică → țărmul dalmatin a. Păd Neagră-Vosgi
i. Cordiliera Betică 1. Situați pe teritoriul Germaniei
1. Situat în sudul peninsulei Iberice 2. Predomină rocile metamorfice
2. Predomină rocile metamorfice 3. Reprezintă un sistem de horsturi(Pădurea
3. Altitudinea maximă 3478 în Munții Sierra Nevada, Vf Mulhacen Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului)
4. Relief glaciar și carstic 4. Altitudini ce depășesc 1400m
5. Relief vulcanic
2. Unităţi de podişuri
 Pe structuri vechi  Câmpii pe structură de podiş
a. Doneţk, Central Rus,Volgăi, Dobrogei; a. Europei de Est
b. Finlandei 1. Se află în estul Europei
1.Se află în estul peninsulei Scandinave 2. Cea mai întinsă câmpie a Europei(4mil kmp) și a
2. Se suprapune peste Scutul Baltic doua în lume după C Amazonului
3. Este alcătuit din șisturi cristaline străpunse de granite 3. Formată pe Scutul Baltic peste care s-a depus straturi
4. Este puternic modelat de ghețarii cuaternari → apare relieful de sedimente
glaciar reprezentat de șiruri de morene între care se pot așeza 4. Alcătuită din câmpii joase, colinare și podișuri joase
lacuri puternic erodate(Volgăi, Central Rus, Valdai343m,
5. Altitudinea maximă este de 1324m Colinele Timan
 Pe structuri noi 5. Altitudinea minimă 28m, cea maximă 463, în Col
a. Piemontul Getic, Piemontul Italian; Depresiunea Timan
Transilvaniei 6. A fost modelată de glaciațiunea cuaternară, în urma
 Pe structuri hercinice căruia s-a depus un strat gros de loess
a. Boemiei 7. Sistemele fluviale principale sunt orientate nord-sud
b. Meseta Spaniolă b. Finlandei
1. Se află în partea centrală a pen Iberice 1. Mărginesc golful Finic și Botnic
2. Predomină rocile metamorfice 2. A fost modelată de ghețarii cuaternari
3.Intens erodată și faliată 3. Are loc un proces continu mișcare prin ridicare
4.Dominată culmi alungite numite sierre rapidă(1m/100ani)
5. Relief ruiniform apărut prin eroziune diferențială  Câmpii fluvio-litorale
6. Relief glaciar pe cele mai înalte vârfuri 2592m Sierra de a. Mării Negre
Gredos b. Precaspică
c. Masivul Central Francez 1. Este situată în paretea de N a Mării Caspice
1. se află în vestul Franței 2. Limite Colinele Volgăi în vest și Podișul Ustiurtit în
2. Predomină rocile metamorfice est
3. A fost afectat de vulcanismul din neozoic→ 3. Fundament de vârstă precambriană
se observă numeroase conuri și cratere 4. Altitudinea variază între 149m și – 28m
4. relief carstic cu numeroase chei în partea de sud 5. Este bogat în zăcăminte petroliere
5. altitudinea maximă 1886m în Vf Monte Dore c. Tamisei
3. Unităţi de câmpie 1. Este axată pe fluviul Tamisa
 Câmpii fluvio-glaciare- 2. Este așezată între Chilterns Hills la nord, și North
a. Nord-Europeană Downs la sud
1. Se mai numește C Germano-Polonă 3. Altitudine coboară de la vest la est și dispre margini
2. Este o câmpie de subsidență(se scufundă lent) spre partea centrală, în care curge fluviul Tamisa
3. Modelată de ghețarii cuaternari 4. Formează unul dintre cele mai cunoscute estuare de
4. Forme ale reliefului glaciar: lacuri glaciare morene și sandre pe glob
5. Altitudini negative în C Olandei care au fost închse cu diguri
numite poldere
6. O câmpie vălurită acoperită cu loess
 Câmpii fluvio-lacustre
b. Română
1. Se desfășoară dealungul Dunării, sub formă de fâșii paralele
reprezentate de: Lunca Dunării, terasele Dunării, câmpia de
loess, câmpiile de subsidență ți câmpiile piemontane
2. Altitudinile variază între 6-300m
c. Panonică
1. Se află între Munții Dinarici, Carpați și Alpi
2. S-a format în cuaternar prin depuneri de sedimente pe locul
lacului panonic
3. Are un fundament cristalin, căzut în trepte și acoperită cu formațiuni
sedimentare
4. Pe suprafața sa se găsesc masive cristaline și munți insulari
d. Padului
1. Este un vechi golf al Mării Adriatice în care s-a depus
sedimente aduse de râurile din Alăi
2. S-a format în cuaternar
3. Are altitudini scăzute sub 200m
4. Aici se află renumita Laguna Veneția
 Relieful major în România
a. Unităţi montane carpatice (relieful montan)
= prezent între 300-2544m, medie este de 950m
= puternic fragmentat de depresiuni, văi longitudinale şi transversale, pasuri-trecători→umanizare şi circulaţie intensă
= vărfuri ascuţite, abrupturi, creste, culmi prelungi, rotunjite sau aplatizate, platouri netede, văi înguste şi abrupte.
= Masive formate din: roci cristaline, roci sedimetare, roci vulcanice
1. Carpaţii Orientali
Este cea mai extinsă ramură a Carpaţiilor 52.2 %, extinși pe 3º latitudine
Formați în orogeneza alpină
Înălţimea medie 1300-1400m (maximă 2303 m Vf. Pietrosu);
Culmile sunt orientate pe direcția NV – SE, dispuse pe trei șiruri paralele(şisturi în centru, fliş în est și vulcanici în vest
Mulţimea depresiunilor, culoarelor de vale şi a trecătorilor → masivitatea redusă 26%
Forme variate de relief( reliefului glaciar, vulcanic la peste 2000m altitudine
Împărţit în trei subdiviziuni transversale: nordică, cetrală și sudică
2. Carpaţii Meridionali
 Orientarea generală Est – Vest; Au cea mai redusă suprafaţă din Carpaţi(21%) şi lăţime
 Cel mai înalt sector al Carpaţiilor (de aici şi numele de Alpii Transilvaniei)
 Altitudinea medie este de peste 1400m (maximă este de 2544m în vf. Moldoveanu şi 2535m în vf. Negoiu
 Sunt cei mai masivi
 Sunt alcătuiţi predominant din roci dure (şisturi cristaline cu intruziuni granitice) numai pe margini din calcare
şi conglomerate (relief carstic); Prezenţa reliefului glaciar şi periglaciar ;
 Prezenţa suprafeţelor de netezire (platforme de eroziune)
 Văile transversale îi împart în patru grupe Carpaţii Bucegi; Carpaţii Făgăraş; Carpaţii Parâng; Carpaţii Retezat-Godeanu
3. Carpaţii Occidentali
 Sunt cei mai scunzi dintre ramurile carpatice, culmile se menţin în general sub 800 m (26%)
 Altitudinea medie este de 650m → lipsa reliefului glaciar (maximă 1849 m, în vârful Bihor)
 Alcătuiţi dintr-un mozaic de roci →Varietatea reliefului
 Sectorul cel mai fragmentat cu multe depresiuni, culoare de vale, trecători → aspectul discontinuu al lor
 Predomină relieful pe roci dure și carstic 2467kmp. Prezenţa depresiunilor golf și a văilor de tip defileu
 Intră în contact direct cu muntele în zona munţilor Zarandului;
 Văile transversale îi împart în două sectoare- Carpaţii Banatului; Carpaţii Apuseni
4. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
 Fundament carpatic puternic faliat și scufundat la adâncimi de 2000-6000m, acoperit la suprafață de roci sedimentare
 Structura geologică conține cute diapire, domuri și straturi monoclinale
 Orientare de la E şi NE către V şi SV
 Altitudinea medie este de 425m (maximă este de 1080 m, d Becheci, 1060m în d Firţuş, 1028 în D Şiclodului)
 Relieful caracteristic este cel de dealuri, depresiuni, văi largi, domuri, cueste; Frecvenţa alunecărilor de teren
 Este structurată astfel
- Zona marginală(submontană) – cu strate cutate care conţin sare „cute diapire”)
- Zona centrală(de podiş) - cu strate bombate (boltite) care conţin pungi de gaz metan denumite „domuri”

b. Unităţi de dealuri şi podişuri(Relieful de dealuri şi podişuri)

= prezent între 300-800m, par în interiorul şi exteriorul arcului carpatic
= prezintă culmi rotunjite şi domoale, platouri, văi cu lunci largi şi terase, depresiunii cu relief accidentat.
= altitudini variate, structură monoclinală sau cutată
1. Dealurile de Vest
 O fâșie aproape contiuuă între Valea Someșului și Valea Dunării, formată din depuneri sedimentare ale apelor de munte
 Se prezintă ca un piemont de eroziune cu o altitudine medie de 400m
a. mai înaltă(M preluca 810m) și mai masivă în nord, o unitate de legătură între carpați, puternic coborâtă tectonic
b. partea sudică mult maifragmentată și discontinuă cu măguri de roci vulcanice, cu înclinare EST-VEST
 Pătrund sub forma unor golfuri, în lungul râurilor alături de câmpie; t
 Se aseamănă cel mai bine cu Podişul Getic sub aspectul genezei şi evoluţiei
2. Subcarpaţii
 S-au format prin tectonizarea sedimentelor (cutare) ca şi munţii la sfârşitul neozoicului şi începutul cuaternarului
 Alcătuiţi din roci mai moi:gresii,marne,argile,nisipuri,pietrişuri; Sunt mai scuzi ca munţii, cu altitudini 1000m (300m -1000m)
 Altitudinea maximă este de 1218 m în Dealul Chiciora şi 1018 m în Măgura Mâţău
 Strate cutate până la verticală, cu sâmburi de sare numite cute diapire (fenomenul de diapirism specific subcarpaţilor şi zonei submontane
a Depresiuni Transilvaniei); Frecv proceselor de versant;
 Relieful este format în general din două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) închise de două aliniamente
de dealuri de tip subcarpatic: măguri = dealuri semeţe şi izolate şi muscele = culmi prelungi
3.Podişul Moldovei
 Unitate de platformă care se suprapune pe un fundament foarte vechi
a. jumătatea de nord (la nord de Iaşi) stă pe fundamentul platformei Est Europene (foarte vechi)
b. jumătatea de sud (la sud de Iaşi) stă pe un fundament asemănător Podişului Dobrogei, format dintr-o zonă de
 scufundare lentă
 Este alcătuit din roci sedimentare vechi în nord (argile, calcare, gresii) şi recente în sud (pietrişuri,nisipuri,
argile); Stratele au o înclinare foarte redusă, SE în direcţia retragerii apelor
 Altitudinile medii sunt de 300-400m, iar cea maximă este de 688m în dealul Ciungi
 Relieful strucural tipic din cauza dispunerii sedimentelor, platouri structurale, cueste (coaste) – Coasta Iaşilor,
dealuri de podiş pe structuri orizontale despărţite de văi largi şi înguste; Nu se întâlnesc structuri cutate
 Frecvenţa alunecărilor de teren, datorită substratului şi acumulării apei. P.Sucevei; C.Moldovei; P.Bârladului; C.Siretului
b. Podişul Dobrogei
 Cel mai vechi şi complex teritoriu la ţării;
 Este o unitate de orogen în nord și de platformă în sud cu înclinări variate V-E (nordul & centrul) & E-V (sudul);
 Prin altitudinea redusă a reliefului 100-467m (media sub 200m) poate fi considerat şi ca o regiune de câmpie
 Relieful este variat datorită alcătuirii geologice variate
a. partea nordică (M-ţii Măcin) – formată din roci vechi (granit), cu o structură cutată, rest al lanţului hercinic
b. partea centrală (Pod. Casimcei) – formată din roci foarte vechi (şisturi verzi), cu relief montan caledonian
c. partea sudică (Pod. Dobrogei de Sud) – formată din roci mai recente (calcare , gresii), foarte larg ondulate, care dau un relief
rigid, cu frecvente abrupturi; Partea centrală şi sudică sunt acoperite de o pătură groasă de loess: M.D.N; P.D.C; P.D.S
c. Podişul Getic
 Este format din depuneri sedimentare (predominant pietrişuri şi nisipuri), înclinate foarte uşor de la nord la s
 Relief de dealuri alungite, domoale şi lăţite puetrnic fragmetat de ape numite piemont(piciorul muntelui);
 Frecvenţa proceselor de versant
d. Podişul Mehedinţi
c. Unităţi de câmpie (relieful de câmpie)
= prezent între 0-300m, format prin colmatarea unor vechi bazine lacustre cu sedimente aduse de râuri din car
= interfluvii largi şi plate, văile cu lunci întinse; există câmpii de subsidenţă, tabulare, terase, glacis, piemontane
a. Câmpia Română
 Cea mai extinsă zonă de câmpie 20% formată pe locul unui fost mare, prin umplerea acestuia cu sedimente aduse de râuri
 Orientare N-S, după cum curg râurile, dar şi de la V-E,cum s-au retras apele marelui lac din cuaternar
 Este alcătuit din formaţiuni sedimentare recente peste care s-au depus un strat de loess cu grosimi 6m spre vest și 40m spre est
 Altitudinile sunt cuprinse între 320m – 5m la vărsarea Siretului în Dunăre (media, este 50-90m)
 Relieful este caracterizat prin văi largi (cu lunci şi terase) şi câmpuri, ca nişte platouri cu mici adâncituri de tasare denumite
crovuri, care la ploi sunt umplute cu apă dând naştere lacurilor sărate şi amare.
 Tipuri genetice de câmpii: câmpii înalte (piemontane, glacis), de 200-300m, câmpii joase de subsidenţă(de lăsare), câmpii orizontale
(tabulare), câmpii de terase – Olteniei
1. Câmpia de Vest
 Reprezintă o fâșie îngustă de 15-70km(partea Câmpiei Panonice-o zonă depresionară cu un relief e câmpie)
 O regiune de sedimentare lacustră, pe un fundamenta puternic faliat și scufundat
 Altitudinea medie este de 100m, iar altitudinile scad de la Est (140-150m) la Vest (100m)
 S-a format prin umplerea unei mări (Marea Panonică)cu sedimente aduse de râurile ce coboară din estul său
(nisip, pietriş, argile, mâluri peste care s-a depus loessul)
 Pătrund împreună cu Dealurile de Vest sub forma unor depresiuni golf ; Intră în contact direct cu muntele
 Prezintă trei tipuri genetice de câmpii: câmpii înalte (piemontane, glacis) - peste 100m, câmpii orizontale (tabulare), câmpii joase
(subsidenţă) - sunt mlăştinoase cu văi largi, cursuri rătăcitoare(divagante) ale râurilor.
2. Câmpia Deltei Dunării
 Este cea mai nouă şi cea mai joasă regiune de câmpie.
 Este situată în partea de est la vărsarea Dunării în Marea Neagră.
 Ocupă o suprafaţă de 4340 km²împreună cu sectorul lagunar Razim
1. Relief, aspecte specifice şi diviziuni
 S-a format prin umplerea cu aluviuni aduse de fluviu şi mare, a unui vechi golf al Mării Negre în
urmă cu 10000 (existenţa unor mari cantităţi de aluviuni, lipsa mareelor, panta redusă a fluviului şi platformei continentale, curenţii circulari
ai Mării Negre şi oscilaţiile nivelului Mării Negre)
 Este o câmpie joasă în formare prin aluvionare
 Altitudinea medie este de 0,5 – 1m(maximă este de12,5m în grindul Letea şi de 47m în insula Popina)
Relieful după altitudine şi nivelul apelor este format din: uscaturi numite grinduri şi ostroave (relieful emers), depresiunile, braţele
(relieful submers),
 CLIMA

FACTORII GENETICI
 Europa este situată aproape în totalitate, în zona de climă temperată, excepţie fiind nordul continentului unde este climă
rece(subpolară)între 35 – 71°latitudine nordică
EUROPA
a. Factorii radiativi - radiaţia globală-bilanţul radiativ
140kcal/cm²/an-sud; 70kcal/cm²/an-nord
b. Factorii fizico-geografici-relieful, mișcările
pământului și suprafețele active ale apelor
c. Factorii dinamici - circulaţia generală a atmosferei -
circulaţia maselor de aer este influienţată de de
dezvoltarea şi evoluţia unor centri de presiune situaţi
în afara continentului sau pe marginile acestuia:
+ centre de presiune maximă (anticiclonul
azorelor, anticiclonul groenlandez şi anticiclonul
central-asiatic);
+ centre de presiune minimă (ciclonul
islandez şi ciclonul siberian)
d. Factorii antropici
ROMÂNIA
a. Factorii radiativi
- 125Kcal/cm²/an; sud 115kcal/cm²/an-nord
- poziţia pe glob – paralela de 45°latitudine nordică
- poziţia centrală în Europa – caracterul continental şi de tranziţie al
climei
- diferenţa de latitudine dintre nord şi sud – scăderea temperaturi de la
sud spre nord cu 2-3°
c. Factorii fizico-geografici
- Relieful – prin altitudine determină scăderea temperaturi cu
6°/1000m, creşterea precipitaţiilor, şi scăderea presiuni aerului, aceste
lucruri determină etajarea climatică: etaj de munte(climat); etaj de deal
şi podiş(climat); etaj de câmpie
Marea Neagră – fiind o mare de tip continental influenţa ei se resimte pe
o suprafaţă foarte mică 15-25km
d. Factorii dinamici –sunt dați de circulaţia generală a maselor de aer
predominant din vest
+ Circulatia vestica-45%din an-ierni blande si ploioase si veri calde si
ploioase.
+ Circulatia polara-30%din an-scade temperatura, precipitatii sub forma
de aversa.
+ Circulatia tropicala-15%din an-creste temperatura aerului
+ Circulația de blocare – deasupra continentului –vreme frumosă, cu cer
senin, călduroasă vara și lipsită de precipitații iar
d. Factorii antropici

ELEMENTELE CLIMATICE
 Continentul, sub raport climatic, are o azonalitatea deformată de la SV-NE, determinată de acțiunea
climatică simultană a Curentului Atlanticului de Nord și de continentalismul părții de est a Europei
1. Regimul termic 1. Regimul termic:
2. Temperatura medie anuala: peste 18C-in sudul  temperatura medie anuală: - este de 10° C pe ansamblul ţării
continentului; 0C-in nordul Scandinaviei;-4C- (scade cu altitudinea,10-11° în câmpie, 6-10° la deal, sub 0° pe munte -
extremitatea N-E a E. 2,8° Omu; scade în latitudine de la sud (11°) la nord (8.5°)
3. Temperatura medie a lunii ianuarie: 5-10º în sudul  temperatura medie alunii iulie: - este de 21°C la nivel de ţară,
E; 0- 5º meseta s, MCF, MȘR, CR; - 5-0º centrul, (4,5° vf. Omu); scade cu altitudinea, – 22-24°în câmpie, 18-21°în deal,
vestul și estul E; sub - 5ºNV C de est a E sub 18°la munte
4. Temperatura medie a lunii iulie: sub 15º NCEE, N  temperatura medie a lunii ianuarie: este -2°C la nivel de ţară (-
Scan, N I-le B; 15-20º S I-le B; S Scan, C E; 20-25º S 10-11°în vf. Omu); scade cu altitudinea şi de la V la E
E  temperaturile extreme: ianuarie -38,5° la 25 ianuarie 1942, Bod
Peste 25º S Pen Scandinavice, S Pen Balcanice lângă Braşov; iulie 44,5° la 10 august 1951, Ion Sion, Brăila
5. Izotermele lunilor extreme-nu sunt conform
zonalităţii latitudinale, ci pornesc din SV→ NE

II. Regimul precipitaţiilor-este suficient pentru  2. Regimul precipitaţiile

dezvoltarea vegetației  Precipitaţiile scad de la vest la est (630-400mm) şi cresc cu
 2000-4000 mm N Scan, M Alpi, altitudinea (cantitatea max. este de peste 1400 mm/an, în M Apuseni,
 1000-2000 mm N Iberiei, N Italiei, V Balcanilor, minima 360mm/an, pe litoral); cantitatea medie anuală este 637 mm,
I-le B, C Scandinaviei
 500-1000 mm Pen Iberică, Italică, Balcanică-E,
Centrul E
 Sub 500 mm N și S CEE, Centrul Pen Iberice
III. Regimul eolian 3.Regimul eolian (Vânturile)
 Circulatia generala este dominata de Vanturile de este determinat de circulaţia generală a maselor de aer;
V Vanturile de Vest-au caracter general.
2. Crivatul-se manifesta in E si NE Europei.Este un
vant uscat si rece,care pe timpul iernii poate spulbera
zapada.
3. Austrul-se manifesta in SE Europei.Este un vant
uscat si cald.
4. Bora-se manifesta pe tarmul Marii
Mediterane.Este un vant rece.
5. Mistralul-bate dinspre M C F spre Marea
Mediterana. Are viteze mari si poate provoca furtuni
pe mare.
6. Foehnul-se manifesta acolo unde muntii
reprezinta bariere in calea maselor de aer.
Este un vant cald si uscat care topeste zapada
primavara provocand inundatii.
7. Brizele marine-se manifesta in zona de tarm din
cauza diferentelor de temperatura si presiune intr apa
si uscat
REGIONAREA CLIMATICĂ
EUROPA
1. Climat subpolar
 veri scurte răcoroase şi ierni lungi aspre cu
precipitaţii reduse; este specific în nordul Europei şi
Islanda
 temperatura medie anuală 0 - 2°(vara, sub 15°;
iarna, -15°- -10°); precipitaţii sub 500mm; vânturi din
nord-polare
2. Climat temperat oceanic
 ierni blânde şi veri răcoroase cu precipitaţii bogate
tot anul; este specific pe ţărmul Oceanului Atlantic.
 temperatura medie anuală 7-15°(vara, 15 - 20°;
iarna, între 5 - 10°); precipitaţii 1000 – 3000mm şi
peste;vânturi din V
3. Climat temperat continental
 veri scurte călduroase, ierni lungi şi aspre în estul
continentului; este specific în Europa Estică (C
Europei de Est)
 temperatura medie anuală 1 - 12° (vara 15 - 20°;
iarna 0 - - 15°); precipitaţii 500 -1000mm şi sub;
vânturi din NE
4. Climat temperat de tranziţie
 veri calde, ierni mai reci în centrul continentului ;
Europa Centrală şi Peninsula Iberică
 temperatura medie anuală 2 - 13° (vara 20°; iarna
0 - - 5°); precipitaţii 500 - 1000mm; vânturi din vest
5. Climat mediteranean
 veri calde secetoase, ierni blânde ploioase; este
specific în jurul Mării Mediteraneene
 temp medie anuală 14-18°(vara2 0 - 25°şi peste;
iarna 5-10°); precipitaţii 500-2000mm şi peste;
vânturi din V şi S
6. Climat montan
 elementele climei se modifică odată cu creşterea
altitudinii ; este specific în Munţii Caucaz, Munţii
Alpi, Munţii Carp
 temperatura medie anuală 0° (vara 20 - 10°; iarna
0 - - 15°); precipitaţii 2000 - 4000m; vânturi din vest
Crivatul-iarna produce viscol,geruri;se manifesta in partea de est a
tarii.
Austrul-vara este cald si secetos si iarna este cald si umed;se
manifesta in partea de SV.
Vanturile cu caracter de foehn-Depr.Fagaras,Depr.Alba Iulia-
Turda,Subcarpatii Curburii.
Brizele marine-ziua bat dinspre apa spre uscat si noaptea invers;se
manifesta pe o distanta de 5-10km de la tarm.
Brizele de munte-dimineata bat spre culmi si seara bat spre vai
ROMÂNIA
A. Regionale - impuse de influenţele externe
1. Climat cu influenţe oceanice-vestice – în C, V. NV,
temperaturi moderate şi umiditate mare
2. Climat cu influenţe submediteraneene – în SV, ierni
blânde şi veri mai puţin secetoase
3. Climat cu influenţe de tranziţie – Muntenia Centrală,
cu precipitaţii ce scad de la vest a est
4. Climat cu influenţe continentale de ariditate – E şi
SE, precipitaţii reduse, geruri iarna şi secete vara
5. Climat cu influenţe sacndinavo-baltice – în
Bucovina, temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai
bogate
6. Climat cu influenţe pontice – în extremitatea estică,
15-25km de ţărm, temperaturi moderate şi precipitaţii
reduse
B. Etajele climatice – impuse de relief
Etajul de câmpie: altitudinea, sub 300m; temperatura
medie anuală, 10-11°C; precipitaţii, 400-600mm/an
Etajul de deal şi podiş:
+ dealuri joase (altitudinea, 300-500m, temperatura,
8-10°C, precipitaţii, 600-700mm/an
+ dealuri înalte (altitudinea 500-800m, temperatura,
6-8°C, precipitaţii, 700-900mm/an);
+ depresiuni
Etajul de munte:
+ munţi joşi (altitudinea 800-1000m, temperatura, 2-
6°C, precipitaţii, 800-1000mm/an);
+ munţi înalţi (altitudinea, 1000-2000m, temperatura,
0-2°C, precipitaţii, 1000-1300mm/an);
+ etajul alpin (altitudinea peste 2000m, temperatura –
2-0°C, precipitaţii, peste 1200mm/an);
+ depresionar şi culoare de vale (inversiuni termice
frecvente, foehn-ul);
+ etajul de pădure: - altitudine 800-1800m,
temperatura 2-6°C, precipitaţii 800-1200mm/an);
 , austrul, iarna, din sud-vest sau sud-est, brizele de
munte şi marin

PP.
ETAJUL DE SI SUBETAJUL DE UNITATEA T. INFLUENŢE
MEDII VÂNTURI OBSERVAŢII
CLIMĂ DE RELIEF MEDIE CLIMATICE
ANUALE
ANUALĂ
MONTAN Carpaţii Peste 1200 -vânturile de vest -de tranziţie - vânturi
800-2544 m Climat Alpin Meridionali -2 şi 0 mm/ an -brizele de munte -scandinavo- puternice
Caracteristici: Peste 1800 m Carpaţii grade C baltice -precipitaţii
-T=-2C- 6C Orientali frecvent sub
- PP= peste formă de zăpadă
800mm/a -ierni geroase,
n veri scurte şi
-V= - -vânturile răcoroase
de vest Carpatii Între 1000- - -vânturile de vest -scandinavo- -frecvente
Climat Montan Orientali, Între 0-2 1200 -brizele de munte baltice inversiuni
1000-1800m Meridionali si grade C mm/an - Vântul Mare (M-ţii -de tranziţie termice în
Occidentali Făgăraş) -oceanice depresiuni
Carpatii - -vânturile de vest -scandinavo- - fenomene de
Climat de Munti Orientali, -Austrul şi Coşava– baltice foehn în SE M.
josi Meridionali,Occ Între 2-6 Între 800- M-ţii Banat -de tranziţie Apuseni şi
800-1000m identali, grade C 1000 -oceanice Subcarpaţii de
subcarpatii mm/an - de ariditate Curbură

DEAL ŞI Între 6-8 Între 700- - -vânturile de vest -scandinavo- - foehn în

PODIŞ Climat de grade C 800 mm/an baltice Subcarpaţii de
300-800 m dealuri înalte Subcarpaţii -de tranziţie Curbură
Caracteristici: 500-800 m Podişul -Crivăţul-Subcarp -de ariditate
-T=-6C- 10C Moldovei Curburii şi
- PP= 600- 800 Moldovei
mm/an Între 8-10 Între 600- -oceanice -vânturile de
-V= vânturile de Climat de grade C 700 mm/an Vest
vest dealuri joase şi -de ariditate
Dealurile de Vânturile de vest,
podiş Vest Austrul, Coşava , -în C.Moldovei
300-500 m Depres.Transilv Suhovei, Crivăţ -de tranziţie şi
aniei -submediteraneene Pod.Bârladului
Pod. Moldovei
Pod.Getic
Pod.Mehedinţi

CÂMPIE Între 10- Între 400- -oceanice -precipitaţii mai

Sub 300 m Climat de 11 grade 600 mm/an -submediteraneene mari în Câmpia
Caracteristici: câmpie Câmpia de C Vânturile de vest, -de ariditate de V
-T=-peste 10C 0-300m Vest Austrul, Coşava , -se resimte
- PP=sub 600 Suhovei, Crivăţ influenţa
-V= - -vânturile crivăţului în
de vest sectorul E al
Câmpia Câmpiei
Română Române
peste11 Sub 400 -pontice -se înregistrează
Climat de litoral grade c mm/an -submediteraneene cele mai ridicate
şi deltă Delta Dunării (388mm/ Vânturile de vest, -de ariditate temperaturi în
sub100 m Lunca Dunării an-Delta Austrul, Coşava , timpul iernii
O fâşie îngustă Dunării) Suhovei, Crivăţ -cad cele mai
de litoral reduse valori ale
precipitaţiilor
 HIDROGRAFIA
EUROPA
1. FACTORII GENETICI
 Reţeaua hidrografică este foarte bogată şi densă
 Poziţia geografică (particularităţile climatice), caracteristicile cantitative şi calitative ale circuitului apei în natură
 Configuraţia ţărmurilor şi întinderea continentului, Particularităţile substratului geologic, reliefului & vegetaţie.
2. RÂURILE ŞI FLUVIILE
I. Dupa lungime se disting:
a. Fluvii cu lungime de peste 3500km:
Volga-este cel mai lung fluviu al Europei , are cel mai mare bazin hidrografic, izvorăşte din Pod. Central Rus, se varsă in
bazinul areic al Marii Caspice
b. Fluvii cu lungimi cuprinse între 2000 şi 3000km:
Dunărea-este al doilea fluviu ca lungime-2860km, izvorăşte din M-ţii Pădurea Neagră, se varsă în Marea Neagră
Ural-izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă in Marea Caspică
Nipru-se varsă în Marea Neagră
c. Fluvii cuprinse intre 1000 si 2000 km; Don, Peciora, Nistru, Elba, Rhin, Rhone.
II. După tipul de scurgere se disting:
a.Tipul nordic-fluviile care se varsă în Oceanul Arctic,
-scurgerea este redusă în timpul iernii pentru ca râurile îngheaţă; Peciora, Dvina de Nord, Neva.
b.Tipul vestic-fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic,
-râurile au un regim de scurgere relativ uniform; Loara, Sena, Tamisa, Meusse.
c.Tipul sudic-fluviile care se varsă în Marea Mediterană -sunt râuri scurte, cu debite mici vara; Rhone, Pad, Tibru.
d.Tipul central-se varsă în Marea Neagră sau Marea Baltică,
-regim complex cu ape mari primavara şi toamna; Dunarea, Vistula, Elba, Odra.
e.Tipul estic-se varsă în Marea Caspică, -debite foarte mici pe timpul verii; Volga, Don, Nipru
3. LACURILE – depresiuni ale scoarţei umplute cu apă
a. Lacuri glaciare: Ladoga, Onega, Mazuriene, Geneva, Bucura, Zănoaga; f. Lacuri tectonice: Balaton, Ohrid, Prispa
b. Lacuri tectono-glaciare: Como, Maggiore, Garda, Zurich, Leman, Vattern, Vanern.
c. Lacuri vulcanice: Albano, Sfânta Ana, Chambot; g. Lacuri carstice: Vărăşoaia, Ighiu, Zăton,Trasimeno, Popovo.
d. Lacuri de baraj natural şi antropic: Roşu, Porţile de Fier, Izv. Muntelui, Rîbinsk.
e. Lagune şi limanuri: Zuider, Razim, Veneţia, Mar Menor.
ROMÂNIA
1. FACTORII GENETICI
 România are o reţea hidrografică unitară deoarece marea majoritatea râurilor se varsă în fluviul Dunărea şi MareaN
 Aceşti factori sunt: clima, relieful, alcătuirea substratului; circuitul apei în natură; omul
2. RÂURILE ŞI FLUVIILE
 Râurile au o scurgere radiară – circulară şi divergentă
 Regimul râurilor este influenţat de regimul precipitaţiilor, de relief, alcătuirea substratului, de vegetaţie şi de om
 Debitele râurilor sunt variabile în cursul unui an (debitul mediu este 1180m/s), râurile sunt carpatice-65% & dunărene-98%
 Râurile sunt grupate teritorial în patru grupe
A. Grupa râurilor de Nord şi Nord – Vest- Tisa, Someşul, Crişurile, Mureşul-768km, Bega-canalizat pe o L de
114km
B. Grupa râurilor de Sud şi Sud – Vest
 Bega,; Timişul, Bârzava, Nera, Caraşul, Cerna, Jiul, Oltul: 737km şi debit, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa- 410 km
C. Grupa râurilor de Est şi Nord-Est
 au ca râuri colectoare Siretul şi Prutul: Siretul: este cel mai mare râu ca debit din ţară 222m³/s şi al patrulea ca lungime596km-
Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârladul; Prutul: este al treilea ca L 716 km şi al cincilea ca debit
D. Grupa râurilor de Sud-Est (Dobrogene)-Teliţa şi Taiţa–se varsă în lacul Babadag; Slava–L. Goloviţa; Casimcea –L. Taşaul
3. LACURILE
 Lacuri glaciare-sunt în număr de 170-Lala, Bâlea, Bucura, Zănoaga; Lacuri de crater vulcanic – L. Sfânta Ana
 Lacuri de baraj natural – L. Roşu; Lacuri carstice – L. Padiş, L. Vărăşoaia, L. Ponoare şi Zăton
 Lacuri cu apă sărată - L. Slănic şi Telega, Ocnele Mari , Ocna Şugatag, Oc Mureş, Turda, Sibiului, Praid, Ursu
 Lacuri iazuri şi heleşteie-L. Dracşani,Geaca, Cătina, Zău de Câmpie, Herăstrău, Tei, Floreasca, Băneasa, Cişmigiu
 Lacuri cu apă sărată sau amară (crov) – L. Sărat, Amara, Fundata, Movila Miresii.
 Limanuri fluviatile-L. Snagov, Căldăruşani, Balta Albă, Mostiştea, Oltina, Vederoasa, Bugeac.
 Limanuri maritime -Babadag, Taşaul, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia
 Lagune-L. Razim- Sinoie şi Siutghiol; Delta Dunării: Merhei, Lumina, Puiu, Roşu, Dranov, Isac, Gorgova.
 Lacuri de acumulare (baraj artificial) – L. Porţile de Fier I şi II, Stânca – Costeşti, Izv Muntelui

DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ

DUNĂREA
 Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră din Germania şi se varsă în Marea Neagră printr-o deltă (vest-est)
 Este al doilea fluviu ca lungime (2860km), debit(6000-7000m³/s) şi bazin hidrografic(817000km²) din Europa
 Are un debit la intrare în ţară, la Baziaş de 5560m³/s, iar la Pătlăgeanca debitul ajunge la 6470m³/s
 Aluviunile medii anuale sunt de 30 milioane tone.
 Trece prin zece state (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia, Bulgaria, România, R Moldova, Ucraina)
şi patru capitale(Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad)
 Cursul Dunării este împărţit în trei sectoare
a. Cursul superior-1021 km (Dunărea alpină) – de la izvoare până la Viena , cu afluenţii Iller, Inn, Isar, Lech.
b. Cursul Mijlociu - 764km (Dunărea panonică) – de la Viena până la Baziaş, cu afluenţii Tisa, Drava, Sava şi Morava
c. Cursul Inferior – 1075 km (Dunărea pontică) – de la Baziaş până la Marea Neagră, cu afluenţii Olt, Siret, Prut
 Asigură legătura dintre Marea Neagră (Constanţa) şi Marea Nordului(Rotterdam) prin canale
 Este o axă ec. europeană importantă; Are un potenţial hidroenergetic şi turistic ridicat; Mulţimea aşezărilor rurale şi urbane
 Colectează aproape toată reţeaua de râuri din ţară 98% mai puţin cele dobrogene
 Este împărţit în patru sectoare în funcţie de pantă, modul de depunere al aluviunilor, lăţime şi de pescaj.
1.Sectorul Baziaş – Porţile de Fier (Defileul Dunării)
 Include cel mai lung defileu din Europa 144 km, Vale foarte îngustă, ca un adevărat „defileu”
2.Sectorul Porţile de Fier – Călăraşi (Lunca Dunării)
 Prezintă o luncă ce se lărgeşte continuu de la 800m în aval de DTS până la 13 km amonte de Călăraşi
3.Sectorul Călăraşi – Brăila (Bălţile Dunării)
 În acest sector lunca prezintă cea mai mare lăţime, deoarece Dunărea se desparte Balta Ialomiţei, Balta Brăilei
4.Sectorul Brăila – Marea Neagră (Dunărea Maritimă )
 Permite intrarea navelor în aval de Brăila având un pescaj de 7m
 Dunărea se desface în apropiere de Tulcea în cele trei braţe, dintre ele doar Sulina este navigabil

MAREA NEAGRĂ
1. Poziţia geografică: între continentele Europa şi Asia
2. Relief, aspecte specifice şi subdiviziuni:
 Ocupă o suprafaţă de 413000km² fără Marea Azov; Adâncimea medie este de 1282m iar cea maximă de 2211m
 Este o mare de tip continental, fiind legată de Oceanul Planetar prin mări şi strâmtori M. Marmară cu str. Bosfor şi
Dardanele şi M. Mediteraneană prin str. Gibraltar, iar de M. Azov prin str. Kerci
 S-a format dintr-o fostă mare (Marea Sarmatică) care s-a retras treptat
 Are puţine insule (Sacalinul Mare şi Mic, I. Şerpilor), peninsule: Crimeea, golful Odessa
 Relieful este format din: platforma continentală - -200m; abruptul continental - - 200 - - 2000m
a. fundul mării şi gropile abisale - - 2211 m în partea central-estică
Originalitatea mării constă în:
a. lipsa curenţilor verticali care să permită amestecul apelor de la suprafaţă cu cele din adânc. („euxinism”)
b. salinitatea diferită ce a permis delimitarea a două straturi de apă
- un strat mai dulce la suprafaţă (- 200m) cu o salinitate de 17-18‰, cu oxigen dizolvat şi forme de viaţă,
alimentat din ploi şi râurile care se varsă în ea cu o densitate a apelor mai mică
- un strat mai sărat de adâncime (sub -200m) cu o salinitate de 21-22‰, cu hidrogen sulfurat, lipsit de viaţă
c. prezenţa a două categorii de curenţi:
- curenţii de suprafaţă (circulari), neregulaţi determinaţi de vânturi, formează două circuite, care în zona
noastră au o orientare NE-SV ce au permis formarea cordoane litorale care au închis laguna Razim ş.a.
- curenţii complementari (compensaţie):
+ un curent de descărcare la suprafaţă dinspre Marea Neagră spre Marea Mediteraneană – ape dulci
+ un curent de compensare în adâncime dinspre Marea Mediteraneană spre Marea Neagră – ape sărate
  Lipsa mareelor s-au slab dezvoltate deoarece este o mare închisă
 Tem apei variază de la suprafaţă 11-16° în adâncime 7-9° dar şi în funcţie de anotimp 20-25°vara şi în jur de 0°iarna
 Viaţa este prezentă numai la suprafaţă şi este formată din: fitoplancton, zooplancton, mamifere (delfini), peşti
 Specificul faunei din Marea Neagră este dat de prezenţa sturionilor (nisetrul, morunul, păstruga, cega)
 Oraşe importante la Marea Neagră: Mangalia, Constanţa, Sulina, Odessa, Sevastopol, Ialta, Novorossiisk, Soci, Suhumi,
Poti, Batumi, Trabzon, Sinope, Zonguldak, Istambul, Burgas şi Varna

ÎNVEŞUL BI0PEDOGEOGRAFIC

ZONELE BIOPEDOCLIMATICE ALE EUROPEI

Tipul de climă Zona Vegetaţia Fauna Solurile Localizare Observaţii
biogeografică
CLIMAT mesteacăn renul, în lungul o regiune rece,
POLAR ŞI TUNDRA pitic, salcia, vulpea polară, soluri de tundră litoralului golaşă
SUBPOLAR muşchi şi lemingul arctic, şi umedă
licheni între C.Nord şi
mţii. Ural
CLIMAT PǍDURILE molid elanul, lupul, din Alpii cea mai mare
TEMPERAT DE pin hermelina, râsul, spodosoluri Scandinaviei uni-tate
RECE CONIFERE zadă castorul până în munţii forestieră din
(TAIGA) Ural Europa;
importantă
resursă
naturală
CLIMAT fag, stejar, pisica sălbatică,
TEMPERAT PǍDURI DE tei, cerbul comun, desfăşurare vegetaţia
OCEANIC FOIOASE frasin, căprioara comună, Cambisoluri maximă în naturală a fost
(şi zonele cu NEMORALE ulm, bizonul argiluvisoluri Vestul şi înlocuită de
umiditate mai (cu frunze arţar, carpen Centrul Europei culturi agricole
ridicată) căzătoare)
stejar, tei, lupul, vulpea, specifică în apare în zonele
SILVOSTEPA frasin arţar, mistreţul molisoluri C.Rusă pe o cu
carpen cernoziomuri fâşie în umiditate
CLIMAT diagonală pe mai ridicată
TEMERAT direcţia SV-NE
CONTINENT colilia popândăul, şoarecele în nordul M. lipsa aproape
AL STEPA păiuşul de stepă, hâr-ciogul, molisoluri Negre şi al com-pletă a
pelinul cernoziomuri M. Caspice; pădurilor;
C. Română datorită solu-
rilor fertile,
vegetaţia na-
turală a fost
înlocuită de
culturi agricole
stejar, pin, pal- şacalul, broasca litoralul M. în altitudine
CLIMAT ZONA mier pitic, testoasă, scorpionu,, Mediterane urca până la
MEDITE- MEDITE- laur, mirt, magotul1 terra rosa (peninsulele din 300-400m;
RANEAN RANEANǍ măslin, sudul Europei) formaţiuni de
smochin ma-quis şi
garriga
există o etajare capra negră, ursul Pirinei
a pădurilor de brun, vulturul pleşuv, Alpi prezintă
CLIMAT ZONA la poale spre marmota alpină spodosoluri Balcani etajarea pe
1
Câmpie și dealuri Dealuri/ Montan Etajul de
podișuri climă
MONTAN

Tma 10-12º Tma 6-10ºC Răcoros Tma 0-6ºC Carac

Pp sub Pp 600-800mm/an Pp 800-1200mm/an teristicile
600mm/an Vânturi puternice climei

Silvostepă Pădure Alpină Zona de

vegetație
MONTANǍ

Stejar Gorun Fag Conifere Alpin și sub alpin Etaj de

vegetație
vârf: fag –

200-300 200-500 500-1200 1200-1800 1800-2000 Altitudin

stejar – molid
– pajişti alpine

2000-2500 e

Stejar pufos, stejar Gorun, cer, gârniţă, tei, ulm, Fag, frasin, jugastru, molid, brad, pin, Afin, merişor, Specii de
brumăriu, ierburi carpen, alun, arţar şi amestec paltin şi amestec fag- tisă, zadă, zmeur smârdar, ienupăr, plante
stejar-fag, gorun-fag molid (1200-1400m) şi amestec molid- jneapăn, păruşcă,
(400-600m) fag (1200-1400m) firuţă,, floarea de
colţ

popândău, hârciog, mistreţ, lup, vulpe, viezure, veveriţă, pisică urs, cerb, jder, capra neagră, Specii de
iepure, sălbatică graur, mierlă, ciocănitoare râs, cocoş de şoarece alpin, animale
orbete, căprioară, fazan, grangur, sitar munte, găinuşă acvilă, vulturul terestre
dropie,fazan,prepeliţ de alun,. bărbos, cinteza
ă, alpină,

şalău, somon, clean, mreană, scobar păstrăv Specii de

ştiucă, biban, animale
Etajele climatice, zonele, și etajele biopedogeografice din România

acvatice
Caucaz
Carpaţi

molisolurile argiluvisoluri (cenușii și brun cambisoluri şi alpine brun acide Soluri

(cernoziomuri roșcate) cambisoluri (brune şi spodosoluri (spodosoluri)
levigate, negre, brun acide) (podzolice)
bălan, cenuşii şi

Dealurile de Subcarpații, Carpații Unități de

climei,

solurilor
verticală a

vegetaţiei şi

Vest, Câmpia Pod. Getic, Sucevei, Transilvaniei, relief

Română, de Vest, Mehedinți
 jose

Stepă

0-200

Ierburi

potârniche

plătică, caras, carap

castanii)

Moldovei, Pod. Dobrogei

de Sud
 RESURSELE NATURALE

EUROPA
2. Resursele mediului geographic
a. învelişul de sol = sol fertile 2/3 din suprafaţa europei
b. fondul funciar = terenurile arabile 34%, extinse în partea de est
 c. păşunile naturale = nordul europei
d. pădurile = 1/3 din teritoriu, extinse în partea de nord-est
e. resursele de apă = potenţial ridicat şi amenajabil mare, izoarele minerale carbogazoase (românia)
f. resursele piscicole = ţările de pe latura oceanului Atlantic
3. Resursele scoarţei terestre
o resursele de cărbuni (huila) = bazinele Doneţk, Silezia, Ruhr
o resursele de petrol = Marea Nordului, Volga-Ural, Câmpia Precaspică
o resursele de mineruri de fier = Ucraina, Federaţia Rusă, Suedia
o resursele de potasiu şi sulf = sunt în cantităţi semnifivative
o rocile de construcţie = marmură, granit
Principalele bogăţii sunt cantonate în Europa hercinică
 munţii Ural – minereuri feroase(Fe, Mn) şi neferoase(bauxită, aur, platină, diamante), combustibili minerali şi
sarea gemă
 Platforma hercinică de mijloc-fier, cărbuni(Ruhr, Saar, Sileziei, Boemiei, Arh Britanic), cupru, plumb, zinc.
 Meseta Iberică- fier, cărbuni, mercur.
 Platforma Rusă-fier, cărbuni, mangan, petrol, bauxită
 Peninsula Scandinavă-minereuri de fier, cupru, nichel şi zinc
 Orogenul alpino-carpatic-resurse metalifere (aur, argint, fier, mangan, bauxită), dar şi prin zăcămintele de sare
(Subcarpaţii şi Dep. Transilvaniei-cele mai importante din E),
ROMÂNIA
1. Resursele mediului geographic
a. fondul funciar
 terenurile arabile ocupă 42% din fondul funciar, reprezintă principala resursă a ţării noastre
 pădurile ocupă 27%
 păşunile şi fâneţele ocupă 30%
b. resursele de apă
 resursele hidroenergetice
 resursele de ape geotermale
 resursele de izvoare minerale carbogazoase
2. Resursele scoarţei terestre
a. resursele de cărbuni
 lignitul-Bazinele Motru-Rovinari, Crasna-Barcău, Dâmboviţei-Prahovei
 huila-bazinul Petroşani şi Anina
 cărbune brun-bazinul Comăneşti, Ţebea, Cristolţel
b. resursele de petrol – Câmpia Română, Pod Getic, Subcarpaţii Moldovei, Prahovei, Câmpia de Vest, Platforma MN
c. resursele de gaze-Depresiunea Transilvaniei, şi regiunile de unde se extrage petrolul
d. resursele de mineruri feroase şi neferoase
 minereuri de fier şi mangan-M-ţii Poiana Ruscă, Banatului, Apuseni, Gr. Nordică şi Centrală
 minereuri neferoase(cupru, aur, argint, zinc, plumb, bauxită)-Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, Apuseni, Pădurea
Craiului
e. resursele de substanţe nemetalifere (sarea)-Subcarpaţii şi marginea Depresiunii Transilvaniei
f. resursele rocile de construcţii (marmură, calcar, granit)
 granit-Măcin, Greci, Radna, Săvârşin
 bazalt-Racos, Brănişca, Lucareţ
 marmură-Apuseni, Poiana Ruscă, Grupa Nordică
 andezit-Oaş-Gutâi, Apuseni, Harghita
HARTA POLITICĂ A EUROPEI ŞI ROMÂNIEI
Harta politică reprezintă totalitatea statelor şi teritoriilor existente la un moment dat pe glob
EUROPA
Harta politică a Europei are 47 de state, o populaţie de peste 700 mil loc (115 din pop terrei)state
ce pot fi clasificate după mai multe criterii.
1. Poziţia geografică:
- Continentale, România, Ungaria, Elveţia, Slovenia;
- Peninsulare, Italia, Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia;
- Insulare, Cipru, Regatul Unit, Islanda
2. Numărul de locuitori:
- Foarte populate peste 50 mil. loc. Rusia, Germania, Franţa, Regatul Unit, Ucraina;
 - Populate (mijlocii). România, Spania, Polonia, Italia, Grecia, Bulgaria;
- Slab populate, Estonia, Islanda, Norvegia, Belarus
3. Suprafaţa:
- Mari: Rusia, Ucraina, Franţa, Spania, Germania, Polonia, Suedia;
- Mijlocii: Austria, Ungaria, Portugalia, România, Italia;
- Mici: Vatican, Monaco, Andora, Malta, Luxemburg
4. Forma de guvernare:
- 22 republicii parlamentare: România, Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Bulgaria,
- 9 republicii prezidenţiale: Franţa.
- 3 republici federale: Finlanda, Rusia, Ucraina;
- 9 monarhii constituţionale: Regatul Unit, Spania, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia,
- 2 principate: Monaco, San Marino
- un stat papal Vatican
5. Criteriul geografic:
- Europa vestică,
- Europa nordică,
- Europa estică,
- Europa sudică,
- Europa centrală
6. Nivelul de dezvoltare economică
- Foarte dezvoltate
- Dezvoltate
- În curs de dezvoltare
- Slab dezvoltate
ROMÂNIA CA STAT AL UE
1. POZIŢIA GEOPOLITICĂ
 Se referă la felul în care un stat este racordat la problemele de bază ale lumii contemporane şi cum este
situat fată de statele sau grupările de state cu rol determinant în evoluţia actuală
 A oscilat în timp datorită factorilor politici, militari, socio-economici fiind permanent sub influenţa unor
puteri exterioare (- intersectarea intereselor unor mari imperii, întrepătrunderea a două mari religii).
 România se află în „zona gri”(de trecere) dintre Occident în sens larg, şi spaţiul fostei Uniuni Sovietice
 Din punct de vedere al întinderii, al populaţiei, potenţialului civil şi militar, se află la intersecţia cercului
lărgit Europei Centrale cu cercul lărgit al Balcanilor (locul II ca nr. şi întindere al ţării)
 România este o ţară situată în Uniunea Europeană
 Caracterul european este dat de Munţii Carpaţi-Dunărea –Marea Neagră → enclavă orientală a romanităţii
 România se află la intersecţia celor mai importante axe geoeconomice, totodată şi axe geostrategice, ale
continentului:
 Axa Vest – Est: Europa Occidentală(furnizoare de tehnologie) – spaţiul ex-sovietic (furnizor de resurse
naturale)
 Axa Nord-vest – Sud-est: Europa Centrală–Asia Mică şi Orientul Apropiat, are caracteristici comune cu
precedenta)
 Axa mărilor: Marea Caspică – Marea Neagră – Marea Mediterană, transportul resurselor energetice.
 Axa fluviilor şi a canalelor: Rin – Main – Dunăre (1992), Marea Nordului – Marea Neagră
 GRUPĂRI REGIONALE DE STATE DIN EUROPA

STATE INDEPENDENTE
GRUPAREA REGIONALĂ
CAPITALA
STATUL

GERMANIA
EUROPA CENTRALĂ ELVEŢIA
AUSTRIA
10 STATE POLONIA
 CEHIA
SLOVACIA
UNGARIA
ROMÂNIA
REP. MOLDOVA
LIECHTENSTEIN
FRANŢA
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI
EUROPA OCCIDENTALĂ IRLANDEI DE NORD
(ATLANTICĂ) IRLANDA
6 STATE OLANDA
BELGIA
LUXEMBURG

DANEMARCA

NORVEGIA
EUROPA DE NORD ŞI NORD-VEST SUEDIA
8 STATE FINLANDA
ISLANDA
LETONIA
LITUANIA
ESTONIA
ITALIA
SPANIA
PORTUGALIA
GRECIA
BULGARIA
ALBANIA
MACEDONIA
BOSNIA-HERŢEGOVINA
EUROPA DE SUD
SERBIA
(MEDITERANEANĂ)
CROAŢIA
18 STATE
MUNTENEGRU
SLOVENIA
MALTA
SAN MARINO
MONACO
VATICAN
ANDORRA
CIPRU
FEDERAŢIA RUSĂ
EUROPA DE EST
3 STATE BELARUS
UCRAINA

POPULAŢIA ŞI CARACTERISTICILE EI DEMOGRAFICE

A. Evoluţia numerică a populaţiei

1. Populaţie Europei
 Populaţia depăşeşte puţin 700 milioane de locuitori (715 mil.)
 Populaţia continentului este inegal răspândită datorită, cauzelor naturale şi sociale precum şi datorită
regimului politic. Marea majoritatea populaţiei locuieşte în mediul urban 70%
 Evoluţia populaţiei continentului este determinată de:
 Natalitate-a coborât la 11-12‰  Speranţa medie de viaţă la naştere este de 70 de ani
 Mortalitate-a crescut la 11‰  Deplasarea populaţiei este determinată de: factorul economic,
 Spor natural-este negativ în EE şi pozitiv în ES cauzele de ordin sanitar şi educaţional
 Consecinţele evoluţiei acestor indicatori ai populaţiei ne arată că: scăderea continuă a populaţiei continentului, îmbătrânirea
populaţiei, un deficit de forţă de muncă în viitor
2. Populaţia României
 Populaţia este de 21,6milionane locuitori(2005)=> ţara mijlocie-mare .
 Creştere numerică: 1930 -14mil.loc; 1970 -20 mil.loc; 1990 -23,2 mil.loc
 În prezent este de scădere numerică:1998 -22.5 mil.loc; 2002 -21.7 mil loc.
 Numărul de locuitori ai României este în continuă scădere, datorită: sporului natural negativ & migraţiei forţei de muncă
 Marea majoritatea populaţiei locuieşte în mediul urban 55%
 Evoluţia populaţiei este determinată de:
 Natalitate-a coborât la 16(1989)-10‰(20004) Spor natural-în scădere 5.3(1989)- -1.9‰(2004)
 Mortalitate-a crescut la 10.6(1990)-12‰(20004) Sporul natural a inregistrat fluctuatii: cel mai mare:
 18.1‰ in anul 1967, cel mai mic: -2.5‰ in anul 1996,este  negativ
Speranţa medie de viaţă la naştere este de 70 de ani
din  Deplasarea populaţiei este determinată de: factorul economic,
anul1992=>scadere numerică cauzele de ordin sanitar şi educaţional
B. Distribuţia spaţială a populaţiei
1. Densitatea populaţiei Europei =
 Raportul dintre numărul populaţiei şi suprafaţa teritoriului locuit, este inegal distribuită.
 Densitatea medie a populaţiei este de 70 loc/km²(locul II după Asia)
 Peste 300 loc/kmp-Benelux, Ruhr, Anglia, N Italiei, V Rinului
 Peste 100loc/kmp-ora;ele mari din europa vestică şi centrală
 Sub 50loc/kmp-europa estică, de nord, de sud, extremitatea continentului
- este mai mare în statele mici şi foarte mici: Monaco 16000 loc/km², Vatican, Malta peste 1000loc/km²
- este medie şi puţin peste medie în Europa Centrală şi de Vest
- este mică în Rusia 9loc/km² şi 27loc/km²în partea europeană, Ţările scandinave şi baltice, Islanda 3loc/km²
2. Densitatea populaţiei României
 Densitatea medie a populaţiei este de 90 loc/km²
 Este detreminată în cea mai mare parte de condiţiile de favorabilitate a condiţiilor naturale, gradul de urbanizare,
de ordin demografic, istoric, economic
 Peste 100 loc/kmp-oraşele mari, Culoarul Siretului, Podişul Sucevei, Valea Mureşului Mijlociu, C Munteniei
 Sub 100 loc/kmp(50-60)-regiunile carpatice şi regiunile ocupate de apă
C. Caracteristici ale structurilor geodemografice
1. Rasa europoidă: a. subgrupe – scandinavă, mediteraneană, alpină; b. enclave –laponi, evrei, rromi, africani.
2. Lingvistică şi confesională:
e (latine) – religia catolică-E S, V, C şi SE d. uralo-altaice (turcă, tătară, maghiară, finlanda, estoniană)
b. germanice – religia protestantă-N, NV, V şi C Europei e. alte limbi (greaca, letona, albaneza)
c. slave – religia ortodoxă-
3. Pe grupe de vârstă: populaţia se caracterizează print-o pondere mare a populaţiei de peste 60 de ani
a. populaţie îmbătrânită-65 ani-15/19% c. populaţia adultă-20-65 ani-65/70%
b. populaţie tânără-sub 20 ani-17% d. România: tânără 16%; vârstnică 15%; adultă 69%;
4. Structura pe sexe: 102b/100f: R= 51%B; 51.3%F
5. Structura profesională
a. serviciile – europa centrală şi vestică
b. agricultura, industria şi serviciile – estul continentului

SISTEMUL DE ORAŞE AL EUROPEI ŞI ROMÂNIEI

EUROPA
 Europa este per ansamblu, un continent foarte urbanizat în care peste 70% din oameni locuiesc la oraş
 Sunt foarte numeroase şi variate la nivel mondial
 Sunt aşezări omeneşti mari în care populaţia se ocupă preponderent cu activităţi din sectorul secundar,
terţiar şi cuaternar
 Clasificare oraşelor se face după mai multe criterii:
1. după geneză:
- antice: Cnossos, Atena, Corint, Bizanţ (Istambul), Marsilia, Tomis, Histria, Callatis
- romane: Roma, Londinium(Londra), Lutetia (Paris), Colonia (Koln), Vindobona(Viena), Napoca,
- medievale: Bruges, Anvers, Amsterdam, Madrid, Sevilla, Cracovia, Kiev, Praga, Moscova, Budapesta
- modernă şi contemporană: Manchester, Liverpool, Barcelona, Essen, Katowice, Odessa, Rotterdam
2. după mărime: foarte mici sub 2/3000 loc; mici 5000loc; mijlocii 10/20000loc; mari, foarte mari şi peste
1mil.
3. după funcţie: industriale, porturi, capitală, servicii-bancare, balneare, miniere etc.
4. după localizare şi poziţia geografică
5. după fizionomia urbană
6. nivelul de urbanizare
 Cele mai reprezentative megalopolisuri sunt: Englez-în partea central-nordică; German-vestul ţării-
Ruhr-Rin; Olandez(Ranstand-Holland)-jumătatea vestică a ţării, iar aglomeraţiile urbane sunt:
Moscova-12mil, Paris-11mil, Londra-11mil, Istambul 10mil, Sankt Petesburg-5mil, Madris-5mil,
Barcelona-4.4mil, Mlano-4mil, Berlin3.3mil, Atena-3.2mil.
 ROMÂNIA
 Caracteristica de bază a oraşului este funcţionalitatea diferită de cea a satului
 Clasificare oraşelor se face după mai multe criterii:
2. după geneză:
- antice: Tomis, Histria, Callatis
- romane: Napoca, Alba-Iulia, Turda, Orşova, Drobeta, Isaccea, Hârşova
- medievale: Oradea, Arad, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighişoara, Iaşi, Tg Neamţ, Suceava, Curtea de Argeş,
Câmpulung
- modernă şi contemporană: Reşiţa, Petroşani, Paşcani, Simeria, Alexandria, Călăraşi, Slobozia
2. după mărime: foarte mici sub 2/3000 loc; mici 5000loc; mijlocii 10/20000loc; mari, foarte mari şi peste
1mil.
3. după funcţie: caracter complex, industriale, agricole, servicii.
4. după localizare şi poziţia geografică: contactul dintre unităţi, dunărene, de litoral, resurse
5. după fizionomia urbană
6. rangul ocupat: importanţă naţională 1
- importanţă regională 8(Iaşi, Constanţa, Timişoara, Galaţi, Cluj-Napoca, Craiova, Braşov, Ploieşti.
- importanţă semnificativă: 16(Brăila, Oradea, Bacău, Piteşti, Arad, Sibiu, Tg Mureş, Baia Mare, Buzău,
Satu-Mare, Botoşani, Rm Vâlcea, Piatra Neamţ, Drobeta, Suceava, Focşani)

ACTIVITĂŢILE ECONOMICE –CARACTERISTICI GENERALE

EUROPA & ROMÂNIA

A. Industria
 Prin industria se înţelege exploatarea bunurilor naturale, şi transformarea acestora cu ajutorul unor mijloace tehnice în
produse necesare omului
 Revoluţia industrială = trecerea de la industria tradiţională(meşteşuguri practicate în casele oamenilor)la industria bazată p
folosirea maşinilor în F
- a început la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, mai întâi în Anglia, apoi în Franţa, Ţările de Jos, Ge
R
 Europa concentrează, cel mai mare număr de ţări industrializate, între care multe şi dintre cele mai puternice
 Principalele ramuri industriale sunt: - industria extractivă, industria energiei electrice şi industria prelucrătoare
 Regiunile industriale (concentrări industriale): - spaţiu în care se concentrează activităţi industriale şi unde
sunt prezente grupări şi centre cu un coeficient ridicat de industrializare, urbanizare, de dotare cu căi de comunicaţie, cu
resurse umane calificate, cu intense legături economice (densitate ridicată a activ industriale pe un anumit teritoriu
 Resursele folosite se împart în resurse epuizabile (resursele energetice, minereurile) & resurse inepuizabile
(hidroenergia, energia mării, energia solară, energia eoliană, energia geotermică, pădurea, resursele de sol)
 Structura economică: agricultura 5%; industria 28%; serviciile67%
 Principalele concentrări industriale sunt:
- Anglia Centrală (Manchester-Liverpool-Leeds-Birmingham); Anglia de Sud (Londra); Nordul Franţei (Paris);
- Ţările e Jos (Rotterdam-Anvers); Rin-Ruhr; Italia de Nord (Milano-Torino); Silezia (Katowice);
- România Central-Sudică (Bv.-Pl.-Buc.); Donbass(Doneţk); Rusia Centrală (Moscova); Ural
B. Agricultura
 Dezvoltarea ei este determinată de condiţiile naturale şi social-economice, condiţii care au favorizat apariţia
peisajeloragricole
 Evoluţia agriculturii a cunoscut mai multe faze de dezvoltare: a. agricultura primitivă-vânat, pescuit, cules fructe;
b. agricultura tradiţională-cultivarea plantelor şi creşterea animalelor; c. agricultura de piaţă-de după sec. al XVIII – lea
 Principalele tipuri de culturi pe baza climatului sunt:
1. climat mediteranean: -două culturi pe an: măslini, viţă de vie, citrice, f soarelui grâu, orz, porumb,
leguminoase, bumbac – irigaţii
2. climat temperat oceanic: - creşterea animalelor: ovine, porcine, etc. cultura cartofilor, legumelor, inului, bumbacului.
3. climat temperat continental de tranziţie: - culturi de cereale, sfeclă de zahăr, floarea – soarelui cartofi, leguminoaselor,
viţă de vie, pomi f.
4. climat temperat continental: - culturi cerealiere extinse, creşterea ovinelor
5. climat subpolar: - plante cu ciclu vegetativ scurt, secara, creşterea animalelor, vânatul, pescuitul.
C. Schimburile comerciale
 Prin comerţ se înţelege, circulaţia mărfurilor de la producător la consumator.
 Mărfurile cu care se face comerţ sunt: produsele de bază(produse alimentare, materii prime, combustibili & produse
prelucrate: metale, produse chimice, maşini, mijloace de transport, utilaje)
 Comerţul poate fi: exterior (expiraţia) şi interior(inspiraţia)
 Ţările cu comerţ exterior dezvoltat: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Olanda, Belgia, Federaţia Rusă
Turismul
 Turismul este o activitate recreativă care presupune deplasarea persoanelor la distanţe mai mari sau mai mici.
 Europa este leagănul turismului internaţional,aluat naştere la începutul sec.XIX-lea
 Este cel mai vizitat continent (3/4din numărul total al turiştilor),
 Tipuri de turism:
- Balneo - maritim, Marea Mediteraneană - M
- Balnear – valorifică apele minerale ontan şi sporturi de iarnă
- Cultural –istoric - R
ligios

ANALIZA UNEI RAMURI INDUSTRIALE

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE
EUROPA
A. Sursele de energie –termoenergia
1. Cărbunii: - sunt roci sedimentare formaţi din materiale de origine vegetală (superiori şi inf)
- Rusia (Peciora, Moscova, Ural), Ucraina(Donbass), Germania (Ruhr), Regatul Unit(Wales)
- cele mai mari zăcăminte de turbă, din Polonia până în Munţii Ural.
2. Petrolul: - este un amestec de hidrocarburi folosit în industria chimică şi ca combustibil;
Rusia(N M Caspice, Volga – Ural), Regatul Unit şi Norvegia (M Nordului ),
3. Gazele naturale: - fac parte din grupa hidrocarburilor şi sunt asiociate de regulă cu zăcămintele
de petrol: - Olanda, România, Rusia, Norvegia, Marea Britanie
4. Alte surse de energie: hidroenergia, energia mării, energia solară, energia eoliană, energia
geotermică, uraniul
B. Industria energiei electrice
 Europa produce 1/3 din energia contemporană & ½ din cea produsă în atomocentrale
 Structura producţiei este dominată de termoenergie, urmată de hidroenergie şi atomoenergie.
 Balanţa este dominată de termoenergie-Rusia65%, G-63, UK-73%, I-80%, S-60%, Ucraina70%
 Hidroenergia este specifică ţărilor lipsite de combustibili minerali: Norvegia 100%,
Suedia50%, Elveţia 70%, Austria60%
 Continentul unde au apărut primele atomocentrale, iar statele cu pondere mare a acestei
energii sunt: Franţa şi Lituania 80%, Belgia 57%, Suedia49%, Ucraina47, Bulgaria 37%,
Ungaria 36%, Germania 28%

ROMÂNIA
A. Sursele de energie –termoenergia
a. resursele de cărbuni-primul loc ca rezerve şi ca producţie
 lignitul-bazinele motru-rovinari, crasna-barcău, dâmboviţei-prahovei
 huila-bazinul petroşani şi anina
 cărbune brun-bazinul comăneşti, ţebea, cristolţel
b. resursele de petrol – câmpia română, pod getic, subcarpaţii moldovei, prahovei, câmpia de
vest, platforma Mării Negre
c. resursele de gaze-depresiunea transilvaniei, şi regiunile de unde se extrage petrolul
d. alte surse de energie: hidroenergia, energia mării, energia solară, energia eoliană, energia
geotermică, uraniul
B. Industria energiei electrice
 Producţia actuală este de 60mldkWh
 Structura producţiei este dominată de termoenergie, urmată de hidroenergie şi atomoenergie.
a. Termocentrale: Turceni, Rogojelu, Işalniţa-Craiova, Brăila, Mitia-Deva, Luduş-Iernut,
 Brazi, Bucureşti.
b. Hidrocentrale: Porţiule de Fie I şi II, Lotru-Ciunget, Vidraru, Stejaru, Mărişel, salbe de
hidrocentrale pe râurile-Olt(32), Argeş(15), Bistriţa (13), Sebeş(3)

Formarea Uniunii Europene

Este o idee foarte veche, concretizată în secolul trecut în trei etape:
Etapa I 1951- CECO- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, care controla
producţia de cărbune şi fier
- 6 state: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg
- artizani: Robert Schuman, Jean Monet
- ulterior procesul se extinde şi în celelalte domenii
economice
Etapa II 1957- CEE- Comunitatea Economică Europeană Tratatul de la Roma având
ca obiective principale
- crearea unei pieţe comune
- armonizarea politicilor economice ale statelor membre
Etapa III 1992- tansformarea CEE în UE-Uniunea Europeană prin Tratatul de la
Maastricht (Olanda) la 2 februarie care are şi în prezent
următoarele obiective:
- crearea unei uniuni vamale
- politici economice comune în domenii ca:agricultura,
comerţ, transporturi, energie, concurenţă, etc
- crearea une uniuni economice şi monetare
- libera circulaţie a bunurilor, forţei de muncă, capitalului,
serviciilor
I. Valurile
a. 1973: cele şase state fondatoare al CECO, la care se adaugă danemarca, irlanda şi marea britanie
b. 1981-Grecia→ 10 state
c. 1986-Portugalia şi Spania→12state
d. 1994-Austria, Finlanda şi Suedia→15state
e. 2004-Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria→25de st.
f. 2007-România şi Bulgaria→27 state

CARACTERISTICI GEOGRAFIECE, POLITICE

ŞI ECONOMICE ACTUALE ALE UE

1. Caracteristici geografice:
- deţine un relief variat munţi (tineri, hercinici, caledonieni), dealuri, podişuri,
câmpii, delte
- climatul este în general temperat continental moderat cu puternice influenţe
oceanice şi mediteraneene
- reţeaua hidrografică este bogată cu mari cursuri de apă şi o mare varietate de
lacuri
- vegetaţia şi fauna urmăresc în mare parte caracteristicile coninentului
- deţine 45% din suprafaţa continentului
- deţine 69% din populaţia Europei 484 mil loc densitate de 115 loc/km2
- prezintă o mare eterogenitate etnică şi lingvistică (23 limbi oficiale)
2. Caracteristici politice:
- este unicul bloc regional existent în prezent
 -prezintă eterogenitate şi în ceea ce priveşte şi forma de guvernământ  7 state
sun monarhii, iar celelalte sunt republici prezdenţiale sau parlamentare
3. Caracteristici economice:
- Prezintă cea mai dinamică şi competitivă economie de pe Glob
- reprezintă cel mai important actor economic pe plan mondial în prezent deţinând
32 din PIB-ul mondial
- include 5 din cele mai dezvoltate state de pe Glob (din cele 10)Germania,
Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania
- include 4 state membre ale G8 Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia
- 6 state UE deţin 1/3 din exporturile mondiale (tehnologie şi produse
industriale) Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia,Olanda, Belgia
- sectorul cel mai dezvoltat sunt serviciile
- cele mai imortante domenii economice sunt: aeronautica (firma AIRBUS)
cosmonautica (ASE), ind. de autovehicule, agricultura (performantă cu randament
ridicat), transporturile (moderne TGV), turism (domeniu în care deţine
supremaţia mondială)

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE

 Mediul înconjurător = spaţiu geografic în care, în sistemul celor şase componente, omul este componentul
principal, elementele naturale întrepătrunzându-se cu cele construite şi modificate de el
 Peisajul = redă aspectul exterior vizibil, al elementelor şi fenomenelor geografice care compun un anumit teritoriu.
(Reflectarea materială vizibilă a geosistemului). Este „oglinda” sistemului geografic, iar starea lui actuală reperzintă refectarea
evoluţiei relatiilor dintre elementele naturale şi presiunea societăţii umane.
 Geosistemul = o unitate teritorială funcţională, în care elementele componente interacţionează având la bază schimbul de
materie şi energie, concretizată în teritoriu printr-un anumit tip de peisaj
 Mediul geografic = este mediul natural transformat în urma activităţilor umane, acesta cuprinde atât elemente
naturale cât şi elemente introduse de om
 Zonalitatea = caracteristica fenomenelor naturale de a se dispune în anumite fâşii latitudinale

EUROPA
A. Mediul înconjurător
 Principalele medii geografice zonale sunt date de zona climatică temperată între latitudinile de 40-60º lat N şi
influenţată de prezenţa Curentului cald al Atlanticului de Nord
 Mediile umanizate şi mediul litoral au cea mai mare extensiune, datorită unui ţărm foarte extins
 Aceste medii sunt:
 Mediu forestier rece(tundrei)  Mediu arid şi semiarid(temperat-continental)
 Mediu oceanic(temperat-oceanic)  Mediu mediteranean
 Mediu continental(temperat-rece)  Mediul montan
A. Peisajele geografice
 Redau mai mult aspectul exterior al caracteristicilor continentale
 Tipuri de peisaje:
 Europa atlantică-contactul ocean-continent(ţărm cu fiorduri, cu riass, cu faleze, joase)
 Europa joasă-r de câmpie(fluvială şi fluvio-glaciară) de la Atlantic-Marea Neagră-Scandinavia
 Europa centrală înaltă-sistemele montane centrale(Alpi, Pirinei, Carpaţi) şi reg hercinice
 Europa mediteraneană-originalitatea specifică cu elemente regionale şi locale
 Europa continentală-extensiunea reliefului netede(altitudini de câmpie dar substrat de podiş), zonalitate latitudinală
accentuată
 Peisaje antropice, azonale(turistice, culturale, urbane, industriale, portuar-urbane, metropolelor etc.)

ROMÂNIA
A. Mediul înconjurător
 Reprezintă o detaliere şi nuanţare a mediului continental moderat şi a celui cu nuanţe de ariditate din SE-ul ţării
 Tipurii de medii
  Mediul montan şi alpin  Mediul montan şi alpin
 Mediul continental moderat  Mediul regiunilor deluroase şi de podiş
 Mediul continental cu nuanţe de ariditate  Mediul câmpiilor
 Mediul litoral  Mediul luncilor şi Deltei Dunării

B. Peisajele geografice
 Sunt definite mai complex, dar şi mai nuanţat şi diferenţiat
 Tipuri de peisaje:
 Peisaje montane(alpin, înalţi, vulcanic, impăduriţi pe fliş, depresiuni, calcaroase, joşi)
 Peisaje de dealuri şi podişuri(subcarpatic, mijlocii & înalte, joase, depresiuni & măguri, piemontane, stepă)
 Peisaje de câmpii(câmpii înalte, joase, lunci, stepă, deltaic lagunar)
 Peisaje antropice(litoral amenajat, urban)

ROMÂNIA CA PARTE A UNIUNII EUROPENE

1. Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru UE
I. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ-POZIŢIA GEOGRAFICĂ
1 . România – ţară central-europeană-panonică
b. punctul central al Europei este localitatea Dilove din Ucraina (Carpaţii Păduroşi)
c. situată în zona de interferenţă a influenţelor biopedoclimatice ale Europei
d. legătura dată de axa Dunării & sistemul montan alpino-carpatic; deschiderea spre vest – Dep. Panonică
1. România – ţară carpatică
 Unitate teritorială şi umană
 Poziţia centrală-funcţie de care se ordonează celelalte unităţi de relief & a contribuit la geneza poporului
 Resursele carpatice & Euroregiunea carpatică
2. România – ţară dunăreană
 din lungimea totală de 2860 km 1075 km (38%) se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre inclusiv gurile de vărsare
 axă de comunicaţie între Centrul şi Vestul Europei
 axă de comunicaţie şi schimburi economice -1820 liberarizarea comerţului(tratatul de la Adrianopol)
 deţine un important potenţial hidroenergetic, piscicol, de alimentare cu apă, de vânat şi pescuit
3. România – ţară pontică
 Lungimea litoralului este de 247 km (10%); Legătura cu Oceanul Atlantic prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele
 Placă turnantă între mai multe sisteme economico-politice diferite, cărorar ţara noastră le aparţine: UE şi flancul estic NATO
 Un important centru turistic heliomarin ;
 Acordul de cooperare a ţărilor din jurul Mării Negre numit CEMN.
B. POZIŢIA GEOPOLITICĂ
I. Evoluţia poziţiei geopolitice:
1. Antichitate-intersecţia sferelor de interes a două civilizaţii mediteraneene:greacă şi romană
2. Evul mediu şi Perioada Modernă-zona de intersectare a intereselor unor mari puteri: Imperiul Otoman(SE), Habsburgic/Austro-
Ungar(V), Ţarist(E).
3. După al doilea război mondial-dominaţia Moscovei(sfera de influienţă a URSS)
4. Anul 1989-zona gri sau zona balamă, datorită imploziei sistemului comunist
5. Prezentul-factor de stabilitate în sud-estul Europei.
- parte a două blocuri politico-economice şi atlantice(UE şi NATO),
- intersecţia unor axe importnate axe geopolitice şi geoeconomice
 Axa VEST-EST: UE(capital, tehnologie, sppecializare-know how, produse finite)-Rusia, Asia Centrală(resurse energetice,
materii prime)
 Axa Nord Vest-Sud Est: UE-Pen Balcanică & Orientul Apropiat şi Mijlociu(forţă de muncă, resurse energetice)
 Axa mărilor: Marea Caspică-Neagră-Mediteraneană
 Axa fluviilor şi canalelor – Dunăre-Main-Rhin-leagă cel mai mare port al UE la Marea Neagră –Constanţa şi cel mai mare
port al Europei la Marea Nordului-Rotterdam
C. OPORTUNITĂŢI UMANE ŞI ECONOMICE
1. Potenţialul geodemografic:
a. deficit natural de populaţie-scăderea continuă a nr populaţiei
b. îmbătrânire demografică
c. fluxurile migratorii –factor de oportunitate economică
2. Ierarhia urbană: metropolă de nivel european, 10 metropole regionale, 20 de oraşe de echilibru
3. Resurse naturale au anumite caracteristici şi particularităţi:
a. fondul funciar bun: principala resursă (40% teren arabil favorabile practicării agriculturii ecologice)
b. resursele energetice şi minerale, sunt cantitativ şi calitativ, de dimensiuni modeste
c. resursele de sare –sunt semnificative calitativ şi cantitativ, dar utilizarea acestora este limitată
d. resurse complementare: turistic, apele subterane, hidroenergie etc.
4. Arealele economice de interes european
a. regiunea industrială Braşov-Ploieşti-Bucureşti
b. regiunea portuar urbană Constanţa
c. regiunea portuar-urbană Galaţi-Brăila
5. Ifrastructura de transport. Producător de industrie ICT

ROMÂNIA ŞI ŢĂRILE UE –INTERDEPENDENŢE

A. ROMÂNIA CA PARTE A UE
 Suprafaţa 238.391kmp-locul 8 între italia şi marea britanie
 Numărul de locuitori de 21.5 mil-locul 7 între polonia şi olanda-ţară de mărime mijlocie
 Poarta de intrare în UE –contactul dintre Europa centrală şi Europa estică
 Caracteristici:
a. dimensiunile teritoriale şi demografice
b. existenţa unor resurse naturale semnificative la nivel european
c. legătura geografică cu Europa centrală(Carpaţii, Dunărea)
d. poziţia geografică la extremitate
e. populaţia neolatină
f. deschiderea spre marea neagră
g. poziţionarea dificilă a ţării sub raportul
fluxurilor migratorii internaţionale
B. ROMÂNIA ŞI ŢĂRILE UE
I. Interdependenţe geografice
a. forma şi existenţa lanţului carpatic-structuri geologice, tipuri de roci, etajarea biopedoclimatică
b. câmpia dunării de mijloc
c. bazinul dunării-leagă şase ţări ale UE
d. marea neagră
e. caracteristicile bioclimatice-intersectarea mai multor limite de vegetaţie
II. Interdependenţe umane şi culturale
i. europa de expresie latină-1.7mil kmp, pe care trăiesc 200 mil. loc(insulă de latinitate într-o mare slavă)
ii. confesional- o populaţie majoritar ortodoxă la contactul cu europa catolică şi protestantă
iii. dinamica teritorială a populaţiei
iv. păstrarea identităţii naţionale (globalizarea, occidentalizarea)
III. Interdependenţe economice
 existenţa unor obiective economice comune şi a unui sitem economic unitar
 Dezvoltarea ec accelerată în ultimii ani
 Înscrierea pe axa de transport a hidrocarburilor „Drum al energiei caspice spre Europa„ datorită dependenţei energetice
şi starea conflictuală din Orientul Mijlociu
I. proiectul conductei Constanţa-Trieste-1400km l
II. proiectul conductei NABUCCO-3500 km l
III. coridoare energetice:
+ coridorul nordic-prin rusia
+ coridorul central-prin constanţa-trieste; burgas-alexandropolis; ceyhan-trieste.
+ coridorul sudic-prin iran, ieşire la golful persic

PROBLEMA ENERGIE ÎN UE ŞI ROMÂNIA

A. PROBLEMA ENERGIEI
 Resursele energetice clasice sunt modeste
 Este dependentă de cantitatea şi calitatea materiilor prime
 Particularitatea este dată de nevoia de a importa cel puţin o categorie de combustibil
 Aprovizionarea cu resurse:
 a. Cărbunii-Germania, Marea Britanie, Cehia, Polonia(huilă)
b. Petrolul şi gaze-marea nordului(Marea Britanie, Norvegia, Olanda, România)
c. Uraniul-Suedia, Franţa, Cehia
 Tendinţe:
1. diminuarea şi chiar excluderea cărbunilor din balanţa energetică
2. creşterea ponderii energiei atomice
3. realizarea unor conducete noi
dependenţa energetică a României este de 40% din totalul necesar
15% petrol; 15% cărbune; 24% gaue naturale; 6.5% hidroenergie şi atomoenergie
B. ALTE PROBLEME COMUNE
1. Creşterea demografică redusă şi scăderea proporţiei Europei în populaţia mondiale(15% la 11%-2005)
2. Păstrarea unui ritm alert al imigraţiei
3. Modificarea mediului înconjurător
4. Amenajarea spaţiului în persepectiva unei dezvoltări durabile
5. Productivitatea activităţilor agricole
6. Utilizarea unor resurse energetice neconvenţionale
EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUME CONTEMPORANĂ
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE
 Problemele globale, continentale, ale ţărilor şi regiunilor sunt corelate între ele
 Principalele probleme, care au o reflectare în continentul european sunt:
1. modificarea caracteristicilor mediului înconjurător
2. creşterea rapidă a populaţiei-îmbătrânirea demografică a europei
3. persistenţa unor conflicte interne şi externe, cu caracter local sau regional
4. epuizarea resurselor neregenerabile şi utilizarea slabă a celor alternative
5. explozia urbană, dezvoltarea teritorială a oraşelor
6. transformarea unor elemente de tip tradiţional în bunuri cu utilizare limitată
7. modificarea puterii economice a diferitelor ţări şi regiuni
8. reducerea diversităţii biologice şi diminuarea resurselor biotice
9. transformarea peisajelor naturale în peisaje culturalizate-peisaje degradate
10. creşterea masivă a tuturor categoriilor de deşeuri
11. fenomene mataorologice extreme
12. creşterea fenomenului migraţionist în lumea comtemporană
13. persistenţa problemei apei în lume

ROLUL EUROPEI ÎN CONSTRUIREA LUMII CONTEMPORANE

 Rolul Europei este dat de contribuţia acesteia la crearea civilizaţiei universale şi construirea lumii
contemporane încă din cele mai vechi timpuri.
1. Conotaţia istorică
 împleteşte într-un mod complicat aspectele geografice cu cele culturale şi politice, ceea ce face ca
Europa culturală să nu se suprapună peste europa geografică.
a. civilizaţia greacă-stiluri arhitectonice(doric, ionic, corintic); edificii grandioase, sculptura
b. civilizaţia romană-construcţii de utilitate publică, religioase, comemorative, sistem urban precis şi
funcţional, pictura, infrastructura.
c. renaşterea (evul mediu)-perioada marilor descoperiri geografice: a pus bazele comerţului mondial,
înflorirea literaturii, ştiinţei, gândirii politice şi filosofice, a artei
 comunitatea civilizaţie-nu înseamnă unitate, ci diversitate şi continuitate
 procesul de identificare-accentul cade, în special pe conceptele de solidaritate şi identitate
 alfabetul latin
2. Revoluţia industrială
 trecerea de la industria tradiţională(meşteşuguri practicate în casele oamenilor)la industria bazată pe
folosirea maşinilor în fabrici. A început la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, mai întâi
în Anglia, apoi în Franţa, Ţările de Jos, Ger, Rusia.
 Rezultatele acestui proces sunt: maşinismul, noua metalurigie a fierului, căile ferate, energia electrică
3. Revoluţia franceză 1789-1794
 A dus la: înlăturarea monarhiei, desfinţarea relaţiilor feudale, ideile de „libertate, egalitate, fraternitate”,
 distrugerea regimurilorfeudale absolutiste
4. Secolul XIX – Europa este leagănul constituirii statelor naţionale
5. Secolul XX
 cele două războaie mondiale care bulversează întreg continentul şi lumea în sens negativ
 naşterea primului regim comunist-constituirea „lagărului comunist”
 împărţirea europei în blocuri politco-economice şi miltarea adverse-Războiul Rece 1949-1990
 formarea treptată în partea de vest a europei a Uniunii Europene.
 Regionalizarea economiilor naţionale
6. Secolul XXI
 coeziunea interioară şi extinderea UE
 realizării semnificative în diverse domenii tehnologice, ştiinţifice, economice şi culturale
 afirmarea principiilor democraţiei
 poziţia tot mai clară în domeniul economic şi comercial
 nivelul evoluat al structurii economice al ţărilor europene

UE ŞI ANSAMBLURILE ECONOMICE ŞI GEOLPOLITICE

ALE LUMII CONTEMPORANE

 În prezent, pe glob, există peste 100 de asociaţii/organizaţii internaţionale, majoritatea cu obiective economice

A. ANSAMBLURILE ECONOMICE
1. AELS(Asociaţia Europeană a Liberului Schimb)-a fost creat în 1960 de statele marea britanie, norvegia, suedia,
danemarca, austria, portugalia, islanda, elveţia; finlanda, liechtenstein. CEE şi AELS→ SEE (Spaţiul Economic
European)-are 28 de state şi 380mil. loc, 40% din comerţul mondial,
2. CEFTA(Acordul de Liber Schimb al Europei Centrale)-a fost creată în 1992, de statele cehia, slovacia, polonia,
ungaria; slovenia, românia, bulgaria, lituania.
3. OCEMN(Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre)-creat în 1992, de statele labania, armenia, azerbaidjan,
bulgaria, grecia, georgia, r.moldova, românia, rusia, turcia şi ucraina.
4. OCDE(Organizaţia de Cooperare şi de Dezvoltare Economică)-creată în 1961, grupează 19 ţări din UE
5. OCS(Organizaţia de Cooperare Shanghai)-creată în 2001, grupează 6 state: china, rusia, uzbekistan, kazahstan,
kârghâstan, tadjikistan-1.5 mld. loc
6. APEC(Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific)-creată în 1994, la iniţiativa SUA, este atipică
 37% din uscatul planetar
 2/5 din populaţia mondială
 Peste 50% din PIB
 Ţări care fac parte din alte asociaţii
7. NAFTA(Acordul de Liber Schimb Nord-American)-a luat naştere în două faze:SUAşiCanada1989Mexicul1992
8. MERCUSOR(Piaţa Conului Sudic)-creată în 1991, patru ţări din America de Sud: argentina, brazilia, paraguay,
uruguay
B. ANSAMBLURILE GEOPOLITICE
1. NATO(Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord)-creată în 1949, formată din ţările UE, SUA, Canada-
scopul:apărarea libertăţii şia securităţii tuturor membrilor prin mijloace politice şi militare
2. ONU(Organizaţia Naţiunilor Unite)
3. OSCE(Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa)-creată în 1972 sub numele de CSCE(Conferinţa
pentru Securitate şi Cooperare în Europa), înclude 57 de state.
 Obiectivul major este: asigurarea păcii şi securotăţii pe continent.