Teoria avantajului absolut, competitiv

In lucrarea lui Adam Smith ,,The Wealth of Nations’’ care a fost

publicata in 1776 autorul da un impuls privind comertul international.
Conform ideilor lui Adam tarile ar trebui sa beneficieze de producerea
unor produse care le vor aduce un avantaj in comertul cu alte state, iar
importul altor state sa aduca bunuri cu care statul ar putea sa
competiteze. In opinia sa , acest tip de comert ar fi reciproc avantajos
pentru partenerii care actioneaza in deplina libertate economica, iar
avantajul absolut ar consta in diferenta de pret pentru acelasi tip de
marfa, dar produsa in tari diferite.
Daca o tara straina ne poate furniza bonuri mai ieftine decat le-am
produce noi. E mai bine sa le cumparam de la ea cu o parte din produsul
activitatii noastre.
Principala lucrare a lui Adam Smith este ,,Avutia Natiunilor”
prezentand ideile majore ale liberalismului economic, adica promovarea
comertului liber, a concurentei neangradite si a neamestecului statului in
viata economica. Idea nu reprezinta o idee a lui Adam Smith si ea s-a
copt treptat pe masura dezvoltarii capitalismului in secolul XVIII.
Adam Smith acorda in teza lui sub denumirea ,, Avutia Natiunilor” o
mare atentie criticii mercantilismului. Nu importul aurului si argintului
din America a imbogatit Europa ci faptul ca descoperirea Americii a
prelejuit noi diviziuni ale muncii reusind sa progreseze in mestesuguri,
progrese care in cercul strans al vechiului comert niciodata nu s-ar fi
realizat. Adam Smith arata ca in cadrul comertului neexistand o marfa
care sa se adapteze mai usor si mai precis cererii reale decat aurul si
argintul, drumurile circulatiei vor absorbii totdeauna numaia atat aur si
argint cat este necesar. Surplusul de metal pretios adus in tara, nu va
putea fi impiedicat sa plece spre frontiera, oricate straduinte ar depune in
aceasta privinta guvernul. Diviziunea muncii apare spontan fara a
necesita intelepciunea umana, planificarea sau interventia.Este
consecinta inclinatiei de a face troc si de a schimba un lucru pe altul.
Aceasta inclinatie catre schimb se gaseste numai la om si reprezinta
expresia comportamentului animat de interesul propriu.
observatia psihologica a lui Adam Smith referitoare la inclinatia omului
catre schimb este urmatoarea omul nu are mijloace de asi determina pe
confratii sai sa actioneze potrivit dorintelor lui, acesta incearca prin
atitudinea sa sa le cucereasca bunavointa. Omul nu are timp insa sa faca
de fiecare data o societatea civilizata el are mare nevoie de cooperare si
de ajutor in vreme ce intreaga sa viata ii ajunge doar castigarea prieteniei
a putine persoane.
Munca anuala a fiecarei natiuni este sursa satisfacerii tuturor nevoilor
de viata ale oamenilor fie in produsul indicat al muncitorului fie in ceea
ce se cumpara de la alte popoare cu acel produs.Aceasta este afirmatia
cu care Adam Smith isi incepe cercetarea naturii si cauzelor avutiei
natiunilor. Arata ca tema centrala a lucrarii ,,Avutia Natiunilor’’ este
cresterea avutiei nationale. In opinia lui Smith (bunurile si nu aurul sau
metalele pretioase constituie avutia unei natiuni. Acest fapt apare cu
claritate in cartea ,,Avutia natiunilor’’ care trateaza pa larg
mercantilismul. Desi a servit pentrut asi distinge pozitia de cea a
fiziocratilor, acceptul lui Smith asupra factorului de munca a lansat teren
pentru ulterioare interpretari eronate.Astfel sa considerat ca potrivit lui
Smith munca este singura care reprezinta sursa avutiei desi nicaieri nu e
inclus capitalul si pamantul ca factori productivi. Accentul sau asupra
muncii nu viza negarea importantei capitalului si a pamantului ci
atragerea atentiei asupra muncii ca opusa fortelor naturii ca prim motor
al productivitatii
In concluzie pot spune ca Adam Smith o avut un impact mare asupra
formarii comertului international, avand si un renumit citat "Fiecare
individ urmăreşte numai avantajul său, asfel, în acest caz, ca şi în multe
altele, el este condus de o mână invizibilă, ca să promoveze un scop ce
nu face parte din intenţia lui.