UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

ANALIZA DE CONTINUT

STUDENT: IONITA Cristina Cezarina

AN: I

GRUPA: I

- BUCURESTI, 2020-
 ANALIZA DE CONTINUT
Intorducere
Analiza de continut (content analysis) are semnificatii diferite in functie de
domeniul in care este utilizata si de metodologie generala in care este integrate.
In spectrul metodologiei cercetarii sociologice, analiza de continut reprezinta
tehnica prin care documentele sunt transformate in date. Ole Rudolf Holsti defineste
acest termen drept orice tehnica pentru efectuarea de inferente prin identificarea
caracteristicilor specifice ale mesajelor. Tinand cont de cele mentionate anterior,
putem definii, intr-o forma simplificata, analiza de continut drept o tehnica de
colectare si analiza a continutului ( texte, imagini, simboluri, idei sau orice mesaj ce
poate fi comunicat).
Definirea, unanim acceptata, de catre specialisti a acestei tehnici, este
urmatoarea analiza de continut este o tehnica sistematica, replicabila prin care
numeroasele cuvinte ale unui mesaj sunt comprimate in mai putine categorii de
continut bazate pe reguli clare de codare.
Aplicarea analizei de continut permite cercetatorului sa examineze continutul
documentelor produse de institutii sociale, in special mass-media, pentru a evidentia
specificul fenomenelor sociale.
Aceasta tehnica poate avea aplicabilitate in studiul:
- tendintele abordate in cadrul subiectelor de catre ziarele de stiri;
- tonul ideologic al editorialistilor;
- interviuri calitative in profunzime;
- raspunsuri la intrebari deschise din chestionare;
- propaganda inamica din timpul unui razboi;
- temele mesajelor din reclama;
- diferentele de gen social in conversatii;
- temele ideologice din discursurile liderilor politici, samd;
Analiza este foarte utila in trei tipuri de probleme, respectiv in teme ce implica
un volum mare de text prin aplicarea esantionarii si a codorurilor; in studiul la distanta
al unui subiect (exemplu: studiul documentelor istorice); identificarea in texte a
mesajelor dificil de remarcat in mod obisnuit.
Datele care pot fi supuse tehnici analizei de continut, pot fi date cantitative
si/sau calitative, unde datele calitative sunt analizate pentru intelegerea
semnificatiilor, iar datele cantitative sunt analizate din punct de vedere statistic. Prin
aceste doua abordari cercetatorul incearca sa identifice teme specifice in scopul de a
aflarii modului in care au fost dezvoltate.

Caracteristici
Analiza de continut presupune utilizarea de catre cercetator de proceduri
obiective si sisteme matematice de numarare si inregistrare, prcum si proceduri
subiective de interpretare, care conduc la realizarea unei descrieri cantitative si
calitative a continutului.
Caracteristica definitorie a acestei tehnici o reprezinta procesul de organizare
pe categori, denumit codare, fapt ce presupune marcarea pasajelor de text prin
intermediul codurilor alfanumerice sau prin coduri formate din cuvinte ori expresii. O
serie dintre specialistii din domeniu, precum Markoff, Shapiro, Weitman, au afirmat
ca termenul real ce ar trebuii dat analizei de continut este acele de codare textuala. De
asemenea, utilizarea analizei de continut permite descoperirea si descrierea interesului
asupra caruia se concentreaza atentia individuala, de grup, institutionala sau sociala.

Clasificarea
Complexitatea proceselor pe care le implica punerea in practica a analizei de
continut a generat trei subramuri ale acestui proces, aflate in stransa legatura una cu
cealalta, respectiv:
- analiza conceptuala, care presupune stabilirea prezentei si frecventei
conceptelor intr-un text, adica prezenta unor cuvinte sau sintagme cheie;
- analiza rationala, bazata pe analiza conceptuala, avand ca scop identificarea
relatiilor dintre concepte ( cuvinte, sintagme);
- analiza calitativa: are la baza cele doua analize mai sus mentionate, adaugand
aplicarea regulilor analitice specifice investigatiei calitative a textului, respectiv
identificarea temelor, atribuirea segmentelor de text, derivarea concluziilor, etc.

Aplicabilitate
Asa cum am expus si mai sus, tehnicile analizei de continut se pot aplica
asupra examinarii oricarui text sau a oricarei inregistrari a unui proces de comunicare
(inregistrari, picturi, semen, fotografii, etc.). In timpurile noastre, datorita interesului
foarte mare in ceea priveste evaluarea mesajelor mediatice, analiza de continut a
devenit mai mult o tehnica specifica stiintei comunicarii.
 Pentru intelegerea utilizarii analiza de continut in spectrul procesului de
comunicare, Bernard Berelson, indica urmatoarele beneficii:
- determina starea psihologica si emotionala a persoanelor sau a grupurilor;
- dezvaluie diferentele internationale in continutul comunicarii;
- identifica intentiile si tendintele unui individ/grup/ institutie;
- descrie raspunsurile atitudinale si comportamentale fata de comunicare;
- detecteaza propaganda.
Pentru punerea in practica a acestei tehnici de cercetare, sunt necesare
indeplinirea cumultativ a cinci criterii, acestea fiind reprezentate de:
- obiective de indeplinit;
- datele avute la dispozitie sau care urmeaza a fi colectate;
- natura datelor necesare;
- tipurile de analiza;
- necesarul de resurse.

Avantaje si dezavantaje
Aplicabilitatea analizei de continut, fie ea cantitatica sau calitativa, presupune
o serie de avantaje si dezavantate, pe care le voi expune in urmatorul table, dupa cum
urmeaza:
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Permite atat operatiuni cantitative cat si calitative Adesea tinde sa se rezume doar la numararea anumitor
cuvinte
Urmarind direct counicarea prin texte/transcrieri, Este des intalnit faptul ca este lipsita de o baza teoretica
evidentiaza trasatura centrala a interactiunii sociale ori tinde sa conduca catre rationamente inteligibile despre
relatiile si consecintele implicate in cercetare
Prin analiza textelor, ofera o conoastere de profunzime Este afectata de erori proniuntate, mai ales cand analiza
din punct de vedere cultural si istoric rationala este utilizata pentru a ajnge la un nivel ridicat de
interpretare
Permite aproprierea de text, care poate oscila intre In mod inerent este reductiva, mai ales in cazul in care
categorii specifice si relatii, oferind si o analiza statistica presupune analiza unor texte complexe
a formei codate a textului
Ofera o cunoastere mai profunda a modelelor complexe Neglijeaza frecvent contextul in care a fost produs textul
ale gandirii umane si limbajului utilizat si/sau starea de lucruri de dupa producerea lui
Presupune o modalitate nonobstructiv de analiza a
interactiunilor
 R. Ph. Weber, sustine in anul 1990, ca un motiv pentru care analiza de continut nu
are o utilizare mai raspandita vizeaza dificultatea si timpul indelungat pe care le
implica, in cazul in care se doreste sa fie eficienta. Calculatoarele rezolva unele
aspecte practice, dar pentru a produce rezultate valide si utile din punct de vedere
teoretic este nevoie de efort, pricepere si arta umana.

Concluzii
• Definirea unanim acceptata a termenului analiza de continut: analiza de
continut este o tehnica sistematica, replicabila prin care numeroasele cuvinte ale unui
mesaj sunt comprimate in mai putine categorii de continut bazate pe reguli clare de codare.
• Caracteristica definitorie a acestei tehnici o reprezinta procesul de organizare
pe categori, denumit codare, fapt ce presupune marcarea pasajelor de text prin intermediul
codurilor alfanumerice sau prin coduri formate din cuvinte ori expresii.
• Clasificarea analizei de continut: analiza conceptuala, rationala si calitativa.
• Are aplicare in analiza oricarui text sau a oricarei inregistrari a unui proces de
comunicare.
• In luarea deciziei de punere in practica a unei analize de antinut, cercetatorul
trebuie sa tina cont de urmatoarele avantaje si dezavantaje:

AVANTAJE
Permite atat operatiuni cantitative cat si calitative
Urmarind direct counicarea prin texte/transcrieri,
evidentiaza trasatura centrala a interactiunii sociale
Prin analiza textelor, ofera o conoastere de profunzime
din punct de vedere cultural si istoric
Permite aproprierea de text, care poate oscila intre
categorii specifice si relatii, oferind si o analiza statistica
a formei codate a textului
Ofera o cunoastere mai profunda a modelelor complexe
ale gandirii umane si limbajului utilizat
Presupune o modalitate nonobstructiv de analiza a
interactiunilor
DEZAVANTAJE
Adesea tinde sa se rezume doar la numararea anumitor
cuvinte
Este des intalnit faptul ca este lipsita de o baza teoretica
ori tinde sa conduca catre rationamente inteligibile despre
relatiile si consecintele implicate in cercetare
Este afectata de erori proniuntate, mai ales cand analiza
rationala este utilizata pentru a ajnge la un nivel ridicat de
interpretare
In mod inerent este reductiva, mai ales in cazul in care
presupune analiza unor texte complexe
Neglijeaza frecvent contextul in care a fost produs textul
si/sau starea de lucruri de dupa producerea lui
 BIBLIOGRAFIE

1. Mircea AGABRIAN, Analiza de continut, editura Polirom, Bucuresti 2006;

2. Sorin Dan SANDOR, Metode si tehnici de cercetare in stiintele sociale, suport de
curs, Cluj 2010;
3. https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-petre-andrei-din-iasi/analiza-
de-continut/munca-tutorial/septimiu-chelcea-analiza-de-continut/4269140/view
4. https://www.scribd.com/doc/54980000/Analiza-de-continut
5. https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Analiza-de-continut-
Elementele13479.php