CURS 13.

PERFORMANŢA LOGISTICĂ
 BANCA MONDIALĂ

 INDEX PERFORMANCE LOGISTICS:

 Feedback din partea celor activează în domeniul

transporturilor in 160 ţări ale lumii.

 Reflectă performanţa logistică pe 6 dimensiuni:

 CELE 6 DIMENSIUNI ALE INDICATORULUI DE PERFORMANŢĂ LOGISTICĂ (IPL)

1. “Vamă” - Eficienţa controlului vamal şi de gestionare a frontierelor .

2. “Infrastructură” – calitatea infrastructurii comerciale şi de transport.

3. “Uşurinţa de iniţiere a expediţiilor” – uşurinţa cu care se realizează transporturi competitive din

perspectiva preţului.

4. “Calitatea serviciilor logistice” – competenţa şi calitatea serviciilor logistice – transport, expediere,

brokeraj vamal.

5. “Tracking and tracing” – capacitatea de a urmări şi supraveghea loturile.

6. “Timpul” – frecvența cu care transporturile ajung la destinatari în termenele programate sau aşteptate.
LOGISTICA VERDE
 LOGISTICA VERDE în UE:

• Programul Marco Polo - finanţare pentru parcuri auto performante, eco-

friendly.

• Mutaţii în aria transporturilor – feroviar, maritim – mai puţin poluante.

• Împădurire, etc.
 LOGISTICA INVERSĂ:

• Operaţiune de anvergură bazată pe:

• Returnarea produselor depăşite moral;

• Returnarea produselor care nu mai corespund tehnic;
• Returnarea ambalajelor;
• Colectare, depozitare, reparaţii, prelucrare a bunurilor.

• O importantă componentă de mediu – reciclarea.

• Ciclul de viaţă al produselor – trend descendent – Q mai mare de bunuri

nevândute, retururi, deşeuri, ambalaje utilizate.
 Etapele logisticii inverse:

• Colectarea şi sortare (fie în momentul colectării, fie în punctele de procesare).

• Reprocesare

• Redistribuţie
 Utilitatea logisticii inverse:

– pentru colectarea şi refolosirea deşeurilor;

– pentru recuperarea şi refolosirea ambalajelor (navete, sticle, etc);

– pentru a gestiona recuperarea şi redistribuirea produselor nevândute (deteriorate,

defecte sau returnate de clienţi);

– pentru a putea gestiona perioadele de vânzare solduri;

– pentru a gestiona supra-stocurile sau produsele cu mişcare lentă;

pentru a gestiona eficient recuperarea de medicamente si alte produse care pot
genera probleme de mediu daca nu sunt tratate corespunzator;

pentru a gestiona returnarea de catre produse nedorite de catre consumator

şi/sau magazine;

pentru a gestiona returnarea produselor aflate în garanţie;

pentru a gestiona sistemul buy-back;

pentru a gestiona returnarea de produse învechite;

pentru a gestiona returnarea de produse care aparent nu au nicio problemă.

 Exemple subiecte examen

• Rolul logisticii în dezvoltarea economică a ţărilor din punct de vedere microeconomic

sau macroeconomic.

• Contribuția transporturilor la creșterea și dezvoltarea economică a României,

• O analiză comparativă a tipurilor de transport cu privire la marfa studiată în proiect.

• În contextul actual, în care UE plasează sustenabilitatea în topul priorităţilor sale,

identificaţi 5 puncte slabe ale României din perspectiva transporturilor: rutier
maritim, fluvial, feroviar, aerian.
 Exemple subiecte examen

• Dacă ne raportăm la densitatea unui produs (raportul greutate – volum) explicaţi de ce

transportul de marfă en-gros: 100 baxuri de suc Coca Cola este mai rentabil de
transportat, ca preţ, decât jucăriile (păpuşi Barbie).

• Cum influenţează fragilitatea unui produs preţul de transport al acestuia? Oferiţi un

exemplu.

• Care este diferenţa între a transporta apă Borsec prin firma X Express de la Neamţ la
Oradea, respectiv Oradea - Timişoara şi a transporta aceeaşi apă către cele două
destinaţii prin X Express şi Z Cargo?
 Exemple subiecte examen

• Care este diferenţa dintre o firmă de transport şi o casă de expediţii? Explicaţi pe baza
mărfurilor transportate în cadrul proiectului propriu de ce aţi optat pentru una din
cele două variante.