CUVINE CHEIE

Anarhie - etimologia termenului provinen din cuvant greces an-archos, care s-ar traduce in
limba romana prin expresia fara conducere sau fara conducatori. In prezent, anarhismul este
perceput ca o doctrina, o ideologie care vizeaza pana la absurd maximizarea libertatii si drepturilor
individului in cadrul societatiii.

Securitate – desi este un termen pe care specialistii in domeniu il apreciaza drept unul in
curs de definire, securitatea poate fi descrisa drept asigurarea integritatii si bunastarii materiale al
unui.

Dilema de securitate – prin acest termen se intelege modalitatea de a coincide, pe de o

parte, necesitetea cresterii propriei secutitati, cu cea ca acest lucru sa nu genereze insecuritate
pentru ceilalti, pe de alta parte

Balanta de putere – cunoscut si ca echilibrul de putere, se poate descrie drept o distributie

egala a puterii in relatiile internationale/ interstatale. Una dintre cele mai influente teorii ale balanti
puterii o constituie cea a lui Kenneth Waltz, prezentata in cartea sa Teoria politicii internationale. In
viziunea waltziana constrangerile structurale vor determina statele sa recurga la actiuni de
balansare, iar la nivelul sistemului se vor forma balante de putere, nu in sensul ca o balanta odata
creatăa va fi mentinuta, ci ca, odata perturbata, va fi refacuta.
 ANALIZA COMPARATIVA A ANARHIEI IN SISTEMELE INTERNATIONALE
Contrat unor intelegeri frecvente, anarhie nu inseamna haos sau confuzie, iar
anarhistii nu favorizeaza haosul si confuzia. Cuvantul provine din grecescul an archos,
insemnad fara conducere sau fara guvernare. Un anarhist, poate fi descris, drept cineva care
pledeaza pentru abolirea statului, inlocuind forta coercitiva a acestuia cu colaborarea
voluntara intre indivizi cooperand si consimtind liber. De asemenea, anarhistii considera ca
orice forma de autoritate ierarhica este ne-necesara, avand efecte negative asupra
indivizilor, acestia militand pentru inlocuirea relatiilor ierarhice cu relatii de cooperare intre
egali.
Anarhistii sustin ca autoritatea ierarhica creaza conditiile pe care ar trebui sa le
combata si in acest fel se auto-perpetueaza. Birocratiile care ar trebui sa combata saracia de
fapt o intretin, deoarece in acest fel isi sporesc propriul rol, propria autoritate si salariile
bune ale administratorilor lor. Disparitia problemei ar duce la disparitia aparatului creat
pentru rezolvarea ei. Cu alte cuvinte, pastrarea puterii si privilegiilor oferite de autoritatea
de tip ierarhic constituie un motiv foarte bun pentru cei care le detin sa nu rezolve
problemele pe care ar trebui sa le rezolve.
Barry G. Buzan, profesor emerit de „Relatiilor Internationale” la London School of
Economics, sustine ca sistemul politic international este o anarhie, adica principala lui
caracteristica este absenta unui guvern comun(global). Astfel, daca statele sunt suverane
sistemul lor de asociere ar trebuii sa fie o anarhie, iar daca sistemul este anarchic membrii
lui trebuie sa respinga guvernarea comuna. Profesorul mentioneaza ca: in cazul in care
anarhia internationala urmeaza sa fie criticata, precum sistem, nu putem evita sa nu
extindem critica si asupra caracterului de baza a statelor care-l alcatuiesc.
Sistemul anarchic stabileste o structura prin care se defineste mediul politic
competitiv de autoajutorare, in care statele ar trebuii sa actioneze, in care singurele
alternative al unui sistem politic international anarchic fiind reprezentate de: fie nici un
sistem, fie un sistem unitar de tipul unui imperiul mondial sau federatie globala.
Tinand cont de ideile conceptuale ale sistemului anarhic, teoreticienii din cadrul
relatiilor internationale, au concluzionat ca acest concept poate fi delimitat in doua
subramuri, respectiv:
 - anarhie imatura, unde cazul extrem al acestui tip de anarhie ar fi reprezentat de
situatia in care unitatile ar fi tinute impreuna numai prin forta conducerei de catre o elita,
unde nici un stat nu ar recunoaste o alta suveranitate, si relatiile dintre state ar lua forma unei
lupte continue pt dominatie.
- anarhie matura, ar fi reprezentata de dezvoltarea unei societati fara lupre armate
continue, care sa dezvolte criterii prin care statele sa-si poata consolida propria identitate si s-
o accepte pe a celorlalti, ceea ce ar presupune ca toate statele sa fie puternice. Acest tip de
anarhie ar fi mediul ideal in care toate statele ar beneficia de cel mai ridicat nivel de
securitate.

Relatia anarhism- capitalism- democratie- regim totalitar

Relatia anarhism - capitalism: anarhismul este contra capitalism, intrucat priveste
capitalismul drept o forma de putre, intrucat componentele capitalismului, precum: profitul,
dobanda, chiria, sunt vazute drept forme de exploatare a indivizilor, concluzia fiind aceea ca
din punctul de vedere al anarhistilor capitalismul trebuie abolit.
Relatia anarhism – democratie: anarhismul priveste democratia drept o forma de
capitalism, in care singurul capitalism si platitor este statul, de unde rezulta ca toti oamenii
sunt producatori exploatati de catre acesta prin intermediul capitalului. Asemanarea
princiapala dintre cele doua scolii de gandire politica rezulta din faptul ca atat anarhistii cat
si socialistii considera ca producatorul trebuie sa fie proprietarul productiei sale, aceasta
reprezentand rodul muncii sale. De asemenea, printre caracteristicile comune se mai gasesc
globalizarea, inlaturarea barierelor vamale si securitatea colectiva.
Relatia anarhism – regim totalitar: tinand cont de caracteristicile celor doua
concepte, anarhismul reprezentand organizarea bazata pe „natura umana”, fara o forma
consolidata de conducere/guvernare, in timp ce un regim totalitar presupune ca intreaga
putere sa fie detinuata de un singur individ/ un numar limitat de o indivizi, putem descrii
cele curente ideologice drept antonime sau cel mai negru scenariu posibil al adeptilor lor.
Urmare a celor mai sus prezentate, putem conclude:
- anarhismul este un curent bazat pe lipsa unei autoritati care sa traseze indivizilor
directive, in care statele sa fie inlocuite cu colectivitati de indivizi care sa coopereze prin
consimtamant liber exprimat;
 - conform unor teoreticieni in Relatiile Internationale, sistemul international actual
este unul anarhic, intrucat relatiile interstatale sunt guvernate de diplomatie, adica de
caracteristicile principale ale anarhiei, respectiv cooperare si consimtamant liber exprimat.
Acest punct de vedere poate fi intarit si prin faptul ca desi la nivel international exista
numeroase oranizatii si asocieri interstatale, in plan financiar, politic, militar, social,
ecologic, samd, inca nu exista organisme internationale, de tipul unui guvern mondial, in
cadrul carora sa fie membrii toatii actorii internationali iar relatiile lor sa fie pur diplomatice;
- in acceptiunea anarhistilor puterea trebuie distribuita in mod egal fiecarui actor
international;
- pacea absoluta, in opinia anarhistilor, poate fi obtinuta doar prin instaurarea unei
arhii mature, care ar presupune ca fiecare stat sa-si creeze propria identitate, fara a aduce
prejudirii identitatii altor state. In acelasi timp acest lucru ar presupune ca toti actorii
internationali sa respecte si sa accepte identitatea individuala a fiecaruia;
- relatia dintre anarhie, capitalism, democratie si regim totalitar, este una diametral
opusa intrucat toate celelalte forme de organizare presupune existenta unui stat care
traseaza anumite directive indivizilor, rezultand o natiune limitata de legi si forme de
guvernare, in timp ce anarhia reprezinta tocmai opusul. Singura legatura a anarhiei cu
regimurile actuale de organizare, este reprezentata de unele asemanari pe care le regasim si
in democratie respectiv libertatea productie, inlaturarea barierelor vamale, libera circulatie
a indivizilor, concentrarea asupra asigurarii pacii la nivel mondial;
- in final putem spune ca ideologie anarhica, nu presupune crearea unui haos la nivel
global, ci doar o libertate totala a actorilor internationali, dominata de diplomatie, in care
rolul statelor natiune sa fie preluat de colectivitati de indivizi, iar puterea sa fie distribuita in
mod egal fiecarei colectivitati.