Turism urban

Anul II , semestul I
Această formă de turism are indentitate proprie prin resursele pe care și le
formează. Indiferent de dimensiunea demografică , de poziția latitudinală, de funcțiiile sale,
avem elemente definitorii specifice turismului.
Toate acestea sunt reperele a ceea ce înseamnă turism urban.
Elementele definitorii ale turismului urban:
1. Turismul urban – se înscrie în formele tradiționale de turism care în ultimul timp
cunoaște o creștere sporită și în funcție de renumele orașului pe ofertele orașului
(încarcătura istorică, culturală, enciclopedică, industrială, sportivă) până la
dimensiunea emoțională( orașul revoluției, orașul unuiscriitor, etc.),
2. Orașul oferă facilități , accesul la educație, etc.
- acest aspect a dus la dezvoltarea turismului urban.
3. Poziția geografică în apropierea mărilor, râurilor, lacurilor, au un grad de atractivitate
mai ridicat.
- orașele situate la intersecția de drumuri dinspre munte spre mare, au apărut
cunoscutele targuri- tg. Jiu, Tg. Mureș, Tg. Lăpuș, etc.
- datorită poziției geografice au un grad de atractivitate mai ridicat decât celelalte
orașe
4. O altă premisă o reprezintă încărcătura economică
5. Factorii politici
În Europa cele mai vizitate orașe care se pot lăuda cu turism urban sunt Londra, paris,
Viena, București, Bratislava, dar și orașe vechi Cracovia, -Polonia

Turism urban – studiu de caz Zalău

1. Poziția geografică a municipiului ca resursă turistică
- poziția geografică propriu- zisă
- funcția geografică
- evoluția istorică
- morfologie sau forme de relief
- celelalte dimensiuni geografice.
Această analiză arată ca fiecare reper poate fi considerat resursă geografică turistică.
Ex. - evoluția geografică și istorică
- 1936 Zalău era o localitate climaterică
2. Contextul strategic al orașului
- Pentru acest punct studiem ansamblu socio geologic ( etniile, populația) și
aspectele economice
- Toate pot deveni repere turistice,
- Elementele de marketing și promovare turistică cât de bine vinde resursele
orașului,
- Promovarea turistică ( prin ocupații, tradiții, personalitați, natura, locurile, istoria,
etc.) cu ajutorul centrelor turistice.
- Elemente care definesc orașul, zona
- Valoarea spațiului rural
- Zona metropolitană a Zalăului.
3. Viziunea asupra urbanului :
- Istoricul turismului orașenesc,
- Istoria a avut momentele ei de salt turistic,
- Toponimie ca resursă
- Economie,
- Trasee
- Zona periurbană
 - Exemple de bună practică
- Infrastructură
- Posibilitațile de dezvoltare,
- Metodologia cercetarii turistice,
- Propuneri de acțiuni de dezvoltare turistică.
Principalele propuneri în marketingul urban:
a) Valorificarea proximității resurselor principale( munte, deal, câmpie, toate elementele
naturale) și dezvoltarea prin valorificarea proximității (turism cinegetic, etc.).
b) Valorificarea toponimică
Ex. localități care au o anumită atractivitate turistică
c) Valorificarea resurselor industriale
d) Valorificarea potențialului hidrografic pentru turismul ambiental, turism sportiv, de
drumeție, agroturismul, de recreere, de agrement nautic, valorificarea viței de vie sau
a resurselor istorice ( arheoturism urban) sau turism comercial urban , turism de
afaceri, de congrese, stiințific, de shoping urban, sportiv urban, gastronomic urban,
generat de sporturile de iarnă, de aventură, de pelerinaj, turism de tranzit, piscicol,
turism de îngrijire a sănătății, turism de weekend, turism etnografic.

Repere de sustinere a turismului in Zalau:

1. Pozitia centrala in cadrul regiunii de dezvoltare NV a României
2. Caracterul silvanic ceea ce conduce la dezvoltarea pe baza turismului local
3. Pozitia centrala a Zalaului, in cadrul județului Sălaj,
4. Vechimea locuirii inca din din neolitic
5. Evoluția istorică a Zalăului un element atractiv
6. Aspectul educațional – prin prezența unor licee renumite, prezența a trei
universități mari
7. Potențial expozițional
8. Zestrea de elemente arhitecturale , biserici, statui, etc.
9. Zalăul ca pol de dezvoltare intraregional, zona periurbană, parcurile și spațiile
verzi
Zalaul – elemente turistice: - Poarta Transilvaniei, M. Viteazul-personalitate medievala,
Drumul Sarii, Gradina Botanică Jibou, Castrul Roman, etc.

Spatiul turistic urban si periurban – sunt zone emițătoare de turiști și zone de tranzit(ex.
Zalaul, pentru că se află între două orașe mari).
Spatiul urban si periurban sunt si zone receptoare.
Turismul urban reprezinta destinatii turistice,( acele locuri care au in bugetul lor obiective
turistice demne de vizitat, resurse turistice).
Relatia dintre urban si periurban este mai accentuata in cazul turismului de weekend

Spatiul urban - sunt acele structuri teritoriale ale spatiului geografic determinate de orase si
de elementele de organizare ale acestora. Pentru a intelege fenomenele si procesele
turistice , modalitatea lor de management si intreaga activitate turistica din aceste spatii.
Revenind la relatia dintre spatiul urban si periurban mentionam, a nu se face confuzia cu
spatiul rural, ca relatia dintre cele doua intruneste mai multe calitati.
1. Relatie functionala- fiecare dintre spatii transmite influente functionale celeilalte
categorii.
2. Relatii statistice – de pozitie,
3. Relatii dinamice: de navetism, turism.
Ideea este ca aceste relatii in functie e intensitatea lor determina structurarea spatiului urban
si periurban ( relatiile pe orizontala si verticala),
- Sunt delemitate administrativ,
- Delimitarea pe nivele ierarhice a spatiului geografic urban depinde de puterea de
polarizare si de organizare a spatiilor geografice urbane, fapt pentru care putem
sa delimitam spatii urbane propriu-zise si spatii periurbane.
Spatiile urbane propriu-zise – topografic acestea se suprapun pe vatra orasului construita.
Retinem componentele habitatului urban sunt: vatra, mosia, populatia(elementul activ).
Suprafata urbana se suprapune peste suprafata construita.
Complexitatea spatiilor urbane este data de trei elemente: terenul, populatia, activitati
urbane. Aceste trei elemente prin specificul lor genereaza forme specifice de organizare a
spatiului propriu- zis.
Exemplu: - spatiul urban al Zalaului se diferentiaza de spatiul urban al orasului Oradea
datorita caracteristicilor sau specificului orasului. Caracteristicile turistice se vor diferentia si
vor imbraca propriul lor specific.
Organizarea, structurarea, polarizarea determina sa se dezvolte in aceste spatii o serie de
elemente cum ar fi traseele turistice, axele turistice.
Aceste entitati pentru turismul urban au urmatoarele elemente de studiu:
1. Cercetarea conditiilor naturale locale, pentru a fi factori de atractivitate locala;
2. Zonarea interna adecvata a orasului tot in functie de particularitatile orasului.
Un process continuu in contextual in care fiecare oras incearca sa-si regasesca propria
vocatie turistica.
Spatiile geografice periurbane:
Spatiul periurban – este o categorie operational fundamental juridic care prezinta dimensiuni
variabile de la un oras la altul. Se regaseste sub denumirea de zona preoraseneasca sau
periurbana. La modul general prin spatiu periurban se intelege arealul din jurul unui oras ce
are structure complexe rezultate in primul rand din relatiile prin care le are cu orasul,
respectiv , dar si cu mediul sau inconjurator de unde survin influentele exterioare. Spatiul
periurban fata de spatiul urban propriu-zis are o sensibilitate mai ridicata, determinata de
transformarile ce au loc la nivelul orasului adiacent ( ex. cartierele rezidentiale). Acestea s-
au dezvoltat in detrimentul orasului urban. Odata cu el migreaza si valorile turistice. Din
aceste modificari rezulta si importanta spatiului orasenesc, prin aceea ca atenueaza
echilibrul creat de oras care are deficit de materie ( de suprafata) , dar are excendent de
informatii. Spatiul periurban se creaza ca un spatiu tampon intre oras si mediul inconjurator.
Cauzele prin care orasul migreaza spre zona periurbana:
- numarul de locuitori creste;
- dezvoltarea economica creaza locuri de munca;
- cresterea nivelului de trai.
Elementele de organizare a spatiului periurban sunt:
1. pozitia geografica fata de oras;
2. rangul orasului in ierarhia nationala;
3. cadrul natural;
4. caracteristicile asezarilor si ale populatiei si relatiile cu urbanul.
Organizarea spatiului tine de patru probleme:
1. - potentialul de consum al orasului;
ex. un oras mare are nevoie de aprovizionare din spatii adiacente, un oras mic isi
rezolva aprovizionarea din spatii administrative proprii.
2. - caracteristicile spatiului periurban;
Ex. resursele termale.
3. - fluxul turistic unde predomina turismul de circulatie si de drumetie fata de
popasurile turistice si cabane, unde durata sejurului este mai mare;
Ex. Popasul Romanilor.
4. Formele de turism ;
Ex. turism de tranzit, turism balnear, turism montan, turism de weekend.

Zonele recreative urbane si periurbane

Fiecare tip de turism au nevoie de spatii geografice de desfasurare:
- Spatiul propriu- zis;
 - Spatiu nou care sa sprijine forma de turism.
Amprentele turismului asupa mediul geografic se materializeaza prin dezvoltarea unor spatii,
zone recreative( spatiul este impartit in zone functionale, naturale sau umane).
- Zone recreative urbane si periurbane,
- In cadrul spatiilor geografice se dezvolta zonele recreative fiecare zona
indeplinind o serie de functii turistice: cazare, tratament, rezervare, agrement,
sanatate, infrumusetare,
Asadar atat zonele recreative urbane cat si cele periurbane sunt incarcate cu o serie de
functii turistice:
Aceste functii depind de :
1. Numarul populatiei beneficiare si structura acestora,
2. In functie de infrastructura de transport,
3. Posibilitatile tehnice a valorificarii cadrului natural.
Distributia geografica a acestor puncte au fost amplasate in apropierea centrului de oras sau
a fortificatiilor cetatilor antice sau medievale sau in arhicunoscutele locuri de popas, sau in
alte situatii aceste puncte recreative au fost amplasate in vechiul targ sau in zonele
comerciale ale oraselor.
Odata cu cresterea numarului de locuitori si dezvoltarea economica a oraselor au aparut
spatii recreative noi. Zone periferice ( pentru a inlatura efectele care ar putea deranja, din
zona urbana).
1. Aceste spatii au fost spatiile impadurite aflate in imediata vecinatate a oraselor.
2. Pentru alte orase aceste amenajari in scopul recreativ au reprezentat amenajarile
hidroactive(barajele).
Au aparut spatiile turistice in apropierea lacurilor de aprovizionare cu apa a orasului.
3. Pentru unele orase datorita noxelor industriale, aceste spatiituristice recreative s-au
amenajat in spatiul periurban.
4. Etapa de conturare a unor zone de agrement. Aceste zone de agrement reprezinta
locurile pentru turismul de tranzit sau de sejur prelungit. Exeplu cem mai bun cel a
darii in folosinta a statiunii balneare si climaterice. Cu spatiu generos al zonelor
recreative in care functia turistica e ori dominanta, ori unica.
Pentru zonele periurbane:
- sunt mai extinse decat zonele urbane
- elementele cadrului natural sunt decisive
- elementele definitorii sunt zonele impadurite
- malul raurilor, locurile si topoclimatul
- elementele antropice pentru zonele periurbane sunt in ordine: marimea
demografica a orasului polarizator, starea si densitatea cailor de comunicatii,
numarul mijloacelor de transport de care beneficiaza populatia pentru a facilita
accesul
In functie de cele enumerate distingem mai multe tipuri de zone periurbane cu functii
turistice:
1. Zone periurbane cu potential natural ridicat
In primul rand pentru aceasta categorie mentionam factorul traditie. Cine intra in aceasta
categorie? Orasele vechi cu traditie: Brasov, Sibiu, Resita, etc. Aceste orase datorita
potentialului natural ridicat au dezvoltat in apropierea lor statiuni de odihna si pentru
sporturile de iarna. Este categoria zonelor recreative care depaseste necesitatile populatiei
din orasele apropiate facand apel datorita dotarilor si capacitatilor, pentru populatia din ariile
mai indepartate. Principalele forme de turism sunt cele de weekend, cele de sejur prelungit
in care se incadreaza vacantele si concediile .
2. Zone cu potential balnear mare
La fel ca cele din prima categorie depasesc ca oferta zona apropiata datorita dotarilor de
nivel international.
Ex. Constanta, Navodari, Mamaia, Mangalia – toata reteaua de statiuni;
- Oradea cu Baile Felix si 1 Mai;
- Brasov cu statiunile din zona.
In aceasta categorie dominant este turismul de tratament care depaseste turismul de
weekend si sejur prelungit.
3. Zone periurbane cu potential natural ridicat, dar cu dotari medii( satisfacatoare).
In aceasta categorie intra orasele mari regionale ; ex. Timisoara, Cluj, Iasi, etc. Dar si
capital. Aceste zone se remarca prin dotari satisfacatoare raportat la potential. Aceasta
categorie prezinta locuri de agreement, diversitatea peisajelor, infrastructura,buna, terenuri
impadurite, insa dotarile sunt doar satisfacatoare raportate la potential. Se practica un turism
prilejuit de evenimente, manifestari locale. Aceste zone pot dezvolta gradini zoologice,
parcuri de aventura, alei comerciale, popasuri turistice, etc.
4. Zonele cu potential limitat si dotari satisfacatoare;
Exemplele din aceasta categorie fac referire la orasele sub 300mii locuitori.Pentru aceasta
categorie nejunsurile sunt date de fizionomia reliefului , este monoton, nu au nici o traditie,
cu toate ca in unele orase dunarene, dar si raurile interioare nu se ridica la nivelul
potentialului natural.
5. Zonele recreative aflate la distanta, dar foarte atractive;
Exista si o categorie de areale turistice prin prism elementului central care sunt
individualizate prin arhitectura feudal, portul popular, artizanat, sarbatori folclorice, ape
minerale, obiective cultural, civilizatie pastoral, personalitati locale, opere, monumente, etc.

Coordonatele turismului urban.

O serie de coordinate ale dezvoltarii turismuluiin spatial urban sunt caracteristice
intregului fenomen turistic dar cu specific propriu.
Explicatia survine prin faptul ca modul de organizare spatial si evolutia istorica au
fost cauzele care au condus la suprapunerea unor curente arhitectonice cu stiluri artistice
care confera oraselor statutul patrimonial cu reale valente turistice . Uneori se face
suprapunerea intre turismul urban si sau cu turismul cultural pentru ca majoritatea atractiilor
istorice sunt localizate in perimetrele urbane. Explicatia turistica un centru cultural urban
reprezinta un prim element determinant al valorii orasului. Valoarea cultural este insotita de
alte valori turistice.
Accesibilitatea cu doua sensuri:
- spre accesibilitatea exterioara, adica spre centrul istoric;
- accesibilitatea interna in interiorul centrului.
Climatul care da o noua valoare turistica chiar pe cea a turismului climateric, dar climatul se
refera si la climatul uman si climatul fiscal ( starea sociala).
Stabilitate economica :
Acest grup de 5 elemente de favorabilitate sunt cele care exprima sau determina
competitivitatea( cat de competitiv este orasul d.p.d.v. turistic) in cadrul economiei regionale
sau nationale. Luand in considerare aceste aspect putem define turismul urban in
acceptiune simpla ca fiind petrecerea timpului liber in orase.
Principalele motivatii ar fi :
- vizionarea de spectacole;
- vizitarea unor obiective cultural;
- turismul de shoping;
- turismul de vizita; etc.
La nivel international turismul urban a inceput sa se dezvolte sis a lase amprenta incepand
cu anii 1980 ca ulterior ( ultimii 50 de ani) reprezinta in present una dintre principalele
variante in destinatia turistilor.

Particularitatile turismului urban:

- distanta de deplasare trebuie sa fie de peste 50km.
- sejur de scurta durata;
Acest fapt in timp a fost parafat de o serie de factori de natura economica, sociali,
demografici, tehnologici.
 Principalii factori ai acestor cause care au avut o influenta decisive asupra turismului
urban sunt: - cresterea timpului liber, mobilitatea , dezvoltarea transporturilor,
atractivitatea oraselor.
1. cresterea timpului liber:
- scaderea varstei de pensionare care a determinat cresterea timpului liber pentru
o anumita categorie de persoane;
- sporirea zilelor de concediu;
- zilele declarate libere.
2. Sporirea mobilitatii persoanelor:
- accesul la motorizare;
- cresterea vitezei de deplasare;
- reducerea costurilor de calatorie pentru transport aerian;
- elemente sociale ( cresterea numarului celibatarilor);
- cresterea numarului de familii fara copii.
3. Dezvoltarea transporturilor:
- dezvoltarea de artere rutiere noi;
- imbracaminte asfaltica noua;
- aparitia de firme noi in transportul aerian;
- scaderea tarifelor la biletele de transport;
- accesul la noi forme de transport;
- cresterea vitezei de transport.
4. Atractivitatea oraselor:
- Prin ce este atractiva localitatea respective?
- in special atractivitatea oraselor a crescut;
- reamenajarea centrelor istorice.
5. Lipsa sezonalitatii:
- vizita la oras se petrece pe tot timpul anului;
- turismul urban se poate desfasura si vara si iarna.
6. Spontenaitatea turistilor;
7. Evenimentele care se desfasoara intr-un oras:
- expozitii, festivaluri, targurile de profil.
RETINEM!!! Este absolut necesar sa cunoasteam particularitatile ofertei cat si a cererii din
piata turismului urban.

Perspectiva turismului urban

Dezvoltarea turismului urban a fost o consecinta a exploziei spatiului urban a cuceririi

spatiului de la orase. A cunoascut o acoperire tot mai mare dupa cel de-al doilea razboi
mondial. Au aparut modificari in ceea ce priveste durata sederii la locul de destinatie a
turistilor. Aceste doua motive s-a alaturat procesul de amplificare a concurentei ( tot mai
multe oferte). Acest aspect al concurentei a fost in unele cazuri decisive pentru zonele
turistice.
Aceasta schimbare de paradigm turistica a adus cu sine investitiile care presupun
aparitia unor noi atractii sau modernizarea celor existente. Exemplu de strategie este cel al
turismului festivalier sau turismul de evenimente devine tot mai mult in special pentru
orasele mici care cer sa fie cunoscute de regula prin lansarea unui eveniment, care sa le
faca cunoscuta identitatea si la unele sa le lanseze identitatea.
Un alt element magnet al turismului este cel al accesibilitatii impreuna cu mediatizarea
evenimentului.
Accesibilitatea evenimentului se refera la accesibilitatea de timp ( inseamna sa fixezi
evenimentul turistic in perioada concediilor).

Oportunitati turistice:
- informare de marketing,
 - marketing combinat,
- investitiile in infrastructura sportiva ca factor de atractie.
Pe baza celor 4 oportunitati turistice, factorii decizionali trebuie sa elaboreze politicile de
marketing turistic.
In strategia de marketing turistic urban aceste infuzii de elemente trebuie sa tina cont
de valorile locale si nu doar de fabricarea unor atractii turistice, pentru ca preferintele pentru
o forma s-au alta de turism (turism iarna – vara) sunt extreme de variabile in timp ( depend
de generatii si de mersul economiei mondiale, de instabilitate politica, epidemiologica,
saracie, aglomeratie, supraaglomeratie, de dezastrele natural, factori de mediu, legislatia
tarii). Existapuncte care intraresc atractivitatea turistica, si elemente care diminueaza
atractivitatea turistica.

Politici de marketing turistic urban:

Un alt aspect al politicilor de marketing este un format al imaginii.
Legat de formarea imaginii turistice , destinatiei turistice sunt influentate prin cinematografie
prin filmele artistice dar si documentare pe care le lanseaza.
Ex. “Pe aripile vantului” a imbunatatit imaginea orasului Atlanta.
Pentru crearea imaginii sunt folosite evenimente ( festivalul cepei, festivalul roman, etc.) sunt
folosite vedete sportive sau actori. Toate acestea se fac pentru a stimuli intersul turistilor.

Principalele concluzii:
1. Gestionarea turismului urban – trebuie gestionat si dezvoltat in cel mai bun mod
competitiv.
2. Marketingul urban reprezinta promovarea orasului ca pol de atractie turistica.
- Central istoric , participarea comunitatii, parteneriat, politica de marketing urban,
descoperirea unui element de impact, pol de atractie turistica sunt solutii pentru
dezvoltarea turismului intr-un oras.
Formarea imaginii unui oras.
Premisa: Pentru a maximiza eficienta , promovarea marketingului urban trebuie sa fie
parte integranta in ansamblu marketingului urban.
In cazul unor orase marketingul urban trebuie sa aibe rol de dirijare ( sa ocupe
primul loc ca importanta).
Ne punem intrebarea de unde provine acest prim loc in importanta conceprii imaginii unui
oras.
1. Este strans legat de perspectivele orasului in sec.21.
2. Sunt legate de coordonatele actuale ale turismului urban.
Pe baza acestor premise si a celor 2 principii putem define imaginea unui oras ce
reprezinta totalitatea convingerilor , ideilor si impresiilor pe care le au in raport cu
respectivul oras.

Totalitatea convingerilor – a faptelor petrecute si prezente.

Totalitatea ideilor – ne facem o idée despre un oras.
Pe baza acestor idei ne formam impresiile. Aceste elemente formeaza o imagine ( o
fotografie a orasului).
Imaginea d.p.d.v. stiintific prin prisma stiintelor cognitive reprezinta un produs al
omului care incearca sa surprinda , sintetizand toate datele dintr-un loc.
Din cele enumerate intelegem faptul ca imaginea prezenta a unui oras depind :
- De imaginea curenta la care se adauga atributele reale ale orasului;
- Imaginea curenta si atributele reale primesc feedback in desfasurarea
evenimentelor.
- Imaginea curenta si atributele reale depend de 5 seturi de actori.

Cele 5 categorii de actori sunt:

1. Actori locali – din domeniul public;
 2. Actori locali – din sectorul privat;
3. Actori regionali - care te pot scoate in fata , dart e si pot trimite intr-un con de umbra
4. Actori la nivel national – o decizie, o informatie;
5. Actori de la nivel international.
Acesti actori ii putem define ca atractori turistici:
- Resurse turistice de rang international;
- Atractivitati de rang national ;
- Elemente de rang regional;
- Atractori din domeniul privat ;
- Educatia .
Din toate cele expuse rezulta 6 mari situatii in care se poate afla imaginea unui oras:
- Imaginea pozitiva;
- Imaginea negativa;
- Imaginea stearsa;
- Imaginea mixta;
- Imaginea conradictorie;
- Imaginea atractiva.
Imagine pozitiva – unele orase sunt dotate cu o imagine pozitiva a turistilor despre ele de la
inceput. Pentru ca au fost promovate de la inceput prin intermediul celebritatilor, filmelor,
sportului.
Ce este de facut?
In cazul oraselor cu imagine pozitiva – nu trebuie modificata imaginea.
Imagine negativa
Unele spatii urbane si-au castigat o reputatie negativa de care foarte greu reusesc sa
scape. Trebuie modificata infatisarea prin descoperirea unui diamante care sa relanseze
imaginea orasului. Schimbarea strategiei de imagine negativa se face prin a schimba
cauzele care au dat nastere vechii imagini.
Imagine stearsa
Inseamna ca din anumite cauze elementele pozitive si atractive sa existe , fie nu au
elemente de atractie turistica sau au elemente atractive dar nu vor sa fie consummate de
turisti.
- Lipsa vizibilitatii,
- Lipsa elemenelor de atractivitate,
- Lipsa promovarii,
- Lipsa reclamei.
Motivatia nu este economica , dominant este cea de pastrare a valorilor in stare naturala, in
locul respective, predomina interesul cultural,
Ce pot face aceste orase?
Sa-si creeze elemente de atractie , aspect negative si o imagine stearsa mixt urban present
si pentru elementele natural, valori promovate si nepromovate.
Ce este de facut?
Atunci cand creem imaginea turistica a urbei noastre, sa evidentiem cele pozitive.
Elemente turistice cu ecou international unde sunt implicate nu doar elementele nationale ci
si cele international.
Imaginea contradictorie
Multe orase sunt caracterizate cu imaginea contradictorie datorita faptului ca oamenii
au pareri diferite.
Cum apare aceasta imagine? Totul depinde de perceptive. In cazul imaginii contradictorii se
va accentua latura pozitiva pentru a elimina opiniile contrare despre orasul respectiv. Apare
problema dificultatii situatiei in care rasturnam imaginea turistica a orasului. Aceste imagini
depind de parerile intriseci pe care oamenii le au ,

Imaginea aractiva
 Aduna cele mai multe elemente atractive, tipuri de orase ( agricole, industrial, cultural,
etc.) Unele orase sunt capitalizate cu toate elementele de atractie turistica . Si aceste orase
au problemele lor care vin din partea locuitorilor.
Elementele de atractie
Premise :
1. Imaginea orasului este greu atat de construit, dar si greu de schimbat.
Pe ce elemente construim imaginea unui oras?
2. Formarea imaginii necesita o analiza amanuntita a modului in care este vazut atat de
populatia intriseca cat si de populatia extriseca.
3. Distinctia dintre elementele reale si elementele false,
4. Analiza SWOT ( punctele tari si punctele slabe),
5. Difuzarea imaginii rezultate.
Noi putem construi sau modifica imaginea. Referitor la elementele de atractie , o
imbunatatire a imaginii cu un procent mic nu este sufficient pentru a asigura cresterea
atractivitatii.
In acest context este nevoie de elemente turistice speciale care sa-i multumeasca
pe locuitori si sa-i atraga pe vizitatori.
Elementele de atractie sunt : natural si antropice.
Exemplificarea elementelor de atractie urbana se face prin analiza celor 2 seturi de
atractivitati : - analiza localitatii urbane, pornim de la elementele existente cele care sa
atraga locuitorii si vizitatorii.
Ex. Orasul dispune de un element de atractie naturala din domeniul morfoturistic (vulcanii
norocosi) hidroturistic , sau dispune de un element de atractie antropica. Un patrimoniu al
cladirilor istorice sau o suita de conace, temple, statui, etc.
In categoria elementelor antropice spre deosebire de cele naturale care sunt primite de la
natura, cele antropice cel putin sunt in doua stari: elemente antropice mostenite, elemente
antropice construite. Aceste constructii se fac in functie de aprecierea locuitorilor si interesul
vizitatorilor.
Gama elementelor de atractie este intregita cu elemente mai discrete cum ar fi apa cu
ajutorul caruia se fac fantanile arteziene. In present, moda oraselor este aceea de a cauta
sa-si atraga, sa-si adauge noi elemente de atractie:
- .Pentru Romania a fost o moda ca se identificau cu un festival,
- Adaugarea unui element nou in patrimonial turistic,
- Construirea centrelor de conferinte
- Construirea marilor centre comerciale.
- Preocuparile prezente prin crearea unei zone de divertisment.
Noi ca si specialisti trebuie sa schimbam pentru ca rezultatele pot fi incerte, iar efectul
obtinut sa fie contrar celui dorit.
- In unele cazuri noul element nu atrage , nu-si satisface investitia,
- Studiu si analiza,
- Chestionar,
- Calculam si ierarhizam raspunsurile chestionarelor.
- Acest sondaj ne poate da raspunsuri din cele mai neasteptate,
- Aceste raspunsuri pot reflecta realitatea,
- Specialistul trebuie sa vizeze fiecare grup de populatie, o buna prognoza,
- Pentru ceea ce consideram noi ca e atractiv , pentru generatia urmatoare nu mai
considera ca e atractiv.
Criteriile pe care imaginea urbana trebuie sa le indeplineasca.
Criteriile eficientei:
1. Imaginea , sloganul – trebuie sa fie valabila
Cat de valabila este imaginea care o promoveaza?
2. Gradul de valabilitate in timp,
De ce? Promovarea unei imagini despre spatial urban poate sa fie de multe ori indepartata,
dar si apropiatade realitate, cu sanse minime sau maxime pentru a satisface locuitorii sau
vizitatorii.
 - Imaginea trebuie sa fie credibila;
- Dam credibilitate studiilor stiintifice;
- O descoperire , o declarative, care sa aibe efectul unui soc, sa sparga tiparele,
este de asemenea un element care atrage imediat.
- Elemente care sa capteze atentia populatiei;
- Turistul are nevoie de impactul artistic al resursei turistice , cat de mult este
crezuta stirea;
- Imaginea trebuie sa fie valabila.
3. Imaginea simpla – sau unicat
- Daca difuzam mai multe imagini despre un oras aceste lucruri pot duce la
confuzii;
- O imagine cu care sa ne identificam, iar acea imagine sa fie unica.
- Apare dispozitia locuitorilor si a vizitatorilor;
- Locuitorii pot considera orasul lor cel mai frumos, dar vizitatorii sa vada orasul cu
o imagine negative;
- Totul porneste de la prisma studiului.
4. Imaginea distinctiva
- Pentru ca imaginea functioneaza excelent cand nu este comuna cu a altor orase(
este unica).
- Pentru ca exista o mega utilizare a sintacmelor ”un loc atractiv, un loc frumos”
- Imaginea ca sa fie distinctive este data de peisajul dominant;
- Peisajele pot sa aiba diferite incarcaturi: peisaj agricol, peisaj industrial, peisaj
cultural, peisaj artistic, peisaj de shoping,
5. Imaginea atractiva
- Imaginea tractorie – sa transporte imaginea turistica – turistilor
- Imaginea trebuie sa ne spuna de ce turistii doresc sa tranziteze orasul respectiv;
- De ce ar dori sa petreaca in orasul respectiv?
- Cum facem imaginea atractiva? Prin investitii .
Indifferent de mosternirea unei anumite imagini specialistii au obligatia sa implementeze o
imagine eficace a orasului.
Se face in 3 moduri:
1. Dezvoltand evenimente si fapte;
2. Transmitand simboluri vizuale;
3. Implementand mottouri, sloganuri sau tematici diverse.
In cazul tematicilor observam ca sunt colorate, minutioase in campanile publiciatere, in
promovare (clipuri de promovare).
Cu ce imagine si slogan sa fie inceputa campania de promovare a orasului?
- Elementele , simbolurile vizuale, exista grupurile statutare.

Orasul ca piata turistica

Orasele datorita numarului mare de locuitori ( demografiei) reprezinta locurile sau pietele
care emit turisti.
De ce?
1. Datorita standardului de viata mai ridicat;
2. Datorita timpului liber mai mare;
3. Datorita cantitatii de stres.
Piata - reprezinta un spatiu geographic unde se intalneste oferta cu cererea turistica.
Din acest punct de vedere orasul este un spatiu tip piata turistica cererea reprezinta numarul
mare de locuitori , iar ofertele sunt multiple.
In discutia depre piata turistica urbana , ca specialist suntem obligati sa ne acordam cateva
intrebari care pot das au dau un plan strategic a pietei turistice urbane.
 1. Cat de important este turismul orasului?
2. Pentru populatie cat de important este orasul sa devina atractie turistica?
3. Ce fel de strategii si investitii trebuie sa realizeze patronatele pentru a fi competitive
in domeniul turismului?
4. Oportunitati si riscuri pe care orasul le intampina cand intra pe acest domeniu.
5. Care sunt mesajele de cea mai mare eficienta in atragerea si pastrarea turistilor?
6. Cum ar trebui sa-si organizeze managementul de turism, orasele?
7. Comitet pentru turism.
8. Cat de important este turismul?
Beneficii:
1. Principalul beneficiu al turismului – locuri de munca
- restaurante ( gastronomia locala)
- transporturile turistice,
- transporturi speciale,
- unitati de vanzare cu amanuntul oferta mare a locurilor de munca.
2. Efectul multiplicator al turismului , un beneficiu arhicunoscut care se sprijina pe
cheltuielile directe si indirect din turism care sunt reciclate in economia locala.
3. Veniturile – pe care le asigura turisti pentru orasul respective. Aceste venituri provin
din diferite taxe hoteliere, bilete de avion, astfel ca se deplaseaza povara fiscala de
pe urmele rezidentilor pe cei ai nerezidentilor.
4. Rezultatul in urma unui proiect este exportarea unor bunuri locale, le creste
recunoasterea.. Bunurile locale se refera la cadouri, la toate suvenirurile cheltuite de
turisti dau o nota aparte economiei locale si un renume.

Segmentarea pietei turismului

1. Orasul ca piata turistica trebuie sa gandeasca numarul de turisti pe care este dispus
sa-l primeasca;
2. Combinarea turismului de un sector economic;
3. Ce fel de turisti dorim sa atragem? Optiunile sau deciziile pentru una sau toate
premisele depind de ceea ce ofera orasul respectiv.
- Natura , climatul (localitate de vigiliatura).
- Ceea ce ne ofera istoria,
- Ce ofera cultura , arta, personalitatile.
Exista 2 modalitati prin care isi identifica piata turistica:
1. Printr-un audit intern,
2. Printr-un audit extern.
Auditul intern se realizeaza pe baza unui chestionar cu urmatoarele intrebari:
- De unde vin?
- Care este motivatia?
- Care sunt caracteristicile?(structura , pe grupuri de varsta).
- Care este satisfactia?
- Cati turisti revin?
- Cat de mult cheltuiesc?
Raspunzan acestui chestionar orasul prin administratie si prin patronate rezolva misterul
tiparului turistic , raspunzand dilemei : care turisti sunt mai usor de atras ? si ce tip de turisti
merita atrasi?
Tiparul turistilor: - doritori de litoral, de munte , de istorie.
A doua metoda consta tot in chestionare a elementelor de atractie
Cele doua modalitati cu siguranta vor atrage tipuri de turisti ( iubitori de aventura, natura,
istorie, adrenalina).
Pentru segmentarea pietei turistice urbane pe aceste circuite si modalitati trebuie
inlocuit planul de marketing.
Planul de marketing va depinde de oferta care o lanseaza , va depinde de partia de schi,
de plaja, de artizanat. Indiferent de oferta orasul trebuie sa segmenteze piata turistilor in
functie de alte caracteristici suplimentare.
De ce? Pentru ca atractivitatea unui oras poate fi diminuata sau stearsa de violentele
care se petrec, de nepasare, de instabilitate politica sau datorita dezastrelor natural sau
factorilor de mediu nepotriviti sau supra aglomeratia. In acest moda apar riscurile la care
orasele se expun,

Strategii si investitii in piata turistica urbana

1. Concurenta turistica este una acerba.

2. Piata turistica in general , piata turistica urban in special este in crestere
continua datorita urbanismului si permanent schimbatoare ( intr-o contiuna
metamorforizare).
- motivarea atragerii a cat mai multi turisti,
- capacitatea oraselor de a schimba strategia , ceea ce vor sa promoveze
Principalele strategii le remarcam prin urmatorii pasi :
1. Dezvoltarea patrimoniului
Ce inseamna? Inseamna toate activitatile care presupun gospodarirea, gestionarea,
conservarea istoriei locurilor, a obiceiurilor si a creatiilor omului care ilustreaza istoria locala.
Exista numeroase orase care isi redescopera trecutul, prin cunoastere, iar orasul lor are o
sumedenie de comori ascunse(legend, batali istorice, actori, pictori, oameni de cultura, din
orice domeniu).Include atat patriminiul natural cat sic el uman, adica toate elementele care
si-au lasat amprenta in patrimonial unui oras.
Identitatea unui oras se poate realiza , nu doar prin dezvoltarea patrimoniului.
2. Dezvoltarea de evenimente.
Exista orase nou aparute la nivel mondial, national. Acestea trebuie sa dezvolte evenimente.
Acest tip de turism festivalier a devenit o component esentiala in strategiile urbane pentru
atragerea de turisti. De obicei se incepe prin lansarea unui festival sau a unei manifestari
care sa consacre identitatea printr-un program minutios de promovare , care sa puna in
lumina acea manifestare care fie consacra o identitate, fie descopera identitatea respective.

Identitatea orasului
Cele doua moduri de a promova turismul urban sunt modurile clasice ,
neinvestitionale(fara mari investitii). Exista modalitatea de a dezvolta patrimonial si
identitatea prin investitii financiare mari. Dezvoltarea turismului depinde de investitiile publice
care trebuie sa corespunda nevoilor consumatorilor.
In toate tarile dezvoltate exista un puternic parteneriat public privat (investitii mixte).
Odata dezvoltat patrimonial si create identitatea urmeaza cel de-al 3 lea pas,
pozitionarea pe o nisa turistica (individualizare).
Aceasta pozitionare pe o nisa reclama oraselor sa raspunda la 3 cerinte
fundamentale si anume: cost , confort, siguranta.
1. Costul - este foarte bine gandit de consumator al produsului turistic urban in
comparatiile cu beneficiile celorlalte destinatii
De ce ? in suma platita el trebuie sa castige amintiri placate, relaxare, distractie ,
experienta, toate acestea in functie de investitia lui de timp, effort, resurse.
2. Confortul – poate deveni motivatia principal in decizia privitoare la desfasurarea
sejurului.
Confortul consta in : - produs turistic
- timpul necesar pentru formalitati
- barierele de limbaj (comunicarea);
- accesibilitatea;
- cerintele special ale persoanelor cu diferite nevoi;
- asistenta medicala;
 - ghidajul;
- posibilitatea de a inchiria masini.
3. Siguranta - toti factorii prin care se intermediaza un anumit pericol ( acel scenariu
rosu) conflicte militare, acte de terrorism, instabilitate politica, greve, manifestatii,
siguranta mijloacelor de transport, siguranta igienica, medicala.
Produsul turistic consta in eficienta costurilor , confortului si a sigurantei.

Marketingul destinatiei – care poate fi general ( prêt, produs, consumatori), dar care poate
fi axat pe marketing turistic.
Cum il realizam?
Printr-un marketing pe fiecare atractivitate specifica ( marketing pe fiecare creatie,
personalitate, cladire, concept, resursa aparte, destinatie turistica dar si pe elementele
produsului turistic, pe siguranta , confort, prêt) marketing pe fiecare component, marketing
pe fiecare atractivitate pana la individualizare, marketing pe elementele pe care orasul
respective dispune.
Strategia in acest demers este sa realizam o integrare conceptual a tuturor
elementelor intr-o tematica unica centrata.

Popularitatea obiectivelor
Orasele trebuie sa fie constiente de atractivitatea elementelor de atractie prin
identificarea numarului si a tipului de turisti.
De ce? Pentru ca turistii sunt atrasi fie de farmecul calatoriei, fie de gastronomiei, fie de
obiective.
Comunicare cu piata turistica – intelegem efortul si preocuparile toate actiunile care
construiesc imaginea turistica a orasului.
Imaginea orasului este puternica , influenta, depinde de reprezentarile de imagine. Acestea
sunt transmise prin cinematografie, televiziune, muzica, prin intermediul artistilor. In acest
mod de promovare imaginile persista indelungat si este greu de modificat.

Marketingul turismului urban

Activitatea de marketing in turismul urban recurge la doua moduri:

1. Un marketing pe vertical care la randul lui este un marketing excedent( acest tip de
conlucrare in care informatia merge disnpre turisti spre decident). Decidentul poate fi
administratia locala sau o initiative privata. Tot in cadrul marketingului vertical avem
traiectoria descedenta care porneste dintr-o decizie private sau administrative. Este
situatia in care investitorul intuieste ceea ce lipseste pe piata turistica.
2. Marketingul pe orizontala, pe de o parte marketingul realizat intre consumatorii
turistici, este asemenea comunicarii intre un emitator si receptor.
Ambele modalitati au un singur rol, acela de a face legatura dintre oferta turistica =
potentialul turistic si utilizarea in mod placut al timpului liber.
In activitatea turistica prima necessitate consta in alocarea timpului liber. Depinde de
turisti modul in care acestia isi aloca timpul liber.
Modurile in care consumam timpul liber sunt intr-o permanenta legatura fie prin intermediul
calatoriei:
- timp liber+ afaceri
- timp liber + moment artistice,
- timp liber + consum cultural,
- timp liber + etc.
Ca sa completam tabelul punem timpul liber cu tipul de turism. Toate resursele urbane +
timpul liber si vedem din ce directive se impune.
Marketingul efficient al unui oras impune congruent intre reclama si realitate.
Valorificarea in cadrul marketingului consta in a face dintr- un punct turistic o resursa
turistica pentru a face o destinatie agreabila, pentru a ridica stacheta, nivelul atractivitatii.
 In momentul in care il putem face atractiv, atunci acel loc devine atractiv si d.p.d.v. a
altor domenii ( financiar, cultural, comercial). D.p.d.v. al marketingului exista orase care
impart responsabilitatile pentru promovarea turismului si a serviciilor turistice in doua cazuri:
a) responsabilitatea pentru sustinerea activitatilor turistice este de natura publica ,
b) responsabilitatea pentru sustinerea turismului este in sarcina firmelor care au ca si
activitate turismul si calatoriile.
In cazul altor orase situatia este incerta , adica nu exista acea congruent in a imparti
sarcinile din domeniul turismului.
Institutiile turistice se deosebesc din mai multe puncte de vedere: bugetului, sursele de venit,
diferente in programele de marketing.
Diferentieri in marketing – diferente in patrimoniu care are o putere mare de atractie.
Care entitate are sarcina principal in dezvoltarea turismului: administrativa, publica, privata.
Pe plan mondial in ceea ce priveste turismul urban sunt perfectate cateva directii
legate de domeniul turism si anume:
1. in cazul unor orase planul de dezvoltare economic pune accentual pe contributia
turismului si a calatoriilor.
2. Consta intr-o mai buna informare de marketing, astfel incat are loc o segmentare mai
distinct a pietei turistice , crescandu-se eficienta.
3. Combinarea (congruenta) timpului liber cu interesul personal, accentual se pune pe
activitati de recreere si activitati culturale.
4. Investitiile – interesul pentru activitati culturale, sportive, recreative sunt cele care vor
oblige orasele sa investeasca in acest tip de amenajare ( investitii in stadioane).
Aceste investitii se fac in amenajari in aer liber , care sa aiba capacitati de recreere.
5. Sporirea interesului – realizabil prin oferta patrimoniului cultural si al patrimoniului
turistic,
In esenta turismul cu variantele sale au aparut , sunt si vor fi variante viabile in dezvoltarea
oraselor in unele cazuri la egalitate cu agentii economici care vin intr-un oras si este de
asteptat in viitor ca in orasele imbatranite aportul turismului sa devina tot mai evident.
Pentru a sustine aceste moduri de gandire, reliefam cateva masuri care pot fi acceptate:
- Investitiile in hoteluri, stadioane, trebuie atent coordinate, cu celelalte tipuri de
investitii;
- Investitiile trebuie sa fie derulate la nivelul orasului;
- Patrimonial turistic existent trebuie in permanenta modernizat si create produse
noi ( prin restaurare );
- Restauram si cream produse noi in functie de comanda sociala ;
Orasele dispun de localizarea geografica: istoria locului, resursele proprii, economia.
1. Localizarea geografica – atractivitate turistica : zona de munte, orasele litorale,
orasele din apropierea lacurilor, morasele miniere, orasele vestite comerciale.
Coordonatele geografice sunt vectorii atractivitatii turistice.
2. Evenimentele istorice
3. Resursele proprii – pot fi in diferite variante de la resurse forestiere la resursele
subsolului sau chiar de pozitionare sau istorice.
4. Economia si investitiile - se situeaza orasele care cunosc o crestere economica.
Intrebarea principal a marketingului este cum facem sa dam o dimensiune turistica unui
oras? Exista mai multe obiective :
- Informarea turistilor adica punctele de intrare in oras sa fie asigurate cu centre de
informare sau locuri amenajate pentru ghidajul turistic.
- Indicatoarele,
- Informarea in punctele de acces pentru turistii care nu utilizeaza masina
personala,
- Organizarea si instruirea celor care mijlocesc transporturile.
Esenta cade pe tactica de marketing. Aceste obiective trebuie sa edifice o imagine clara.
Marketingul turistic urban trebuie integrat in toate programele de marketing a orasului
respective ( commercial, architectural, investitional, etc.) Fiecare strategie de marketing
luata separate trebuie integrate in celelalte actiuni de marketing pentru a consacra imaginea
orasului si a transmite mesajul unic adecvat.

Turismul si dezvoltarea urbana

Orasele din Romania si activitatea turistica. Modul in care orasele isi pun amprenta in
sectorul turism.
Dinamica oraselor:
1. Cresterea oraselor reflecta caracterul evolutiei economice datorita implementarii unei
industrii
2. Cresterea oraselor depinde de fluxul de populatie spre si dinspre orase la care se
adauga starea medicala.
Celelalte cai de crestere a oraselor sunt conferirea statutului de oras unor asezari rurale
mari.
Clasificarea oraselor in functie de dinamica lor:
1. Orase a caror dinamica a fost determinate de sporul migrator;
Toate orasele care sunt dezvoltate d.p.d.v. industrial sau sunt centre turistice;
2. Orasele sustinute datorita sporului natural,
In aceste orase intra centrele din apropierea oraselor foarte mari , dar si orasele cu profil
agricol si industrie usoara.
3. Orasele dezvoltate industrial in perioada recenta ,
4. Orasele dominate de functia administrativa
- aceasta functie poate deveni o forta , transformand functia administrativ – politica
intr-un oras nou sau dezvoltand intr-un anumit oras devine centru de interes,
Principalele trasaturi ale dinamicii urbane din Romania sunt:
- migratia,
- atractia oraselor mari, care isi manifesta atractia asupra populatiei din sate cat si
a oraselor mici,
- varietatea de situatii a oraselor mici cu doua situatii : pierderea de populatiei,
cresterea prin migratie.
- Cresterii natural a oraselor din cauza stabilitatii populatiei si datorita conditiilor
sanitare pe care aceste orase le ofera.
Marimea oraselor – in geografia romaneasca s-au adoptat 4 categorii in functie d marimea
demografica:
- Sub 20 mii locuitori orase mici,
- Sub 100 mii locuitori orase mijlocii,
- Peste 100 mii locuitori orase mari,
- Peste 300 mii locuitori orase foarte mari,
- Peste 1milion locuitori megalopolis.
Caracteristici :
Orase mici :
- stabilitate in timp si spatiu;
- Vechimea din perioada antica sau feudala;
- Zona de influenta aproipata prin derularea unor activitati(targuri) care au functie
de atractivitate turistica;
- Diversitatea functional( predominant este functia industrial)
- Orase satelit ( Sibiu – Marginimea Sibiului, Baia Mare – zona Lapusului, Oradea
– felix , 1 Mai).
- Functia balneara si climaterica;
- Rolul de centre locale ( centre educationale);
- Functia de transporturi , functia industriala.
Dezavantajele :
- Insuficienta utilizare a resurselor de munca ( functia miniera, textile)
- Excedent de forta de munca nefolosit;
 - Monospecializare ( minerit sau industria textila).
- Migratia populatiei tinere;
- Lipsa unei infrastructure modern ( mobilitatea urbana);
- Imbatranirea populatiei.
Orasele mici dezvolta o dinamica echilibrata complexa la care se adauga conditiile ecologice
optime, dezvoltarea ecoturismului.
Conditii ecologice optime:
- Poluare redusa sau lipsa poluarii;
- Apropierea de zone natural;
- Distant mai mica intre locul de munca si domiciliu;
- Nivelul de stress mai redus;
- Ritm de viata mai putin incordat solicita mai putin populatia.
Orase mijlocii – trasaturi urbane
- Intre 20 mii locuitori si 100 mii locuitori
- Detin 1/3 din populatia urbana;
- 3,5 milioane locuitori in orasele mijlocii o pondere foarte mare;
- Cele mai multe situatii detin pozitia centrala la nivel de judet datorita pozitiei
geografice , potentialului economic si potentialului social;
- Principalul rol – resedinta de judet – cea mai mare pondere;
- Aceasta pozitionare determina functia lor administrative de coordonare a
teritoriului judetean;
- Ca varsta cele mai multe provin din perioada antica;
- O alta categorie s-au dezvoltat pe seama unor curti sau cetati(P. Neamt, Curtea
de Arges).
Aceste caracteristici ne prezinta si capacitatea de atractivitate turistica: arheoturismul
( turismul arheologic), turismul cultural , pelerinaj, orasele au propria lor identitate.
Orasele mijlocii dezvoltate pe baza functiei balneoclimaterice. Aceste caracteristici spatial si
temporal arata ca orasele mijlocii sunt orase de echilibru territorial. Orase de echilibru cu
dezvoltare complexa datorita unei arii largii de oferta – consum si de influenta in consum.
Orase mari :
- Detin jumatate din populatia urbana;
- Peste 100 mii locuitori;
- Importanta rezulta din acest numar de populatie;
- Perioada antica – feudal ca vechime.
Oportunitati: - orase mari
- Structura multifunctionala;
- Conditii favorabile de interactiune;
- Influenta imediata in regiune;
- Conectivitate regional si inter regional;
- Internationalizarea cu orasele
- Autodezvoltarea.
Orasele mari : migratie , spor natural, economie proprie, strategii proprii, populatie stabile,
infrastructura moderna, gari, capacitati de mobilitate mare.
Tot comparativ fata de orasele mici si mijlocii care se dezvolta pe relatiile de apropiere –
vecinatate , orasele mari se dezvolta si se pot dezvolta pe schimburi economice de la mare
distanta prin import de materie prima si intretinerea zonei preoraseneasca. Aceste cateva
aspect genereaza o forta de atractie mare , inclusiv turistica.
Dinamica oraselor se axeaza pe : migratie, natalitate, activitati industrial, relatia cu
zona inconjuratoare, viticulture, zootehnie, comert, activitati tertiare ( turismul).
Sectorul tertiar ( turismul in dinamica urbana).
Definitia orasului are in constructia ei alaturi de grupa de dezvoltare economica si
extinderea serviciilor. In cele mai multe cazuri dinamica serviciilor este in raport direct
proportional cu marimea demografica si sfera de influenta.
Exista o categorie care se remarca : functiile balneare si functiile de odihna si recreere.
Orase in care populatia ocupata in acest sector este de 70-75%, exceptie de aceste situatii
fac orasele cu functii specializate.
Diversitatea activitatilor a produs mutatii calitative: mutatii explozive , mutatii
nesemnificative .
Activitatile agricole sunt activitati care prind contur datorita asigurarii resurselor de
baza si cresterea animalelor.
- Viticultura ( Panciu, Husi , Odobesti);
- Pomicultura datorita aprovizionarii imediate cu produse proaspete ( Bistrita, Cluj,
Oradea, Simleu, orasele din zona subcarpatica)
- Zootehnia – rol principal , asigurarea de produse alimentare pentru ½ din
populatia tarii.

Turism urban si dezvoltare durabila

Se refera la toate domeniile de activitate economica, reprezinta dezvoltarea

echilibrata ( sanatoasa) a generatiilor timpului actual fara a compromite sansele
generatiilor urmatoare.
Aceasta sintagma isi face prezenta in turismul urban, cu atat mai mult cu cat turismul urban
a devenit o activitate economica importanta in zilele noastre. Atat ca numar de consumatori
ci si ca resursa a utilizarii in mod placut si in conditii de efort a timpului liber.
Orasul a devenit un loc tot mai cautat de consumatorii de turism.
Formele principale de turism: turism de weekend, cultural, agreement, sportive, etc.
Pe langa toate aceste valori turismul urban ofera un loc de munca, ata pentru cei care se
ocupa cu organizarea activitatii turistice, cu transportul turistic, cazarea turistica, ghidajul
turistic, cu asigurarile si a tuturor altor forme care servesc si deservesc turismul.
Activitatea turistica in esenta ei a fost prezenta inca de la aparitia primelor civilizatii si
primelor culturi materiale si spirituale chiar din antichitate ( Herculane, Geoargiu, Sovata) ,
acestea fiind primele nuclee de organizare a turismului. Evul mediu s-a organizat de
asemenea prin turism urban. In aceasta perioada predomina formele de pelerinaj, fie prin
manifestari religioase, fie targuri. Primele organizatii, primele forme de organizare cu un
cadru organizatoric stabil recunoascute ca asociatii , cluburi turistice apar in a doua parte a
sec 19 dupa 1850.
Clubul Alpin Englez, Clubul Alpin Francez, Clubul Alpin Elvetian sunt cunoscute ca
fiind primele asociatii turistice care au un cadru organizatoric. Scopul acestora a fost pentru
escaladarea zonelor alpine , drumetie si pentru panoramarea peisajului montan si a
elementelor peisagistice deosebite, creste de munti, coloane bazaltice, cratere vulcanice,
zona alpine su subalpine, goluri alpine, proprietati atmosferice din zona alpine, lacuri, trasee
montane, atractivitatea generata de zona montana alpina.
Aceste forme au avut mai mult caracter individual de grup de iubitorii de munte, turismul
capatand caracter de masa. Concomitent cu revolutia zonei urbane, dezvoltarea
infrastructurii turistice, a bazei tehnico – materiale, a cresterii si ridicarii confortului oferit
toate acestea determina un caracter de masa pentru activitatea turistica.
- timpul liber,
- program de munca de 8 ore,
- gradul de educatie mai ridicat,
- acces la cultura,
- mod de organizare sociala a vietii,
= toate acestea au impulsionat turismul urban
Intrarea in turism a unor resurse turistice noi, in esenta, asistam la o organizare sub toate
aspectele.Ca urmare la inceputul secolului 20 ia fiinta prima organizatie mondiala Uniunea
Internationala a Organizatiei de Turism din tarile lumii cu peste 100 de state.
Perioada celui de al doilea razboi mondial cand turismul se afla in impas ca sa cunoasca o
dezvoltare accelerata dupa 1850. Scopul este acela prin care turismul participa la
dezvoltarea economica durabila , dar si la asigurarea pacii . a prosperitatii si bunei intelegeri.
Amploarea luata de turism ca fenomen contemporan si privit din perspective
dezvoltarii durabile intra in atentia unei arii tot mai diverse, de specialist cum sunt:
economistii care privesc turismul prin fateda economiei, aducator de venituri baza de
venituri si baza a bugetului este studiat de ecologisti, datorita pastrarii calitatii mediului prin
turism , intra in atentia sociologilor datorita activitatii sociale, dar sta si in atentia geografilor,
pentru ca turismul este un factor al dezvoltarii durabile. In acelasi timp este si resursa si
activitate si teritoriu intrand in sfera preocuparilor de amenajare turistica, planificare turistica.
Toate aceste aspecte in care turismul este parte componenta se datoreaza
inventarului turistic mondial care este impresionant. Cand dispui de materie prima se
dezvolta o anumita industrie in cazul nostru industria turistica. Ca si geografi ne orientam
atentia asupra amplasarii spatiale a obiectivelor turistice.
D.p.d.v. a organizarii spatiale geografia sudiaza sau isi orienteaza cercetarea
obiectivelor turistice , locurilor turistice, de complexele turistice , arealele turistice si regiuni
turistice ( provinciile, regiuni naturale, economie) .
Ex. Maramures, Bucovina, Dobrogea, Oltenia.
Obiectivul turistic se bazeaza pe valoarea de atractie care poate fi de origine naturala,
istorica, folclorica, arhitecturala.
Elementele care sustin turismul urban sunt resursele naturale din interiorul oraselor
si din apropieresi resursele antropice in jurul carora sau zidit orasele.
Centru istoric – acel nucleu in jurul caruia s-a construit.
Cea mai mare parte a resurselor antropice se identifica in apropierea oraselor capital cum
sunt marile orase, care au valoare atractiva.
Unele capitale participa cu impresionante monumente arhitectonice sau galeriile de arta ,
opere de stat, castelele, cetatile, centrele universitare, edificii industrial, stadioane, porturi,
parcurile urbane, palatele, operele ,picturile.
Activitatea turistica intensa este identificata cu turismul urban , orasul devenind atat
zone de destinatie cat si zone de transit turistic, in special unde turismul se manifesta in
zone emitatoare de turism.
Orasele cu cel mai intes flux turistic le intalnim in marile orase europene, orasele
Americii de N, Japonia. Observam legatura directa dintre dezvoltarea economica si
dezvoltarea turistica . Dezvoltarea turismului urban in aceste areale are legatura cu veniturile
familiale. Remarcam o corelatie intre dezvoltarea turismului si diversificarea retelei de
alimentatie publica. In esenta, relatia dintre dezvoltarea economica prin infrastructura, baza
tehnico materiala , comunicatii si turismul urban este tot mai pregnant.
Asistam la un interes deosebit pe care orasele prin organizatii pe care o privesc ca o
parghie a dezvoltarii durabile.
De ce? Pentru ca turismul aduce incasari importante , atat in turismul international cat si
turism intern. Intre tarile receptoare sunt tarile care ofera resurse turistice durabile, cum sunt
tarile cu intinderi litorale. Ca volum al incasarilor si concentrarii turistilor se situeaza tarile
Europei aceasta inregistrand 2/3 din numarul turistilor si aproape 56% din nivelul incasarilor
din turism.
Problemele de dezvoltare durabila sunt cele pentru gasirea celei mai bune
metodologii de a ridica valoarea turistica a unui oras si asta se face in raport de originalitatea
resurselor turistice naturale si antropice.
Dezvoltarea durabila a turismului urban presupune originalitate pe forme de turism cum
ar fi turismul de agreement, extra si intra urban, turismul de odihna datorita vietii mai intense,
turismul balneoclimateric, turismul nautic ( lacurile din orase, naturale, amenajate), turismul
cinegetic, turismul cultural, turismul artistic, turismul stiintific, turismul montan, de weekend,
tranzit.