Vampir (mitologie)

Acest articol sau această secțiune are

bibliografia incompletă sau inexistentă.
Learn more

Calitatea informațiilor sau a exprimării din

acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Learn more

Pentru alte sensuri, vedeți Vampir

(dezambiguizare).

Vampirii sunt ființe mitologice sau

folclorice, care subzistă prin hrănirea în
special cu sânge de la creaturi vii,
indiferent dacă sunt strigoi sau persoane
în viață. Cu toate că entitățile vampirice
au fost înregistrate în multe culturi și,
conform speculațiilor istoricului literar
britanic Brian Frost, ce crede că: „vampirii
și demonii sunt la fel de vechi ca și omul
însuși”, ajungându-se până la „vremurile
preistorice”. Termenul de "vampir" devine
popular la începutul secolului al XVIII-lea,
după un aflux de superstiții vampirice în
Europa de Vest din zonele unde
legendele despre vampiri au fost
frecvente, cum ar fi Balcani și Europa de
Est, deși variante locale au fost, de
asemenea, cunoscute sub nume diferite,
cum ar fi în Serbia și Bulgaria (вампир) și
vrykolakas (vârcolac) în Grecia și "strigoi"
în România. Această creștere a nivelului
de superstiții în Europa, a dus la o isterie
în masă și, în unele cazuri, oamenii au
fost acuzați de vampirism

Vampirul, celebra lucrare a lui Philip Burne-Jones

Vampiir (Aleksander Promet, 1922)

În timp ce vampirii folclorici din Balcani

și Europa de Est au avut o gamă largă de
înfățișări, de la cea aproape umană până
la cea la cadavru în putrefacție, a fost
succesul lui John Polidori, cu romanul
The Vampyre (1819) ce a înfățișat un
vampir de ficțiune, carismatic și
sofisticat, așa cum în secolul al XIX-lea
apare în lucrări inspirate ca Varney, the
Vampire și Dracula. Romanul lui Bram
Stoker, "Dracula", din 1897, este amintit
ca romanul vampir chintesență, care a
furnizat baza de ficțiune pentru vampirul
modern. Imaginea vampirului din epoca
victoriană a fost preluată și în epoca
contemporană în filme, jocuri video și
literatură.

Tematica vampirului prezent în literatura

horror a fost studiată de scriitoarea
britanică Susan Sellers.

Concepții privind apariția

vampirilor
Cauzele de transformare în vampir au
fost numeroase și variate în folclorul
original. În slava și tradițiile chineze, orice
cadavru care a fost sărit de un animal, în
special câine sau pisică, a fost temut să
devină unul dintre nemuritori. Un corp cu
o rană ce nu a fost tratată cu apă
fierbinte era de asemenea un risc. În
folclorul rusesc, vampirii s-au spus că au
fost o dată vrăjitoare sau oameni ce s-au
răzvrătit împotriva Bisericii în timp ce ei
erau în viață. Practicile culturale au
apărut de multe ori, pentru a putea
preveni transformarea unei persoane
iubite într-un vampir. Îngroparea unui
cadavru cu susul în jos a fost răspândită,
așa cum a fost plasarea de obiecte
pământești, cum ar fi coase sau seceri,
lângă mormânt pentru a satisface orice
demon care intra în corpul său. În cea
mai întâlnită legendă se spune că primul
vampir a fost creat de un demon.

Identificarea vampirilor
Multe ritualuiri elaborate au fost utilizate
pentru a identifica un vampir. O metodă
de a găsi mormântul unui vampir implica
conducerea unui băiat virgin printr-un
cimitir, sau al unui armăsar virgin. De
obicei aceștia erau de culoare neagră,
dar în Albania sunt de culoare albă.
Găurile care apar în pământ peste
mormânt au fost luate drept ca un semn
de vampirism. Cadavre bănuite că ar fi
vampiri au fost, în general, descrise ca
având un aspect mai sănătos, grăsuț, ce
nu prezintă semne de descompunere. În
unele cazuri, atunci când mormintele
suspecte au fost deschise, sătenii au
descris cadavrele având sânge proaspat
de la o victimă pe toată fața acestuia.
Metode de protecție

Usturoiul sau apa sfântă sunt obișnuite

în folclor. Elementele variază de la o
regiune la alta. În Europa, se folosește o
ramură de trandafir și păducel, sau o
stropitură cu semințe de muștar pe
acoperișul casei îi ține pe aceștia
departe. Alte obiecte sunt cele sacre
cum ar fi de exemplu : un crucifix,
rozariul sau apa sfințită.
Vampirii sunt în imposibilitatea de a
merge pe un teren sacru cum ar fi
biserica sau templul. Metodele de
distrugere a vampirilor variază. În Rusia
și statele baltice aceștia pot fi omorâți cu
o așchie de lemn. Potentații vampiri pot
fi omorâți adesea în inimă, deși în Rusia
și Germania locul cel mai sensibil este
gura, iar în nord-estul Siberiei stomacul.
Decapitarea este metoda preferată în
zonele germane și slave. Cu capul
îngropat între picioare, în spatele feselor
sau departe de corp. Acest act a fost
văzut ca o modalitate de accelerare a
plecării sufletului.
Alte măsuri incluse: turnarea apei
clocotite corp sau incinerarea completă a
acestuia. În Balcani, un vampir poate fi
ucis fiind împușcat, înecat, stropit cu apă
sfințită sau prin exorcism. Usturoiul în
România poate fi introdus în gura, și
recent, în secolul al XIX-lea, s-au luat
măsuri de precauție de a se trage un
glonț prin sicriu. Pentru cazurile de
rezistență, organismul era dezmembrat și
ars, iar piesele arse, amestecate cu apă
erau administrate membrilor familiei
drept cură.

Deși nu în mod tradițional, oglinzile au

fost folosite și ele pentru a îndepărta
vampirii atunci când sunt plasate spre
exteriorul unei uși (în unele culturi
vampirii nu au o reflexie, și uneori, nu
aruncă o umbră, probabil ca o
manifestare a lipsei de suflet). Unii susțin
de asemenea că un vampir nu poate intra
într-o casa decât dacă este invitat de
proprietar, deși după invitație poate intra
și ieși de câte ori dorește. Deși vampirii
din folclor au fost considerați mai activi
noaptea, aceștia sunt foarte vulnerabili la
lumina soarelui. Iar vorba cum că ei se
transformă în lilieci este improbabilă
după spusele mai multor persoane.
Sursele de informare despre acest
subiect s-au multiplicat în ultimii 5 ani din
cauza curiozității multor persoane.
În literatură
Scriitorii au profitat de faptul că, în
prezent, adolescenții sunt foarte
interesați de acest subiect, în ultimii ani
apărând pe piață destul de multe cărți în
care este vorba despre această creatură
mitologică. Exemple: "Amurg" de
Stephenie Meyer, "Jurnalele vampirilor"
de L.J. Smith , "Ucenicul vampirului" de
Darren Shan, "Cronicile vampirilor" de
Anne Rice, "Academia Vampirilor" de
Richelle Mead, ”Casa nopții” de P.C Cast
și Kristin Cast, "Vampirii din Morganville"
de Rachel Caine, "Vampirii Sudului" de
Charlaine Harris, "Cărțile sângelui", "Blue
Blood" de Melisa de la Cruz, "Nici moartă,
nici măritată" etc. Totuși, subiectul nu
reprezintă nici pe departe apanajul
literaturii adolescentine, capodopere ca
Dracula de Bram Stoker, Carmilla de
Joseph Sheridan Le Fanu, Salem's Lot de
Stephen King sau Dream Fevre de G.R.R.
Martin reprezentând repere ale genului.
În literatura română, tema vampirului
este utilizată frecvent atât de către
autorii clasici cât și de către cei
contemporani. Exemple notabile:
povestirile lui Liviu Radu și Costi Gurgu,
nuvelele Domnișoara Christina de Mircea
Eliade, Hotelul Sfinților de Costi Gurgu și
Cântecul zorilor de Ana-Maria Negrilă,
romanele Zogru de Doina Ruști, ...Și la
sfârșit a mai rămas coșmarul de Oliviu
Crâznic, Cerneală și sânge de Ștefana
Czeller , Seria Nemuritor de O.G. Arion
etc.

Metamorfoză
În mod normal vampirii se pot
transforma în animale de pradă precum
lupi, lei, gheparzi etc sau chiar într-o
formă mai bizară de vârcolac. Unii
vampiri mai puternici se pot transforma
în lilieci giganti, ceață verde, dragoni sau
chiar grifoni. Majoritatea vor vâna sub
formă de demoni cu aripi uriașe, coarne
și trupuri zvelte, uneori roșii sau negre.

Note
Vezi și
Vânător de vampiri

Legături externe
Journal of Dracula Studies
Vampirismul în literatura română
15 lucruri pe care nu le stiai despre
adevaratii vampiri , 19 aprilie 2010,
Cecilia Stroe, Descoperă
Vampirii – monstrii constiintei
noastre , 7 iulie 2009, Adrian Nicolae,
Descoperă
Mitul vampirului: umitoare istorii din
lumea tenebrelor , 26 octombrie 2013,
 Adevărul - articol Historia
EXCLUSIV Vampirii din Transilvania,
uciși de propriul mit , 13 iulie 2013,
Florina Pop, Adevărul

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Vampir_(mitologie)&oldid=13779615

Ultima modificare efectuată acum 1 lună de către 188.210.252.36.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.