Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi

Sd. Dumitru-Andrei HODAN si Zmau Cristina, Grupa VI, ’’Social-Democratia’’

Specializare: Ideologii politice moderne si conteporane
Indrumator: Ambrosa Ana Maria
 Social-Democratie
Social-democratia reprezinta, conform Manualului de politologie, doctrina politica privind organizarea si
conducerea democratica a societatii, avand la baza principiile egalitatii si dreptatii sociale, ale promovarii
intereselor producatorilor de valori materiale si spirituale, ale protectiei sociale a categoriilor de cetateni
defavorizati, prin limitarea puterii claselor sociale avute, indeosebi a monopolurilor.
Geneza doctrinei politice social-democrate are la baza, pe de o parte, ideile socialistilor utopici, iar pe de alta
parte, ideile marxiste din a doua jumatate a secolului trecut. Ideile au aparut odata cu manifestarea relatiilor
de productie capitaliste care, desi marcau un element de progres pe calea dezvoltarii societatii, generau
totusi, in mod inevitabil si inegalitati sociale.
Ca o reactie la aceasta realitate, apar in domeniul gandirii social-politice idei egalitariste cunoscute sub
numele de socialismul utopic. Termenul de ‘utopic’ s-a impus mai ales de la titlul lucrarii lui Thomas Morus
‘Utopia’, cuvant provenind din limba greaca, insemnand ‘ceva fara loc’, ‘nicaieri’, adica ceva ce nu exista in
realitate. De aceea, in limbajul obisnuit ‘utopic’ insemana irealizabil, iar in legatura cu ideile social-politice
promovate de socialismul utopic se refera la o constructie imaginara, himerica, a unei societati viitoare.
Anumite idei ale socialismului utopic persista si astazi in diferite tari, mai ales in cele subdezvoltate.
• Social-democratia s-a inspirat, dupa cum s-a aratat, nu numai de la socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si
Engels, idei considerate ca apartinand socialismului. Marx si Engels considerau ca inevitabila disparitia capitalismului si
inlocuirea acestuia cu o noua societate, cea socialista, reclamata de legile obiective ale dezvoltarii sociale, bazata pe
proprietatea comuna supra mijloacelor de productie si lipsita de exploatare.
• Asadar, social-democratia a aparut ca o necesitate de revizuire fundamentala a ideologiei marxiste in conditiile industrializarii
de la sfirsitul sec. al XIX-lea. Revizionismul reformist, sustinut de catre Eduard Bernstein si Karl Kautsky, a vizat doua planuri
corelate: moral si social-prospectiv. Socialismul democratic a pledat pentru o societate democratica si un om liber, accentuind
importanta si oportunitatea caii pasnice, legale si democratice spre socialism. Sarcina principala pentru social-democratie a
fost cucerirea drepturilor politice de catre masele largi ale populatiei, folosirea adecvata a acestora in vederea ameliorarii
situatiei social-economice.
• Astfel, doctrina social-democrata s-a intemeiat pe evolutionismul social, umanism si pe ideea respectarii dreptului individual la
alegere si decizie. Libertatea, democratia, solidaritatea, echitatea si justitia sunt principiile si valorile social-democratiei.
Primele trei formeaza triada conceptuala definitorie a acestei doctrine din care decurg celelalte solutii social-democrate.
• Statul social-democrat presupune existenta unei structuri organizationale puternice, a drepturilor suverane si a monopolului
exercitarii legitime a fortei. Autoritatea statului se bazeaza pe convingeri si consens, obtinute prin alegeri libere, competenta
intelectuala si statut moral. Ideologii acestei doctrine considera obligatorie exercitarea controlului social asupra puterii de stat.
• Obiectivul major al partidelor social-democrate este: garantarea tuturor drepturilor sociale ale oamenilor; lichidarea formelor
de discriminare sociala si asigurarea conditiilor de dezvoltare libera a indivizilor, ca o conditie a dezvoltarii intregii societati.
• Social-democratia, ca doctrina politica, a cunoscut mai multe faze in evolutia sa.
• 1. O prima faza poate fi considerata cea din perioada premergatoare primului razboi mondial, cand social-democratia se
considera o doctrina politica ce viza organizarea si conducerea democratica a societatii pe calea trecerii la o noua
oranduire sociala, faurita pe baza politicii partidului clasei muncitoare, care sa ia locul capitalismului prin reforme.
• Pe o astfel de gandire politica s-a desfasurat inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea procesul de constituire a unor
partide muncitoresti social-democrate in diferite tari, unele dintre ele unindu-se in asociatii internationale muncitoresti. In
cadrul social-democratiei din acea perioada a inceput sa se dezvolte un curent de gandire de factura extremista, in frunte
cu Lenin, care va duce la o noua doctrina, cea comunista, de tip marxist-leninist care, dupa primul si al doilea razboi
mondial, va sta la baza sistemului totalitar comunist.
• Datorita acestei noi situatii care s-a creat, doctrina politica social-democrata a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, care a
durat pana in zilele noastre. Mentinandu-si conceptia initiala cu privire la transferarea capitalismului in socialism pe calea
reformelor, social-democratia din aceasta perioada sustine cu fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii
optiunilor libere a alegatorilor in legatura cu exercitarea puterii politice in stat, combatand, in acelasi timp, ideile unui
regim totalitar, indiferent de natura sa (fascista sau comunista).
• Partidele social-democrate au continuat sa se dezvolte in multe tari ale lumii si sa participe activ, de pe principii
democratice, la viata politica din tarile respective. Trebuie mentionat ca in multe tari, dupa al doilea razboi mondial,
partidele social-democrate au reusit, prin alegeri libere, sa guverneze perioade indelungate de timp.
• • In prezent, dupa prabusirea sistemului totalitar comunist din tarile est-europene, sistem care nu intotdeauna a fost
evaluat suficient de critic de catre social-democratie, doctrina social-democrata a intrat intr-o noua faza, in care s-a
renuntat la ideea oranduirii socialiste. In prezent doctrina social-democrata pune accent pe principiile statului de drept, pe
cele de protectie sociala. Considerand democratia o forta sociala activa, doctrina social-democrata s-a delimitat de
conceptia liberala clasica, potrivit careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata spre a asigura munca si
securitatea cetatenilor sai. In momentele cand era la putere si cand se gasea in opozitie, social-democratia a dezvoltat un
sistem de masuri sociale care sa permita asigurarea securitatii sociale, sa garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea
saraciei. Datorita faptului ca izvorul social democratiei a fost in muncitorime, ea a urmarit integrarea maselor in societatea
democratizata. Socialistii au inteles necesitatea de a prezenta si actiona in cadrul unor ‘mari partide populare reformate’,
partide cuprinzand noi categorii de salariati generate de dezvoltarea economica, indeosebi de sfera serviciilor. Se constata
largirea continua a bazelor sociale ale miscarii social-democrate mai ales pe seama functionarilor, a micilor producatori si
meseriasilor, a unei parti din ce in ce mai mari a intelectualitatii.
• Din punct de vedere organizatoric, raportul social-democratiei cu muncitorimea se sprijina pe sindicate. Sindicatele se
integreaza in societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica. Un loc deosebit in relatiile dintre sindicate si
social-democratie revine unor structuri si institutii specifice de educatie, de formare cultural-profesionala. In acelasi timp,
se afla sub incidenta social democratiei organizarea cooperatista, care cuprinde milioane de consumatori, numeroase
organizatii pentru odihna etc. Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase ramificatii.
• Conform conceptiei social-democratice, partidele politice, indiferent de orientare, nu trebuie sa urmareasca numai
problema puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si societate.
• Partidele Social Democratice au elaborat si a perfectionat doctrina sa, concepand-o ca o doctrina social-democrata a zilelor
noastre cu deschidere larga spre viitor. Ideile, teoriile si tezele elaborate initial au fost puse la baza strategiei si programului
de guvernare, iar rectificarea lor in practica guvernarii au adus corectivele de rigoare.
• ‘’O social-democratie innoitǎ’’, scria la un moment dat britanicul Anthony Giddens , unul dintre teoreticienii lucrarii ‘’ A
treia cale’’,spunea ca ‘’i’’-ul trebuie sǎ se situeze la stanga fata de centru, deoarece miezul ei este constituit in continuare
din accentul pus pe dreptatea socialǎ si politicǎ emancipatoare. Dacǎ social-democratia intentioneazǎ sǎ rǎmanǎ
credincioasǎ valorilor ei de bazǎ, chiar in conditiile globalizǎrii, ar trebui sǎ se orienteze spre universalizarea libertǎtilor si
sǎ creeze premisele sociale si culturale, pentru ca toti sǎ poatǎ profita concret de dreptul la libera manifestare a propriilor
aptitudini.
Bibliografie
• https://www.qreferat.com/referate/stiinte-politice/SOCIALDEMOCRATIA245.

• https://filosofiepolitica.wordpress.com/elemente-de-doctrina/partidul-social-democrat/doctrina-social-democrata/?fbclid=IwAR1BvEGd2P
GBBt6QPsIlJ5LIygr51wWqyM4ZBvmhtJVGba1y3Cvw7P0iDdQ
• Suport de curs ideologii politice modern si contemporane