Tomas Sedlacek

Economia binelui și a răului

CAPITOLUL XI
ISTORIA MÂINII INVIZIBILE A PIEȚEI ȘI A LUI HOMO
ECONOMICUS

-recenzie-
 Dupa cum reiese și din titlul capitolului acesta incerca sa ne prezinte istoria mâinii invizibile, a
modului cum acționează acesta în piața și a noțiunii de homo economicus. Capitolul începe cu o fraza
interesanta:„Se spune că să vezi insemană să crezi. Cum putem crede ceva ce nu vedemˮ . Prin acesta
autorul incerca sa sa evidentize importanta increderii si conștientizarii aspura faptului ca mana
invizibila a piete actioneză în viața noastră tot timpul fara ca noi să ne dăm seama. La început termenul
de mână invizibilă era conceput ca ceva inexistent si care nu are o influenta semnificativa asupra
societatii.

Sfantul Augustin identifica 3 vicii si anume setea de putere, dorința sexuala și setea de bani. In
viziunea acestuia puterea era considerata ca fiind o „sete de dominatieˮ, adica un viciu, in timp ce in
conceptia lui Nietzsche această putere era considerata ca fiind o virtute. Daca analizam cele doua
viziuni putem observa dualitatea acestiu concept privit atat ca pe un viciu cât și ca pe o vitrute. Cele
doua abordări diferite au si unele elemente în comun în sensul că aceste vicii individuale cauzeaza
binele comun.

Una dintre convingerile economice fundamentale se bazeaza pe increderea abilităților

extraodinare ale mâinii invizibile. Căile de acțiune ale mâinii invizibile nu pot fi anticipate și nu sunt
foarte bine definite:„ Mana invizibilă este un zeu mistic care lucrează pe cai necunoscute..., pentru a
produce o binefacere holista care nu poate fi prevazuta din motivațiile lipsite de sfințenie ale actorilor
care-si urmeaza numai interesul propriu. ˮ

I. Istoria precedentelor

În primul sub capitol,intitulat Istoria precedentelor, se precizeza provenienta denumirii de

mâna invizibila . Acest termen a fost folosit pentru prima dată de Adam Smith . Acesta impreuna cu
cu Keynes au folosit termeni vagi (spirite animale) pentru a lasa loc de interpretare si dispute care
continuă pănă și in ziua de astăzi. Forța principala a mainii invizibile a pietei rezulta atât din
transfomarea răului privat în bine general cât și din liantul social care țin inchegate structurile de baza
ale economiei și societății, creînd ordine din haos . Smith: „ Macelarul care oferă carne fiindca din
acesta el castiga utilitate pentru el insusiˮ.

II. Îmblânzirea răului

În următorul subcapitol, Îmblanzirea raului, autorul susține convingător că acest concept nu a

avut originea în Smith; rădăcinile sale se întorc cel puțin până la Thomas Aquinas, filosoful din secolul
al XIII-lea care a sugerat în lucrarea sa „Summa Theologica” că lucrurile rele pot produce rezultate mai
mari, bune „ca urmare a providenței guvernatorului”. Acesta scrie că mâna călăuzitoare a
conducătorului se ocupă de forțele pieței în traducerea „eforturilor nesistematice și, adesea, rele, ale
unei persoane din societate” în „beneficiu comun”.

III.Darwinismul social: selecția naturală și tautologia din ea.

In primul rînd, vreau sa explic ideea de Darwinism social. Acesta a aparut in Marea Britanie in
anul 1870 si susține aplicarea conceptelor biologice de selecție naturală și supraviețuire. Darwinistii
sociali susțin că cei puternici ar trebui să vadă bogăția și puterea lor in timp ce cei slabi ar trebui sa
vada bogatia si puterea lor sa scada.

Ideia mainii invizibile a pietei este legata si de conceția ca piata îi selecteaza pe jucatorii cei mai
buni și îi elinima pe cei nepotriviți. In acest mod mana invizibila acționează pentru a crea un echilibru
general in piață. Darwin s-a inspirati din biologie cand a formulat acest principiu, el fiind puternic
influențat de către teoriile economice ale lui David Ricardo, Adam Smith și Thomas Malthus.

Deoarece se nasc mai mulţi indivizi din fiecare specie decât pot supravieţui şi, în consecinţă, se ajunge
frecvent la lupta pentru existenţă, rezultă că orice fiinţă, dacă se schimbă oricât de puţin într-o manieră
profitabilă pentru ea, datorită condiţiilor de viaţă complexe şi uneori schimbătoare, ea va avea şanse
mai mari să supravieţuiască şi astfel să fie selectată natural.

IV. Sfantul Pavel și mâinile invizibile ale pieței sau binele și raul reziduale

Subcapitolul incepe cu faimosul citat a lui Adam Smith: Nu din bunăvoința măcelarului, a
berarului sau a brutarului așteptăm noi sa ne vina mâcarea de pe masa, ci din propriul interes. Astfel
binele devine un fel de externalitate pozitivă generată automat ce apare din interesul propriu.

Pavel pentru a descrie mai bine conceptul de bine si rau aduce aminte de o scena biblică din Gradina
Edenului, in care Adam și Eva în urma gustarii marului au putut distinge binele de rau, dar fara a-l
putea categorisi in mod abstract. Asadar suntem capabili sa diferențiem , binele de rau dar nu putem sa
il defini cu exactitate ce inseamnă acesta.