INVENTATORII DE BOLI.

CUM SUNT TRANSFORMAI OAMENII SNTOI N

CUMPRTORI DE MEDICAMENTE. INDUSTRIA FARMACEUTIC EXPLOATEAZ
PERFID TEMERILE CELE MAI PROFUNDE ALE OMULUI
Autor: Adrian Ptruc | luni, 20 aprilie 2015 | 20 Comentarii | 70223 Vizualizari Evenimentul
zilei...
Pe msur ce calitatea traiului crete, odat cu sperana de via, omul consum tot mai multe
pastile
O colosal reea, format din industria farma, medici pltii de aceasta i un lobby agresiv
exploateaz temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge c sunt bolnavi i trebuie s se
trateze.
Cu treizeci de ani n urm, prea o glum. n pragul pensionrii, Henry Gadsden, managerul
colosului farmaceutic Merck, se confesa revistei Fortune, artndu- i dezamgirea c uriaul
potenial de producie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca Merck s devin un
fel de Wrigley i, dup modelul marelui productor i distribuitor de gum de mestecat, s
vnd la toat lumea. Inclusiv oamenilor sntoi. Trei decenii mai trziu, visul rposatului
Gadsden a devenit realitate.
Via lung, boli multe
Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice intesc din ce n ce mai agresiv ctre
oamenii sntoi. Suiurile i coborurile vieii devin tulburri mentale; slbiciuni sau stri mai
proaste, altminteri dintre cele mai obinuite, sunt transformate n afeciuni nfricotoare, i din
ce n ce mai muli oameni normali se trezesc bolnavi peste noapte. ntr-o carte din 2005, Selling
Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Alain Cassels (cercettor n
politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) i Ray Moynihan (jurnalist
specializat n Sntate) fac o radiografie necrutoare a strategiilor de marketing cinice, atunci
cnd nu sunt pur i simplu criminale, ale productorilor de medicamente.
Cei doi cercettori dezvluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutic
mondial, cu o cifr de vnzri de circa 500 miliarde dolari anual, exploateaz perfid temerile
cele mai profunde ale omului: de moarte, de ubrezire fizic, de boal etc.
Pe msur ce, n rile dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucur de o via mai lung, mai
sntoas, mai dinamic, cu att campaniile publicitare i bag n panic pe cei grijulii cu
sntatea lor. Probleme minore sunt descrise ca tulburri grave, care necesit tratament imediat.
Astfel, timiditatea se transform n anxietate social, iar tensiunea premenstrual devine
tulburare disforic premenstrual. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine
patologie n sine.
Epicentrul acestui tip de comer sunt Statele Unite. Americanii reprezint 5% din populaia lumii,
dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaiei cu sntatea s-au
dublat n ultimii zece ani, din cauz c preurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales
pentru c doctorii prescriu din ce n ce mai mult.
Aceeai maladie cu alt plrie
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. ntr-un articol intitulat ocant
Arta de a cataloga starea de sntate (The Art of Branding a Condition n Medical Marketing
& Media, Londra, mai 2003), Parry explic metodele prin care firmele sale favorizeaz crearea
tulburrilor medicale:
reevaluarea strii de sntate;
redefinirea unor boli cunoscute de mult i rebotezarea lor;

 crearea unor disfuncii din nimic; preferatele lui Parry sunt disfuncia erectil, deficitul de
atenie la aduli i sindromul disforic premenstrual.
Cu o sinceritate dezarmant, Vince Parry descrie modul n care companiile farmaceutice definesc
condiiile pentru crearea pieei pentru produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experi medicali i guru precum Parry se aaz la aceeai
mas pentru a descoperi idei noi despre boli i stri de sntate. Totul este ca acestea s li se
prezinte potenialilor clieni ntr-o manier inedit.

Un raport al Business Insights, destinat conductorilor de multinaionale din sectorul farmaceutic

este nc i mai clar: capacitatea de a crea piee pentru boli noi se traduce n cifre de vnzare de
miliarde de dolari. Una dintre strategiile cel mai performante, potrivit raportului, este de a
schimba modul n care oamenii privesc afeciunile banale. Ei trebuie convini c probleme
acceptate pn acum ca uoare disconforturi necesit intervenia medicului. Acelai raport are
i o concluzie optimist pentru viitorul industriei farmaceutice: Anii care vor veni vor fi martorii
crerii bolilor create de firme.
Nu a durat mult i profeia s-a mplinit. n 2014, profesorul Philippe Even declara pentru France
4: Industria farmaceutic a creat o pia plecnd de la boli care nu exist. De exemplu prehipertensiunea arterial, pentru care sunt tratai 1 milion de francezi i despre care se tie c
tratamentele nu aduc nimic.
Prof. Even, mpreun cu prof. Bernard Debr, publica n 2012 Ghidul celor 4000 de
medicamente utile, inutile sau periculoase. Pe fondul scandalului-monstru al medicamentului de
slbit Mediator i care se estimeaz c a ucis circa 2000 de persoane n Frana, lucrarea celor doi
s-a vndut ca pinea cald. ns breasla medical nu le-a putut ierta nclcarea Omertei: lui Even
i Debr li s-a interzis s profeseze timp de un an.
Racolarea medicilor ca ageni publicitari
Medicul generalist Des Spencer povestete n British Medical Journal din iulie 2008 cum a fost
contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit s fac din el un expert ntr-o
maladie nscocit de imaginaia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence
oferta unei firme n care scria:
Cutm lideri de opinie () a cror munc va trebui s influeneze gestionarea i terapia
viitoare ale disfunciei sexuale feminine () prin dorin hipoactiv.

Firmele care au o boal de inventat pentru a crea o pia pentru un anumit medicament racoleaz
medici pe care i folosesc ntr-o schem de marketing cu scopuri stabilite dinainte i n care
slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de micare. Totul, evident, n schimbul unor
avantaje financiare, dar i al prestigiului, notorietii, pe care o asemenea campanie o aduce.
Experii trebuie s legitimeze boala
Dar, partea cea mai neplcut n toat aceast poveste, continu Spencer, este lipsa oricrei
legitimiti medicale a disfunciei sexuale feminine prin dorin hipoactiv. () Industria trebuie
s transforme aceast disfuncie bnuit, n boal grav. Iar pentru aceasta e important s existe o
acoperire mediatic, mrturii ale celebritilor, dar mai ales sacrosanci experi medicali care
legitimeaz totul. Experii estimeaz c 40% dintre femei sufer de aceast boal. Iat un
exemplu de simplificare numai bun pentru a fi citat peste tot!, conchide medicul din Glasgow.
IMPRESIA DE DEPRESIE
Numrul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de apte ori din 1970 pn n 1996,
relev St-Onge. n Statele Unite, numrul de consultaii n urma crora s-au prescris antidepresive
s-a dublat ntre 1980 i 1989. O tendin similar s-a nregistrat n tot Occidentul. Numrul
femeilor care iau antidepresive este triplu fa de cel al brbailor, iar milioane de copii americani
le iau cu regularitate.
Cu toate c antidepresivele nu sunt indicate n tratamentul depresiilor uoare la aduli, ele sunt
prescrise masiv. Un merit l au i firmele de lobby care au lansat ideea c 60-70% dintre
sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt n
mod deosebit vizate de eforturile de medicalizarea a vieii. Altdat, ele mergeau la medic cnd
erau gravide, acum l consult n chestiuni de contracepie i de menopauz. De altfel, se vorbete
deja i de perimenopauz (perioada de dinainte de instalare a menopauzei i pn la instalarea
acesteia), o nou afeciune care se ncearc a fi popularizat. Ca urmare, femeile devin mari
consumatoare de pastile pe perioade lungi de timp.
FARMACOTERAPIA FRICII
Cea mai eficient strategie de marketing pentru vnzarea bolilor este frica. Pentru a vinde
femeilor la menopauz hormonul de substituie s-a mizat pe frica de criz cardiac. Pentru a
vinde prinilor ideea c cea mai mic depresie necesit un tratament greu i ndelungat s-a mizat
pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama
morii premature. i asta n pofida faptului c de multe ori medicamentele promovate furibund
produc efecte inverse celor scontate. n noul limbaj de marketing se vorbete deja de
farmacoterapia fricii. Alturi de disease mongering, negoul cu boli.
Prin manipularea medicilor, lobby-urile au modificat normele analizelor, pentru a crete numrul
de pacieni susceptibili a fi tratai
Dac altdat puteam spera s gsim un tratament pentru fiecare boal, negustorii de sntate,
astzi, mai mult ca niciodat, par s vrea a gsi o boal pentru fiecare medicament fabricat,
constat medicul Martin Winkler n postafaa lucrrii lui Jorg Blech, Inventatorii de boli.
Manipulnd membrii influeni ai comunitii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au
modificat ncet, ncet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterial etc) pentru
a obine astfel creterea numrului pacienilor susceptibili a fi tratai.
Cci, conchide Winkler, a-i face pe nite oameni perfect sntoi s cread c trebuie s se
ngrijesc pe via reprezint pentru fabricani o veritabil rent viager.
EPIDEMIA DE MARKETING

n best-seller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jrg Blech, biochimist german,

stabilit n America i corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist i The Guardian, explic n
ce mod industria farmaceutic n colaborare cu experii de marketing a impus scderea arbitrar a
nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sntoi s devin peste noapte
bolnavi; explic de ce de vreo dou decenii femeile la menopauz sunt terorizate cu spectrul
osteoporozei pentru a favoriza vnzrile la medicamentele care ar preveni fracturile; explic
tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o pia impresionant a pilulelor
care trateaz impotena.

FOTO: Jrg Blech, autorul lucrrii Inventatorii de boli

ntre 1984 i 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este
biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean- Claude St-Onge n
Reversul pilulei, publicat la Montreal, Ecosocits, n 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a
trebuit schimbat definiia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de ru devine
automat bolnav. i, bineneles, comenteaz maliios St-Onge, pentru fiecare boal exist un
medicament. Iat cteva exemple de boli noi:
timiditatea este reciclat sub numele de anxietate social
naturala regurgitare la bebelui devine reflux esofagian patologic
omeneasca senescen se transform n insuficien circulatorie cerebral
pn i stresul de la loterie este legat de traumatismul biletului nectigtor
n aprilie 2004, o anchet extrem de bine documentat i aprofundat, realizat de Lisa Cosgrove,
cercettor la University of Masachussets Boston, i publicat n prestigioasa revist PsychoTherapy and Psychosomatics, a demonstrat c mai bine de jumtate dintre psihiatrii care au lucrat
la redactarea DSM 4 au fost pltii de firmele care fabric exact medicamentele care trateaz aazisele boli nou introduse n manual.
Tag-uri: inventatori de boli, medicamente, medici, Henry Gadsden, farmaci, productie de
medicamente, How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Selling Sickness, Statele
Unite, Vince Parry, londra, Medical Marketing & Media, Viagra, Prozac, boli, depresie, Philippe
Even, Bernard Debre, franta, British Medical Journal, Des Spencer, Glasgow, Jean-Claude StOnge, Jorg Blech, Der Spiegel, New Scientist, The Guardian
Comentarii
Mihaela la 20 aprilie, 10:00 a spus:

Cand un senator a avut o initiativa legislativa de interzicere a reclamei la medicamente l-a linsat
toata lumea. Pe la toate televiziunile l-au balacarir pe saracul om.Unde a fost reactia colegiului
medicilor ,al farmacistilor?Mentionez ca sant medic.
(0) raspunsuri 13 0 Raspunde Raporteaza
doru la 18 aprilie, 14:58 a spus:
AR TREBUI INTERZISA RECLAMA LA MEDICAMENTE, DAR CINE AR RENUNTA LA
SUMELE COLOSALE CARE SE VEHICULEAZA IN PUBLICITATE?
INTR-O PAUZA PUBLICITARA AM NUMARAT 14 RECLAME LA MEDICAMENTE.
ESTE GRAV.
(0) raspunsuri 238 6 Raspunde Raporteaza
Constantin Topala la 18 aprilie, 14:49 a spus:
Un articol care trebuie citit cu atentie de toti oamenii simpli, din clasa de mijloc ca si din clasele
inferioare (pentru ca cei bogati nu prea au astfel de probleme), care nu au in familie sau in
preajma medici de familie sau specialisti de a caror integritate sa fie siguri. Pentru ca legislatia in
vigoare continua sa fie criminal de blanda cu coruptii din sanatate la nivel mondial, si cu atat mai
mult in tarile sarace si emergente, precum Romania. A avea un medic de familie competent si
integru este un mare noroc pe plaiurile mioritice, pentru ca, din pacate, banul este ochiul dracului
peste tot in societatea omeneasca. Asa incat, stimati prieteni, cautati fara incetare un asfel de
medic si inscrieti-va la el, chiar daca are cabinetul la distanta apreciabila de locuinta dvs. Iar
atunci cand aveti suspiciuni de manipulare, mergeti la un al doilea medic, sau chiar la al treilea,
pentru a face comparatii, fara a va impiedeca de costurile suplimentare, caci aici nimic nu e prea
scump.
(0) raspunsuri 154 7 Raspunde Raporteaza
DOC la 18 aprilie, 14:26 a spus:
Din pacate nu e doar atat. Suntem si imbolnaviti pe bune, deliberat, in special prin intermediul
hranei, dar si prin unele medicamente. Toate tratamentele care se inventeaza si pentru boli reale
sunt facute tintit pentru cronicizarea bolii, nu pentru vindecarea ei. Exista si subdiagnosticare
intentionata a unor boli in sistemul medical, care are scopul de a lasa boala sa ajunga la un nivel
de la care nu se mai poate vindeca cu usurinta.
(0) raspunsuri 132 8 Raspunde Raporteaza
Liana Ghiorghioff la 18 aprilie, 14:18 a spus:
Asaltul cuplului medic-farmacist asupra oamenilor e de neimaginat.
Pe internet circul o glum: "Care e definiia unui romn bolnav: Rspuns:un romn sntos care
a fcut un control medical."
Sunt asaltat. Sunt invitat prin telefon la fel de fel de prezentri, analize gratuite, programe de
genul "ngrijii-v ochii!, "mens sana in corpore sano", avei grij de colonul dvs" etc.
Eu sunt om care nu e la o vrst la care s devin obsedat de starea de sntate.
Dar mtua mea? S-a dus la o "sindrofie" din astea cu analize gratuite i vreo dou luni a inut-o
din doctor n doctor, din Catena n Dona .a.m.d.
A trebuit s intervenim n for, "cu mascaii", astfel nct s n-o transformm chiar n pacient
permanent!
Cnd auzii de analize gratuite, v rog s v gndii c pe lumea asta nimic nu e gratis!
(0) raspunsuri 183 4 Raspunde Raporteaza
simbata la 18 aprilie, 14:04 a spus:

oare cati pacienti sunt supradiagnosticati in rromanistan doar ca doctorul sa mearga prin tari
asiatice exotice dus de firma de medicamente careia ii promoveaza si ii vinde produsele? cred ca
ar fi o cercetare incendiara cu rezultate triste dar pline de invataturi- si nu e greu de aflat cine a
iesit din tara cu destinatia x si cati dintre aia is doctori si apoi cati dintre ei au biletul platit de o
firma de medicamente-daca mai pui si tarile europene, dezastru scrie pe sistem si sefii sistemului
or sa fie cap de lista
(0) raspunsuri 74 9 Raspunde Raporteaza
Clowns la 18 aprilie, 13:28 a spus:
De aia ni se si interzice sa mai cumparam anumite medicamente fara reteta.
Daca te uiti la ce au interzis, toate erau produse din materii prime naturale.
Cele recomandata azi, asa zis similare sau mai bune, sunt obtinute din prelurari sintetice si
combinatii chimice fortate in laborator.
QED
(0) raspunsuri 87 10 Raspunde Raporteaza
fanel la 18 aprilie, 13:02 a spus:
Ca la piata daca iei 300 de pastile ti le dam cu x lei daca iei 100o iti facem reducere si ti le dam
promotional cu 2x lei.Important e sa ai card si sa fii sa iti iei portia.
Hipocondria salveaza Romania.D-l Banicioiu mai vine si cu "geniala" idee sa se vaccineze
obligatoriu toti copiii.Vaccinurile sunt facute pentru profit( degeaba spuneti ca sunt gratuite-e la
fel cu licentele de la Microsoft-gratuite dar le plateste prostimea) si se scot fara sa se testeze ce
efecte adverse pot aparea.Asa ca vaccinati-va voi si daca dupa 15 ani veniti cu date cum ca sunt
bune si totul e ok.Sunt de accord sa se vaccineze daca compania care il creaza suporta toate
cheltuilele pentru neplacerile din cauza efectelor adverse.Nu suntem cobaii nimanui!
(0) raspunsuri 106 17 Raspunde Raporteaza
UN OM RESPONSABIL la 18 aprilie, 12:37 a spus:
Nu-i mare lucru ca si actualul nostru ministru al sanatatii Banicioiu, sa fi pus botul la o astfel de
initiativa care sa-l duca la noua lege in sanatate! Obligativitatea analizelor din 3 in 3 ani. Apoi sa
vedeti cati bolnavi si cate boli nascociti cu tot frlul de boli inventate si cum va creste cererea in
industria medicamentelor ???!!!
(0) raspunsuri 74 8 Raspunde Raporteaza
Olga Khan la 18 aprilie, 12:25 a spus:
Doctora de Diabet m-a intrebat cand a murit mama ca parte din intrebarile de consultatie ca am
fost trimisa la ea preventiv sa se ocupe de mine sa s-ar putea sa dau in diabet daca ... si mi-a spus
ca mai am un pic si mor ca si mama a murit inainte de vreme. Mi-a dat retete de medicamente pe
care nu le-am cumparat si acum asigurarea imi face probleme ca nu vor sa-mi aprobe nimic ca tot
ce am provine ca nu iau pilule de diabet!!!
(0) raspunsuri 67 10 Raspunde Raporteaza
aron la 18 aprilie, 11:50 a spus:
Orice bun scos pe piata trebuie-IN PREALABIL- incercat,verificat,omologat de autoritatea in
domeniu. Numai la doctori si farmacisti este altfel. Ei vand dupa ciubuc si ce li se aduce de niste
excroci. Vand falsuri, surogate, hotii pt excursii in strainatate. Ministrii sanatatii sunt vinovati de
crima organizata ce se deruleaza in Ro. Cine si pe ce baza emite instrucctuni de folosire a
medicamentelor noi? De ce medicamentele traditionale, testate,cunoscute,sunt scoase din
fabricatie?In fond daca guvernantii au distrus Cantacuzino pot ucide si oamenii!!Aloo!!Procurorii
!!Unde sunteti? Asteptati sa fiti sesizati?Nu-i vedeti pe criminalii din sanatate ?
(0) raspunsuri 77 8 Raspunde Raporteaza
aha la 18 aprilie, 09:36 a spus:

iata de ce sinistrul sanatatii vrea, macar o data la 3 ani, sa ne verificam obligatoriu sanatatea.
(1) raspunsuri 63 10 Raspunde Raporteaza
Avicena la 18 aprilie, 10:56 a spus:
Tu chiar trebuie sa consuli un medic: confunzi utilizarea de medicamente la persoane sntoase
cu controlul de rutina pe care trebuie sa-l fac fiecare persoana asa cum mergi cu maina la
service la fiecare X kilometri !
(1) raspunsuri 38 43 Raspunde Raporteaza
simbata la 18 aprilie, 14:08 a spus:
spre deosebire de masina, omul ganditor si votant usl trebuie sa stie ca il doare sau nu ceva-si
masina acum are un beculet care se aprinde; si revizia tehnica la 2 ani la masini si aia medicala
sunt facute doar sa aduca bani cuiva pe care-i imparte cu altcineva
59 17 Raspunde Raporteaza
ciupi la 18 aprilie, 07:42 a spus:
intr-un bloc cu trei scari de pe soseaua colentina exista trei farmacii. cate una de scara. astea, plus
bancile (nu cele pentru odihna!), casele de schimb valutar si cele de pariuri sportive, umplu
bucurestiul cu mare veselie.
(2) raspunsuri 133 3 Raspunde Raporteaza
Bula la 19 aprilie, 18:28 a spus:
Ai uitat magazinele second-hand, casele de amanet si magazinele cu produse " naturiste "!
(0) raspunsuri 16 1 Raspunde Raporteaza
Koka Laru la 18 aprilie, 10:11 a spus:
Traim in epoca in care facem tot ce este posibil intru a ne insela unii pe altii. Maria-sa banul sa
iasa! Fara rusine,fara remuscari,fara reticenta.
(1) raspunsuri 131 4 Raspunde Raporteaza
simona genovia la 18 aprilie, 13:53 a spus:
adevarat, din pacate