Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

RASPUNDEREA IN DREPTUL ADMINISTRATIV


(curs nr.12, saptamana 18-24 mai 2020)

STUDENT: IONITA Cristina Cezarina


AN: I
GRUPA: I

-BUCURESTI, 2020-
Raspunderea in Dreptul Administrativ

1. Responsabilitatea si raspunderea
Responsabilitatea functionarilor publici: raportare constienta la nevoile sociale, la sarcinile pe
care le au acestia si care sunt considerate indatoriri de prim ordin.
Existenta sociala a unor functionari publici responsabili este determinata de realizarea
sarcinilor de serviciu, precum si de rezolvarea cu promptitudine si seriozitate a problemelor cetatenilor.
In sens contrat, se situeaza atitudinea de delasare, indiferenta si birocratism fata de problemele celor
pe care ii deserves ori a autoritatii in cadrul careia isi desfasoara activitatea, ocazie prin care se savarsec
abateri, prejudicii, vatamari ale interesului cetatenilor, s.a.m.d., caz in care intervine raspunderea
juridical a respectivului functionar/functionari.
2. Forme de raspundere specifice dreptului administrativ
In raport cu gravitatea faptei/faptelor comise de catre functionarul public, forma de raspundere
juridica poate fi:
- penala: in cazul savarsirii unor fapte deosebit de grave din punctul de vedere al valorilor
ocrotive, respectiv in cazul savarsirii de infractiuni;
- administrativa: in cazul savarsirii de abateri administrative/ a unor fapte cu pericol social mai
redus decat in cazul infractiunilor;
- disciplinara: presupune incalcarea indatoririlor de serviciu;
- civila: implica prejudicierea, prin fapta comisa de functionar, interesului legitim a
societatii/perosanei fizice/ persoanei juridice;
- juridica: apare in momentul in care fapta savarsita sa contravina normelor juridice, iar
persoana in cauza sa savarseasca fapta cu vinovatie sis a existe o legatura cauzala intre fapte si
consecintele antisociale derivate din cauza.
Cea mai frecventa forma de raspundere administrativa este cea contraventionala.
3. Raspunderea administrativ – disciplinara
Reprezinta fapta de incalcare cu vinovatie a normelor dreptului administrativ.
Trasaturi principale:
- in general este intemeiata pe incalcarea unui raport de drept administrativ sau de abaterile
administrative rezultate din incalcarile legii penale;
- autorul abaterii poate fi: organ al administratiei publice, functionar public, organism nestatal
si/sau persoana fizica;
- presupune vinovatia(culpa) subiectului de drept pasiv, care are capacitate de drept
administrativ.
Sanctiunile pentru abaterile administrativ- disciplinare, sunt: amenda; majorari de intarziere
pentru neplata obligatiilor bugetare privind impozite, taxe, contributii, s.a.m.d.; dizolvarea organului
ales; demiterea alesului local/ functionarului public vinovat/etc. .
Normele procedurii de aplicare a sanctiunilor administrativ disciplinare, presupun:
- constatarea faptei, respectiv legaturii de cauzalitate intre fapta comisa si rezultatul vatamator;
- termenele de prescriptie/ decadere;
- stabilirea organului administratiei publice competent sa constate savarsirea abaterii si continutul
actului de constatare;
- exercitarea cailor de atac;
- modalitati de executare; s.a.m.d.;
Prof. A. Iorgovan, defineste raspunderea administrativ- disciplinara drept o situatie juridica
prin care se concretizeaza raportul sanctionar fara caracter contraventional, stabilit intre subiectul
activ al faptei care savarseste, cu vinovatie, o abatere administrativ- disciplinara si subiectul activ al
raspunderii, anume autoritatea care aplica sanctiunea. In urma acestei definitii rezulta urmatoarele
trasaturi ale raspunderii administrativ- disciplinare:
a. reprezinta un complex de drepturi si obligatii corelative, care presupun existenta unui raport
juridic sanctionar fara caracter contraventional;
b. subiectul activ al acesteia este o autoritate publica, care trebuie sa sanctioneze fapta ilicita
savarsita de o persoana fizica/juridica.
c. temeiul obiectiv al raspunderii il reprezinta gravitatea abaterii administrativ- disciplinare, cu
precizarea ca aceasta sa nu incalce normele Codului Penal astfel incat sa devina infractiune.
d. sanctiunile administrativ- disciplinare, spre deosebire de cele contraventionale nu au caracter
privativ de libertate.
4. Raspunderea contraventionala
Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare prin lege
sau hotarari ale Guvernului/Consiliilor Judetene/ Consiliilor Locale/ alte institutii cu atributii similare,
avand un grad mai scazut de pericol si care, in general, nu este insotita de masuri complementare
precum privarea de libertate.
4.1. Subiectii si conditiile raspunderii contraventionale: Vinovatia
Pentru aparitia contraventiei este necesara constataera vinovatiei, respectiv actiunea sau
inactiunea prin care contraventia sa se bazeze pe intentie sau culpa.
4.2. Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala
Cauzele care exonereaza (inlatura) raspunderea contraventionala sunt:
- legitima aparare: poate fi invocata de catre o persoana care savarseste o contraventie pentru a
evita un atac material, direct, imedia si injust, indreptat importriva sa, a altei persoane sau a unui intere
public, prin care se identifica un pericol grav.
- starea de necesitate: apare in momentul in care persoana care savarseste o contraventie se afla
intr-un pericol iminent, nu poate fi indepartat pe alta cale, si ii pune in pericol: viata, integritatea
corporala sau sanatatea sa, a altei persoane, un bun material al sau sau atartinand altuia, ori un interes
public.
- constrangerea fizica sau morala: nu este considerata contraventie fapta savarsita de o
persoana, in cazul in care au fost exercitate asupra sa presiuni, actiuni coercitive spre a-l obliga sa
savarseasca fapta contraventionala.
- cazul fortuit: reprezinta interventia unei intamplari ce nu putea sa fie prevazuta sau inlaturata,
care determina producerea unui rezultat social periculos, caz in care faptuitorul este exonerat de fapta
intrucat nu a avut posibilitatea de previziune a unui factor exter care a determinat rezultatul.
- eroarea de fapt: presupune necunoasterea sau cunoasterea gresita de catre faptuitor, la
momentul savarsirii contraventiei, a existentei unei imprejurari de care sa depinda caracterul
contraventional al faptei sale.
- iresponsabilitatea si infirmitatea: iresponsabilitatea constituie o cauza care exonereaza de
raspundere intrucat persoana iresponsabila nu poseda capacitatea psihica ( discernamant, ratiune, etc.)
pentru a aprecia fapta/ consecintele / caracterul acesteia. Infirmitatea poate sa constituie, in anumite
situatii, o cauza care inlatura raspunderea contraventionala.
- minoritatea: fapta savarsita de un minor sub 14 ani, nu este considerata contraventie, datorita
lipsei de discernamant. Pentru minorii intre 14 si pana la implinirea varstei de 18 ani, contraventiile se
reduc la jumatate.
- betia accidentala completa: o persoana aflata in stare de betie completa, independent de vointa
sa, va fi exonerata de raspundere datorita efectelor cauzate organismului de inhalarea/ingurgitarea, in
mod involuntar, de substante precum alcoolu, neofalina, substante toxice, droguri, etc.
4.3. Raspunderea contraventionala si raspunderea civila
Prin savarsirea unei contraventii este posibil sa se produca prejudicii altor persoane, iar daca
faptuitorul este exonerat de raspunderea contraventionala, exista posibilitatea ca acesta sa fie obligat
sa repare prejudiciul pe care l-a provocat fapta sa. Aplicare exonerarii contraventionale priveste doar
aplicarea de sanctiuni contraventionale(suma de bani), aceasta neprivind obligatia faptuitorului in ceea
ce priveste repararea pagubelor produse de fapta sa. Pentu evaluarea pagubei produse agentul
constatator trebuie sa tine seama de urmatoarele aspecte, pe care sa le mentioneze in procesul verbal
de contraventie: existenta unui tarif de despagubire in conformitate sa evalueze prejudiciul produs prin
fapta; in cazul lipsei acestui tarif agentul trebuie sa mentioneze in procesul verbal cat mai amanuntit
fapta si consecintele ei. Totodata, agentul este obligat sa aduca la cunostinta pagubitului
masura/masurile adoptate prin transmiterea catre acesta a unei copii a procesului verbal de constatare
a contraventiei.
4.4. Sanctiuni contraventionale
- avertismentul: cea mai usoara forma a sanctiunii contraventionale, reprezentand o sanctiune
fara efecte juridice, asemanatoare unei sanctiuni morale.
- amenda: cea mai frecventa sanctiune contraventionala, reprezentand plata unei sume de bani,
care variaza in functie de natura si gravitatea faptei. In general, pentru aplicarea unei amenzi actele
normative prevad o limita minima si una maxima a sanctiunii, valoarea amenzii stabilindu-se in functie
de imprejurarile concrete in care a fost savarsita contraventia. In ceea ce priveste aplicarea amenzii
contraventionale agentul constatator va tine seama de limita minima si limita maxima prevazuta de
actul normativ care stabileste acea contraventie, precum si de: gravitatea faptei, frecventa cu care se
petrec faptele in zona respectiva, imprejurarile in care au fost savarsite, situatia materiala a
contravenientului, s.a.m.d. Pentru plata amenzii, contravenienul are la dispozitie un termen de 15 zile
de la data emiterii procesului verbal de contraventie pentru a platii jumatate din minimul acesteia, cu
mentiunea ca agentul constatator trebuie sa faca aceasta mentiune in mod expres in procesul verbal.
- prestarea de activitati in folosul comunitatii: reprezinta o masura complementara
contraventiei, presupunand ca prestarea unei activitati in folosul comunitatii sa fie implementata
conform prevederilor OUG nr. 108/2003, pentru desfiintarea inchisorii conventionale, si inlocuita cu
prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
- confiscarea: reprezinta o sanctiune contraventionala complementara, constand in retinerea
fortata a unor bunuri, apartinand contravenientului, in cazul in care se constata ca acestea au fost
folosite pentru savarsirea contraventiei sau infractiunii sau au intrat in posesia vinovatului ca urmare
a savarsirii unei fapte ilegale.
- suspendarea activitatii si anularea autorizatiei de functionare: reprezinta o sanctiune
complementara, cu aplicabilitate pe langa sanctiunea principala, respectiv amenda sau inchisoare.
Aceasta masura nu este una obligatorie, agentul constatator fiind cel care decide aplicarea sau nu a
acesteia.
- inchiderea contului bancar: masura complementara, similara cu suspendarea sau incetarea
activitatii.
4.5. Stabilirea si constatarea contraventiei
Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare de catre
lege, prin hotarare guvernamentala sau a consiliilor judetene/general/locale. Prin legi sau hotarari ale
Guvernului se pot stabilii si sanctiona contraventii in toate domeniile de activitate, in timp ce prin
hotararile consiliilor locale/ judetene se stabilesc si sanctioneaza contraventiile conform dispozitiilor
legale specifice si numai in cazul in care acestea nu sunt stabilite prin legi sau hotarari emise de catre
Guvern.
4.5. Constatarea contraventiilor
Contraventia se constata in baza unui proces- verbal, incheiat intre agentul constatator si
contravenient. Agentii constatatori sunt acele persoane nominalizate in cadrul articolelor legislatiei
specifice, putand fi reprezentati de catre: primari, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor- special abilitati in acest sens, persoane imputernicite in acest scop de
ministrii si/sau de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti
ai consiliilor locale, alte persoane nominalizate de lege.
Procesul- verbal de contraventie trebuie sa contina, in mod obligatoriu, urmatoarele informatii:
- data si locul incheierii;
- numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;
- datele personale din actul de identitate al contravenientului, inclusiv codul numeric personal;
- descrierea faptei contraventionale, cu indicarea datei, locului si orei in care a fost savarsita, precum
si detalierea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor
pagube pricinuite;
- indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;
- indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident;
- posibilitatea achitarii in termen de 15 zile calendaristice a jumatate din minimul amenzii prevazute
de actul normativ, doar in cazul in care acesta prevede o asemenea posibilitate;
- termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
4.7. Aplicarea sanctiunilor contraventionale
In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se poate
altfel, agentul constatator, prin intermediul procesului verbal de constatare, aplica si sanctiunea,
respectiv daca actul normativ nu da aceasta posibilitate agentului procesul verbal se inainteaza catre
persoana/ institutia desemnata in acest sens.
Sanctiunea se stabileste avandu-se in vedere: limitele prevazute de actul normativ aplicabil,
proportionalitatea dintre fapta si gradul de pericol social al acesteia, imprejurarile in care a fost
savarsita, modul si mijloacele prin care s-a savarsit, de scopul urmarit, de urmarea producerii
faptei,s.a.m.d. .
4.8. Caile de atac impotriva actelor de aplicare a sanctiunilor contraventionale
Impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face
plangere in termen de 30 de zile calendaristice de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Partea
vatamata poate face plangere doar in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile,
altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.
Plangerea se formuleaza de catre peten si se inainteaza alaturat de o copie a procesului verbal
se inainteaza institutiei din care face parte agentul constatator, organ ce este obligat sa o primeasca si
sa-i inmaneze petentului davada depunerii sau direct la instanta de judecata. Pana la solutionarea cauzei
masurile dispuse in procesul verbal se suspenda. Judecatoria pe raza careia s-a savarsit fapta, va fixa
un termen ce nu trebuie sa depaseasca 30 de zile, va dispune citarea contravenientului/ a persoanei
care a formulat plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul- verbal
sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane ce ar putea oferii informatii care sa contribuie la
rezolvarea temeinica a cauzei.
4.9. Executarea sanctiunilor contraventionale
Procesul- verbal neatacat in termen de 30 de zile, precum si hotararea judecatoreasca definitiva
si irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
Executarea sanctiunilor complementare se face potrivit dispozitiilor legale. Confiscarea se
aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile prevederilor legale, in cazul
anularii sau a constatarii nulitatii procesului verbal bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror
detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui in drept.

S-ar putea să vă placă și