MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAICLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific:
Prof. Univ. Dr. Daniel David
Absolvent:
Pop Daniel - Teodor

Cluj-Napoca
2016
1

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAICLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Efectul muzicii de fundal asupra

simptomatologiei anxietii sociale

Coordonator tiinific:
Prof. Univ. Dr. Daniel David
Absolvent:
Pop Daniel - Teodor

Cluj-Napoca
2016

REZUMAT
Muzica este prezent aproape constant n viaa contemporan cotidian. Literatura de specialitate
a investigat deja efectele pozitive pe care muzica le poate avea asupra anxietii, n termeni de
reducere a acesteia i de cretere a strii de well-being. Lucrarea de fai propune
sinvestigheze efectele muzicii instrumentale usoare, doveditca eficientn diminuarea
sentimentului general de anxietate, asupra simptomatologiei anxietii sociale. Mai exact, se
urmrete identificarea unei posibile reduceri a simptomelor expereniate subiectiv de indivizii
afectai de tulburare, datoratascultrii unui anumit tip de muzicn timpul unei experien e
anxiogene ce constn prezentarea publica unui discurs. Ne ateptm ca rezultatele sconfirme
diminuarea simptomatologiei.

Cuvinte cheie: muzic, anxietate social, simptome anxioase, discurs public

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1. Prezentarea problemei
1.2. Explorarea importanei problemei
1.3. Prezentarea literaturii relevante
1.3.1. Fobia sociala, anxietatea generalizata
1.3.2. Forme de tratament pentru anxietatea sociala
1.3.3. Avantajele oferite de muzic
1.3.4. Terapia prin muzic
1.4. Precizarea obiectivului general, specific i a ipotezei de cercetare

CAPITOLUL 2. METOD
2.1. Designul de cercetare
2.2. Participani
2.3. Instrumente de msur
2.4. Procedura de lucru

CAPITOLUL 3. REZULTATE
3.1. Metode de analiza datelor
3.2. Analize descriptive
3.3.Testarea ipotezelo
3.4.Rezultate ateptate

CAPITOLUL 4. DISCUII
4.1. Relaii ntre variabile
4.2. Implicaii
4.3. Limite
4.4. Direcii viitoare

CAPITOLUL 5. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1. Introducere
1.1.

Prezentarea problemei

Oamenii asculta muzica pentru a-i modera sau stabili un anumit nivel de
activare (arousal) pentru a atinge constientizarea sinelui i ca expresie a nrudirii
sociale.(Thomas Schfer,Peter Sedlmeier,Christine Stdtler & David Huron, 2013).

De-a lungul secolelor de istorie, oamenii de tiinde diferite sfere de activitate au

reflectat asupra naturii muzicii. Filosofi, psihologi, antropologi, muzicologi i neurologi
au propus o serie de teorii cu privire la originea i scopul muzicii, iar unele au urm rit
abordri tiinifice la investigarea lor (de exemplu, Fitch, 2006; Peretz, 2006; Levitin,
2007; Schfer i Sedlmeier , 2010). Entuziasmul pentru muzica nu este o dezvoltare
recent. Diferite activiti muzicale recunoscute par sfi fost prezenten fiecare
culturcunoscutpe pmnt, cu rdcini vechi care se extind napoi pana la 250.000 de
ani sau chiar mai mult (Zatorre and Peretz, 2001). Cercetrile recente

au nceput

sdezlege astfel motivele pentru care recursul masiv de muzicpoate satisface diferite
scopuri psihologice (de exemplu, DeNora, 2000; Laiho, 2004, Ruud, 1997).
Dovezile unor studii care au utilizat o varietate de metode, cum ar fi studiile prin
chestionare (de exemplu, Behne, 1997; Wells i Hakanen, 1991) , studiile prin jurnal i
metodologia de prelevare a probelor de experien(de exemplu , Nord i colab , 2004 ; . .
Sloboda et al, 2001) , precum i interviuri calitative ( de exemplu , DeNora , 2000; Ruud ,
1997) , converg pe constatarea asculttorilor castzi folosesc n mod activ muzica ca o
resurspentru a atinge diferite scopuri n viaa de zi cu zi . Aceste scopuri sunt strns
legate de obiectivele psihologice de bazi se pot referi la ambele probleme emoionale
(de exemplu, plcerea , reglementarea strii de spirit, i de relaxare), precum i aspectele
legate de identitatei apartenen.

Anxietatea este consideratn general un rspuns emoional negativ la situaiile n

care un stimul este evaluat ca fiind amenintor (Spielberger, 1989). La nivel cognitiv,
anxietatea poate produce sentimente de team, nelinite, preocupare, i de griji (Bourne,
2000; Carson, Butcher, & Mineka, 1998).
Metodele de interventie au fost dezvoltate pentru a ajuta persoanele fizice si
controleze att simptomele mentale cat i fizice ale anxietii (spre exemplu, relaxarea
muscularprogresiv, bio-feedback-ul, meditaiai desensibilizarea sistematic). Scopul
multora dintre aceste tehnici este, n principiu, de a induce relaxarea, astfel inct
anxietatea sa fie redus(Keable, 2001).
Unele dintre aceste tehnici ar putea induce stari de-o adnc relaxare (Payne ,
2000), de exemplu, imediat nainte de competiie sportivsau de un spectacol artistic. O
posibila tehnicde relaxare ar putea fi "la faa locului(Payne, 2000). Scopul acestor
metode este de a reduce tensiunea superfluu, permind individului n acelai timp
smeninun anumit nivel de vigilen. Mai mult, caracteristicile eseniale ale "tehnicii la
faa locului" sunt cacestea sunt portabile, relativ scurte, convenabile, i discrete, n timp
ce incconfer un ajutor eficient pentru relaxare (Lichstein, 1988).
O tehnica care indeplineste aceste criterii recomandate este ascultatul muzicii.
Teza lucrrii de fa are ca si scop investigarea efectelor muzicii uoareinstrumentale (instrumental soft music), doveditca eficientn diminuarea sentimentului
general de anxietate, asupra simptomatologiei anxietii sociale. Mai exact, se urmre te
identificarea unei posibile reduceri a simptomelor expereniate subiectiv de indivizii
afectai de tulburare datoratascultrii unui anumit tip de muzicn timpul unei experien e
anxiogene ce constn prezentarea publica unui discurs. Ne ateptm ca rezultatele
sconfirme diminuarea simptomatologiei.

Explorarea importanei problemei

Un studiu statistic din 2004 aratcprevalena anxietii sociale ntr-o perioadde 12 luni
este de 2.8%, iar prevalena n decursul vieii este de 5% n Statele Unite ale Americi. Riscuri
crescute apar la nativii americani, la tineri i la cei cu venituri reduse, n timp ce brba ii,
asiaticii, hispanicii, afro-americanii i cetenii din locaii urbane prezintun risc mai redus. Peste
80% dintre indivizii afectai de anxietatea socialnu au primit nici un tratament. Nivelul actual al
anxietii sociale curente i aprute de-a lungul vieii coreleazsemnificativ cu alte tulburri
psihiatrice, n special anxietate, bipolaritate de tip 1, i tulburri de personalitate de tip evitant i
dependent. Anxietatea sociala fost asociatcu lipsa remisiunii i cu instalare precoce. Deseori
aceastafeciune rmne netratat, de aceea este nevoie de noi abordri ale tratamentului acestei
afeciuni psihologice (Grant, Hasin, Blanco, Stinson, Chou, Goldstein & Huang, 2005).

Literatura de specialitate este destul de bogatn ceea ce privete studiile despre efectele
benefice pe care muzica le poate avea asupra strii afective a indivizilor. De exemplu, Thorgaard,
Henrisken, Pedersbaek & Thomsen (2004) aratc68% dintre subiecii unui experiment (pacinei
ai unor proceduri medicale) au raportat muzica ca avnd o importan pozitiv majorasupra
sentimentului personal de bunstare. Indivizii n cauzau afirmat cmuzica i-a fcut sse
simtmai puin tensionai, mai relaxai i mai n siguran. Rezultatele nu sunt legate de vrst,
sex sau procedur.Un alt studiu (Weeks & Nilsson, 2011) demonstreazdeasemenea cpacienii
unor proceduri medicale au avut o impresie mult mai pozitivasupra experienei n cazul unui
ambient muzical plcut. Nivelele de anxietate autoraportatau sczut semnificativ, n timp ce
nivelul strii generale de bine a crescut n cazul grupurilor cu ambient muzical comparativ cu
grupul de control.

Diferite stiluri de muzicpot avea efecte diferite asupra strii afective i a

comportamentului indivizilor. Muzica instrumentaluoara fost utilizatpentru relaxare, sporirea
afilierii i reducerea stresului i anxietii (Biley, 2000). Studiile pe animale aratcmuzica
instrumentalare att efecte imediate ct i reziduale asupra comportamentelor de afiliere la
cimpanzei, care ajutla reducerea stresului. Dei i muzica vocala fost i ea asociatcu aceste
8

efecte, magnitudinea lor a fost mai sczutn acest caz (Videan, Fritz, Howell, & Murphy,
2007)n ceea ce privete oamenii, conteazatt prezena ct i tipul muzicii atunci cnd este
vorba despre reducerea tensiunii si anxietii (Davila & Menendez, 1986; Watkins, 1996;
Milliman, 1982).
Lucrrile de cercetare pe aceasttemtrateazcu preponderenanxietatea general. Scopul
acestui design de studiu este de a investiga posibilele efecte pozitive ale muzicii asupra tulburrii
specifice de anxietate social, mai exact posibila reducere a anxietii n situaii de discurs n
public.
1.3. Prezentarea literaturii relevante
1.3.1 Fobia sociala, anxietatea generalizata
Fobia Sociala, fcnd parte din categoria tulburarilor de anxietate, conform DSM-5, are o
prevalenta de 3% - 13%, in populatia generala. Majoritatea persoanelor afectate se tem
svorbeascn public, mai puin de jumtate se tem sadiscute

cu persoane strine sau

scunoascpersoane noi, mai rar apare teama de a mnca sau bea n public, ori de a utiliza
toaletele publice.
Persoanele cu fobie socialsunt spitalizate rar, iar tratamentul se face frecvent ambulatoriu.
n populatia
general, este mai frecventla femei, dar n populatia clinicaapare

la fel de
des la femei ca i la barbai

(uneori chiar mai frecvent la brbai).

Conform teoriei cognitiv-comportamentale, existdoutipuri de fobie social, cu i far
cognitii

dezadaptative.
Secvena

mecanismelor

etiopatogenetice

este

urmtoarea:

- neajutorare (persoana nu tie cum srspundcerinelor sociale, aceasta genernd o stare de

anxietate);
- anxietatea, care poate fi amplificatde cognitii
dezadaptative despre situaiile sociale (trebuie
sart perfect);

Persoana nu tie cum s rspund la anxietatea generat, ceea ce amplificmai mult anxietatea i
declaneazcomportamentul evitant;Evitarea duce la dispariia anxietaii,

fiind astfel
ntritnegativ.
Criterile diagnostice, sunt puse pe baza criteriilor descrise in continuare.
Teamaccentuata i persistentade
una sau mai multe situaii sociale sau de performan, n care
pacientul ia contact cu persoane necunoscute sau este expus la evaluarea celorlali.
Pacientul se teme cva actiona

(sau va manifesta anxietate) ntr-o manierumilitoare sau jenant;

contactul cu stimulul fobogen provoacaproape invariabil un rspuns anxios imediat, care poate
lua forma unui atac de panicdeclanat sau favorizat de o situaie (situational);

Anxietatea generalizat, conform DSM V, are o prevalen de 5% in popula ia general, in timp ce

aproximativ 12% din populatia clinic, prezinttulburri de anxietate.
Conform teoriei cognitiv-comportamentale, dintre mecanismele etiopatogenetice mentionam existena
unei stri de arousal fiziologic cronic.
S-a demonstrat rolul stilului cognitiv dezadaptativ i catastrofic, care menine aceaststare de arousal
printr-un cerc vicios. Este incriminati reactivitatea SNV; apariia unor situaii care genereazo stare
emoionaln limite normale; - arousalul cronic se suprapune peste cel generat de situaia intamplificnd
trirea emoionalnegativ(putndu-se ajunge la atac de panic) i treptat comportamentul de evitare a tot
mai multe situaii sociale. Criterile diagnostice sunt date de ngrijorare i anxietate excesiv, via a vis de
diferite evenimente i activiti, prezente aproape zilnic pe o perioadde 6 luni. Persoana simte cnu i
poate controla ngrijorrile, ngrijorrile asociindu-se cu trei sau mai multe dintre urmtoarele manifestri:
nelinite i stri de tensionare;
oboseal;
dificulti de concentrare;
iritabilitate;
tensiune muscular;

10

tulburri de somn;
anxietatea i ngrijorarea nu sunt limitate la un aspect particular (o situaie, obiect etc.).

1.3.2 Forme de tramament pentru anxietatea social

Ca si tehniccognitiv-comportamental pentru modificarea comportamentelor i
cognitiilor

dezadaptative, se folosesc metode de inducere a relaxarii

n toate tulburrile de
anxietate.
Tinand cont de faptul ca medicamentatia pentru aceasta forma de anxietate nu este chiar
recomandata, datorita faptului ca persoana va atribui remiterea simptomatologiei medicamentelor
i nu dobndirii controlului asupra acesteia, conform DSM-V, inducerea relaxarii prin muzica
instrumental clasica usoara ar trebui sa reduc simptomele expereniate subiectiv de indivizii
afectai de tulburare. n prezentarea publica unui discurs si prin ascultarea muzicii amintite mai
sus ne ateptm ca rezultatele sconfirme diminuarea simptomatologiei.
Thorgaard, Henrisken, Pedersbaek si Thomsen (2004) au folosit mai multe melodii din genul
muzicii instrumentale clasice usoare pentru a investiga efectul unui mediu sonor si in ce masura
acesta confera sentimentul de bunastare si de relaxare a adultilor care au participat. Dintre
melodiile folosite pentru inductia starii de relaxare numim: Trio Rococo - Friends, Trio Rococo Beatles Classical Mystery Tour, Niels Eje - Day and Night, Kare Norge - Morning has broken,
Mikael Beier - Tagen letter, Richard Clayderman - Scandinavian collection, muzica boliviana
cantata la nai) si muzica compusa de compozitorul Niels Eje.
Apoi au facut o anumitordine a CD-urilor care urmeazsfie redate, iar volumul a fost fixat la
un anumit nivel. n alte studii de muzicde relaxare a fost definitca fiind "n principal din
compoziia de coarde, tern , avnd un ritm muzical simplu i direct, i avand un tempo de
aproximativ 60 de bti pe minut.
In grupul de muzic91% dintre pacieni au definit mediul de sunet ca fiind foarte plcut/ plcut,
n comparaie cu 56% dn grupul fara muzica.

11

Numrul de pacieni cu " fara opinie " privind mediul de sunet a fost mai mic n grupul de
muzicdect n grupul fara muzica ( 8 % vs. 42 % ). n grupul fara muzica doar 34 % dintre
pacienii si-ar fi dorit sasculte muzic, dacera posibil, n timp ce 82 % dintre pacienii din
grupul de muzicau fost foarte multumiti / multumiti de muzica . Ambele grupuri au observat
sunete de bazi zgomote cu frecvene similare. In grupul de muzic62 % dintre pacien i au
observat muzica spontan . aizeci i opt de pacieni ( 68 %) au raportat cmuzica a fost de o
importanmajorpentru sentimentul pozitiv de bunstare. Aceti pacieni au exprimat ca muzica
i-a facut sa se simta mai putin tensionati, mai relaxati i mai siguri. Rezultatele nu au fost legate
de vrst, sex sau procedur (Thorgaard; Henriksen BB; Pedersbaek G, Thomsen I, 2004).
Concluzile studiului arata faptul ca muzica special selectata a avut un efect pozitiv asupra
bunstrii pacienilor i opinia acestora asupra mediului auditiv in timpul procedurilor cardiace
invazive .
Bazatpe ateptrile negative i experiena pozitiva pacienilor n ceea ce privete mediul
muzical, cercetatorii sugereaza ca muzica special selectata ar trebui sfie o parte a mediului de
sunet din cateterul cardiac de laborator (Thorgaard; Henriksen BB; Pedersbaek G, Thomsen I,
2004).

1.3.3 Avantajele oferite de muzic

O altlinie de teoretizare se referla muzic, ca mijloc de comunicare sociali

emoional. De exemplu, Panksepp i Bernatzky (2002, p. 139) a susinut c:
Creaturile sociale, cum suntem noi, ai cror strmoi au trit n medii
arboricole, unde sunetul a fost una dintre cele mai eficiente modaliti de a coordona
activitile de grup de coeziune, consolidarea legturilor social, rezolvarea animoziti,
i stabilirea ierarhiilor stabile de supunere i dominare, ar fi existat o premis privind
posibilitatea comunicarii nuanelor cu sens emoional prin caracterul melodic al
sunetelor emise.
12

O idee similareste aceea cmuzica contribuie la coeziunea sociali, astfel, crete

eficacitatea aciunii de grup. Daca vine vorba despre munca, c ntece de rzboi, cntece
de leagan, imnuri naionale, familii, grupuri sau naiuni ntregi au fost reunite prin
intrmediul muzicii. Muzica ar putea oferi un mijloc de a reduce stresul social i
agresiunea temperamentului. Ideea cmuzica ar putea funciona ca un ciment social are
muli susintori (Huron, 2001; Mithen, 2006; Bicknell , 2007).

Totusi, n ncercarea lor de a propune diverse funcii ale muzicii, nu toi oamenii
de tiinau legat aceste funcii cu rdcinile sale evolutive. Pentru muli oameni de
tiin, motivaia a fost pur i simplu pentru a identifica multiplele moduri n care muzica
este utilizat n viaa de zi cu zi (de exemplu, Chamorro - Premuzic i Furnham, 2007;
Boer, 2009; Lonsdale i Nord, 2011; Ambalator i Ballantyne, 2011).

O alt conjunctur interesant face corespondenta dintre muzic si anxietatea

umanlegata de moarte, i cutarea ulterioar a sensului. Dissanayake (2009), de
exemplu, a susinut coamenii au folosit muzica pentru a face fagradului de
contientizare a vremii vieilor lor. ntr-un mod similar cu credin ele religioase despre
viaa viitoare sau un scop transcendental de o natura mai complexa sau colosala, muzica
poate ajuta in alienarea anxietatii n ceea ce privete mortalitatea uman(de exemplu,
Newberg i colab, 2001).
Studiile de neurofiziologie privind frisoanele induse de muzicpot fi interpretate
ca congruente cu aceastpresupunere. De example, frisoanele induse de muzica produc
activitate redusa in structurile cerebrale asociate cu anxietatea ( Blood and Zatorre ,
2001).
n linii mai generale, Schubert (2009) a susinut cfuncia fundamentala muzicii
este potenialul su de a produce plcere n asculttor (i n executant, de asemenea) .
Toate celelalte funcii pot fi considerate subordonate capacitii muzicii de a genera
plcere.

13

In plus, exista teorii care postuleaza o constelaie de mai multe funcii concurente
date de muzica. Merriam (1964) oferun exemplu, n cartea sa, Antropologia muzicii,
Merriam propune 10 funcii sociale pe care muzica le serveste (de exemplu, exprimarea
emoional, comunicareai reprezentarea simbolic). Munca lui Merriam a avut o
influende duratntre oamenii de tiincare au fost preocupati de muzicsi efectele sale,
si, de asemenea, a condus muli oameni de tiinsse concentreze exclusiv asupra
funciilor sociale ale muzicii. Urmnd exemplul lui Merriam, Dissanayake (2006) a
propus ase funcii sociale ale muzicii rituale (cum ar fi afiarea resurselor, controlul i
canalizarea agresiunii individuale, precum i facilitarea curtrii).
Muli cercettori s-au orientat clar, lsnd la o parte speculaiile cu privire la
muzica evolutivi, n schimb s-au concentrat asupra modului n care oamenii folosesc
muzica n viaa de zi cu zi in contextul cotidian. O abordare proeminent este abordarea
utilizari - i - gratificaii(de exemplu, Arnett, 1995). Aceastabordare se concentreazpe
nevoile i preocuprile asculttorilor i incearca sa explice modul n care oamenii
selecteazan mod activ i folosesc mass-media, cum ar fi muzica pentru a servi acestor
nevoi i preocupri. Arnett (1995) ofero listde utilizri poteniale ale muzicii, cum ar fi
pentru divertisment, formarea identitii, cutarea de senzaii, sau de identificare a
culturii.

O altlinie de cercetare este "estetica experimentala", ale cror susintori

investigheaza experiena subiectiva frumuseii (att cea artificial ct i cea natural),
precum i experiena urmat de plcere. De exemplu, n discutarea recent a munciin
estetica experimental, " Bullough (1921) distinge mai multe tipuri de asculttori i
sublineaza faptul cmuzica poate fi folosit pentru a activa asociaii, amintiri, experiene,
stri i emoii.
Relevant pentru aceastproblem, cercetarile existente sugereaza ca muzica de
fundal poate comunica diferite sensuri sau activa anumite asociatii. Una dintre acestea
argumenteaza faptul cmuzica de fundal poate afecta favorabilitate sentimentelor si a
starilor de spirit ale oamenilor (Alpert & Alpert, 1990). Alte cercetari postuleaza faptul ca
muzica poate activa in minte anumite sensurisemantice ( Boltz 2001; Hung 2001).
14

Numeroase studii au investigat efectele anxiolitice ale muzicii, conduse n genere n mediile
medicale. Review-urile fcute de ctre Evans (2002), Pelletier (2004), i Nilsson (2008), au
aratat ca ascultarea muzicii poate fi un mijloc eficient de a atenua starea de anxietate generatde
un anumit eveniment, cum este i teama vorbitului n public.
Wolfe, O'Connel, i Wadon (2002) au fcut unele ncercari de a evalua caracteristicile relaxante
ale muzicii i au oferit unele specificatii orientative. Rezultatele din studiul lor a artat
ccomponente precum tempo-ul, dinamica, instrumentalul, i melodicitatea pot avea un impact
asupra interpretrii unei stari de relaxare date de o anumita compozitie muzicala.
De asemenea, s-a constatat cfamiliarizarea cu o anumitcompoziie nu are un impact asupra
calitilor de relaxare, iar atat non-muzicieni cat si muzicieni au tendina sfie de acord asupra
caror piese au fost cel mai mult/ cel mai puin relaxante.
Gabrielsson i Lindstrom (2001) ntr-o trecere n revista cum structura muzicii influenteaza
expresia emotionala a sugerat faptul ca caracteristicile precum regularitatea ritmica, tempo-ul
lent, articularea care este legato, gama pas ngust cu progresii ascendente n trepte, armonii
simple i consonantei ritmul regular pot spori caracterul relaxant al muzicii.
n ceea ce privete complexitatea, Finnas (1989) a descris muzica complex ca fiind cea care
conine armonii neobinuite, tempouri neregulate si ritmuri, sunete nea teptate i variaii ale
volumului (dinamica) . Muzica de complexitate poate avea un impact asupra nivelului de
excitare, sugestia fiind catunci cnd indivizii sunt excitai, compoziiile simple pot fi folosite
pentru a reduce intensitatea acestui rspuns (North & Hargreaves, 1999).
Pelletier (2004), analiznd 22 de studii, a raportat faptul cascultarea pasiva muzicii ar putea
reduce stresul (in reexaminarea celor 22 de studii s-a reevaluat stresul pe termen lung in opozitie
anxietatii).
Cu toate acestea, a fost identificat un numr de variabile moderatoare. De exemplu, vrsta i cei
care posedexpertiz muzicalau fost asociate cu beneficii mai mari.n plus, tipul de stres a
influentat puterea rspunsului.

15

Una dintre principalele dificulti n investigarea anxietii pe baza reducerii efectelor prin
muzica este selectarea unor stimuli adecvai. n general s-a folosit una dintre cele douabordri o abordare centratpe participant n cadrul creia participantul selecteazmuzica, sau abordarea
centratpe experimentator n care muzica este selectatde ctre experimentator.
Studiile in care experimentatorii sunt cei care selecteaza muzica au folosit o mare varietate de
stiluri muzicale i pe o baza largde descrieri, inclusiv muzica clasificatca fiind "new age",
"clasic" i "instrumental lent" (Nilsson, 2008).
Aceastabordare este problematic, in sensul in care, chiar dacefectele dorite sunt viitoare, lipsa
detaliilor oferputina direcie pentru cei care doresc sselecteze muzica cu scopul controlului
anxietatii. De asemenea, un lucru inca neclar este ce anume este responsabil pentru diminuarea
efectelor axiogene.
1.3.4 Terapia prin muzic
Scopul studiului lui Kim KB, Lee MH, Sok SR (2006), a fost acela de a determina
efectele terapiei prin muzic asupra anxietii i a depresiei la pacienii suferinzi de hemodializ.
Subiecii au constat din 36 de pacieni (grupul experimental: 18, grupul de control : 18) care au
primit hemodializn trei spitale situate n Seul.
Masurile (MPQ)i-au propus msurarea anxietii i a depresiei.
Datele au fost colectate de la 26 decembrie 2004 pnla 02 aprilie 2005 prin intermediul unor
chestionare. Datele colectate au fost analizate prin programul SPSS 10.0.
Prima ipotezi aceea cpacientii suferinzi de hemodializ care au primit terapie prin muzicar
avea mai putine simptome de anxietate decat pacientii care nu au primit terapie prin muzica a
fost susinuta (F = 8.05 , p = 0.008).
Cea de-a doua ipotez, i anume c pacieni care au primit terapie prin muzica ar avea mai putine
simptome depresive decat pacientii care nu au primit a fost de asemenea susinut (F = 11,86 , p
= 0.002).
Concluziile acestui studiu sugereaza faptul c terapia prin muzica poate fi aplicatca metodde
intervenie care scontribuie la mbuntirea calitii vieii prin reducerea anxietii i a
depresiei a pacientilor suferinzi de hemodializ.

16

1.4. Precizarea obiectivului general, specific i a ipotezei de cercetare

Obiectivul general al design-ului propus este de a ncuraja dezvoltare de noi tipuri de
tratamente pentru combaterea efectelor anxietii sociale n situaii de discurs public, prin
investigarea existenei unor posibile efecte pozitive ale muzicii instrumentale uoare asupra
simptomatologiei indivizilor afectai.
Obiectivul specific constn identificarea unei relaii pozitive ntre simptomele anxietii
sociale i prezena muzicii de fundal de tip instrumental-uoar. Design-ul de cercetare va si
unul experimental, iar grupul de control va consta n subieci ce vor fi expui la o situaie de
discurs public frmuzicde fundal, n timp de grupul experimental va fi expus la aceeai
situaie, nsvor beneficia de un fundal muzical selectat n timpul prezentrii oratorice.

Conform studiului lui Thorgaard, Henriksen, Pedersbaek, si Thomsen (2004), in care din
grupul de muzic, 91% dintre pacieni au definit mediul de sunet ca fiind foarte pl cut/ plcut, n
comparaie cu 56% dn grupul fara muzica si datorita faptului ca muzica special selectata a avut un
efect pozitiv asupra bunstrii pacienilor i a opiniei acestora asupra mediului auditiv in timpul
procedurilor, ne asteptam ca muzica, sa aiba si in acest caz, un rezultat pozitiv, benefic pentru candidati.

Totodata, review-uriloroferitede ctre Evans (2002), Pelletier (2004), i Nilsson (2008), care
postuleaza faptul ca ascultarea muzicii poate fi un mijloc eficient de atenuare a starii de anxietate
generat de un anumit eveniment, a tehnicilor care ar putea induce stari de-o adnc relaxarecum
e tehnica de relaxare "la faa locului (Payne, 2000) si a cercetarilor lui Alpert & Alpert, (1990)
arata ca muzica de fundal poate afecta favorabilitate sentimentelor si a starilor de spirit/
bunastarea oamenilor.
Prezena muzicii ambientale instrumental-uoarn timpul discursului public al
pacineilor afectai de tulburarea de anxietate socialva duce la scderea manifestrii
simptomelor acestei afeciuni (observate i auto-raportate) comparativ cu grupul de control.
17

Capitolul 2. Metod
2.1. Designul de cercetare

Designul de cercetare ales este unul experimental. Subiecii vor fi imersai n doucondiii
experimentale, un grup de control, respectiv unul experimental. Am ales acest tip de studiu
deoarece

scopul

cercetrii

este

de

stabili

relaie

cauzalntre

variabila

independent(prezena/absena muzicii de fundal, n acest caz) i variabila dependent(nivelul

autoraportat al simptomelor anxietii sociale, n cazul de fa) (Kirk, 1982). De asemenea,
designul este unul transversal, msurtorile variabilelor avnd loc ntr-un singur moment
temporal. Alegerea s-a bazat pe nevoia msurrii unor caracteristii ale unei populaii, aa cum
existele la momentul msurrii, i compararea acestor caracteristici ntre grupul de control i
grupul experimental, n vederea identificrii unor diferene semnificative statistic.
Variabila independenta acestui design este constituitde muzica de fundal. Aceasta este o
variabildihotomic, avnd doar douvaloriposibile: prezena muzicii de fundal (n cazul
grupului experimental) i absena muzicii de fundal (n cazul grupului de control). Muzica de
fundal este conceptualizatn acest caz ca muzicuoarinstrumental. Piesele utilizate n
experiment s-au dovedit a avea efecte de ameliorare a nivelului general de anxietate n studii
anterioare.
Variabila

dependenteste

reprezentatde

simptomele

anxietii

sociale.

Ea

fost

conceptualizatca simptome specifice ale anxietii sociale ce sunt autoraportate de subiect n

urma experenierii situaiei declanatoare de anxietate, reprezentatn cazul de fade discursul n
public.
Muzica special selectat a avut un efect pozitiv asupra bunstrii pacienilor i a opiniei
acestora asupra mediului auditiv in timpul procedurilor cardiace invazive (Thorgaard, Henriksen
BB, Pedersbaek G, Thomsen I, 2004), iar Studiul lui Kim KB, Lee MH, Sok SR (2006), a

18

sugerat faptul ca terapia prin muzica poate fi aplicatca metodde intervenie care scontribuie la
mbuntirea calitii vieii prin reducerea anxietii i a depresiei a pacientilor suferinzi de
hemodializ, ceea ce ne ndeamnsa credem, ca i in cazul nostru, muzica i-ar putea ajuta pe cei
suferinzi, prin aceasta metodde relaxare.

2.2. Participani
Participanii vor fi aduli alei randomizat din populaia de persoane disgnosticate cu tulburarea
de anxietate social. Numrul participanilor pentru ca eantionul s aibnsemntate
statisticpoate fi stabilit prin mai multe metode. Schreiber et al., (2006) sugereazcpentru
fiecare variabildin experiment ar trebui sexiste 10 participani. Roscoe (1975) propune regula
conform creia eantioanele mai mari de 30 de persoane i mai mici de 500 sunt cele mai
potrivite, iar mrimea eantionului ar trebui sfie de cteva ori mai mare (preferabil de 10 ori mai
mare) fade numrul variabilelor din studiu.

2.3. Instrumente de msur

Pentru determinarea existenei tulburrii de anxietate la subiecii participani se va utiliza
istoricul medical al acestora i prezena unui diagnostic profesional actual.
Simptomele anxietii sociale autoraportate pot fi msurate prin metodele folosite de
Pertaub, Slater, & Barker (2002). Acetia au utilizat, n primul rnd, un chestionar PRCS
modificat. Modificarea a constat n schimbarea timpului verbal, astfel nct ntrebrile s se
refere la discursul anterior prezentat. n plus, s-au nlturat ntrebrile care nu erau aplicabile
situaiei. Chestionarul MPRCS conine 16 afirmaii la care se poate rspunde prin ncercuirea de
ctre subiect a variantei Dasau Nu. Afirmaiile vor fi traduse i adaptate n limba romn. n
continuare voi prezenta exemple ale primilor 5 itemi ai scalei.
1. Am simit teama constant cmi voi uita discursul.

19

2. La finalul discursului am simit cam avut o experienplcut.

3. Gndurile mi-au devenit confuze i amestecate cnd am vorbit n faa audienei.
4. Nu mi-a fost teams vorbesc n faa audienei.
5. Am uitat rapid de fricile mele i m-am bucurat de experien, dei iniial m-am simit
tensionat.
n plus, se va utiliza o scalce evalueazsimptomele somaticei constn evaluarea
nivelului resimit de transpiraie, disconfort stomacal, palpitaii, tremur, sentiment de fric,
tensiune n piept, tensiune general, lipsa echilibrului i greaa. Fiecare dintre itemi a fost evaluat
ca prezent sau absent.
A treia parte a msurtorii constn auto-evaluarea performanei anterioare de ctre
subiect. Indivizii trebuie srspundcu o valoarea de la 0% (complet insatisfcut cu propria
performan) la 100% (complet satisfcut) la ntrebarea Ct de satisfcut suntei cu propria
performandin timpul discursului anterior?.
Rspunsurile la chestionarul MPRCS i la evaluarea simptomelor somative vor fi tratate
ca o sumde rspunsuri binare, i analizate prin regresie logisticbinominalstandard (McCullagh
& Nelder, 1983). Aceastmetodeste potrivitcnd variabila rspuns este reprezentatde un
numr de di n care un anumit eveniment apare sau un numr fix de evenimente. n acest caz,
evenimentul a fost reprezentat de alegerea rspunsului binar la ntrebrile fixe.

2.4. Procedura de lucru

20

Participanii nscrii vor fi repartizai n grupul de control i n grupul experimental n mod

aleatoriu. Dupprimirea confirmrii participrii se va calcula media de vrsti variana de gen
pentru a putea obine informai despre eantion i populaia asupra creia putem generaliza
rezultatele.
Toi subiecii vor trebui s pregteascun discurs, pe o temla alegere, care sdureze aproximativ
10 minute. Discursul va trebui prezentat ulterior n faa unei audiene de 20 de persoane.
Indivizii repartizai n grupul de control vor prezenta discursul fra avea un fundal muzical n
timp ce indivizii din grupul experimental vor avea n timpul prezentrii un fundal muzical
prestabilit.
Acesta va consta n 4 melodii folosite de Thorgaard, Henrisken, Pedersbaek si Thomsen (2004),
si anume Trio Rococo - Friends, Niels Eje - Day and Night, Kare Norge - Morning has broken,
Mikael Beier - Tagen letter, pe parcursul speech-ului.
Dupterminarea prezentrii, toi subiecii vor completa cte un chestionar MPRCS, un chestionar
de evaluare a simptomelor somatice i o auto-evaluare a performanei. Ulterior, raportrile celor
din grupul de control vor fi comparate cu simptomatologia raportatde cei din grupul
experimental.

Capitolul 3. Rezultate
3.1. Metode de analiz
3.1.1. Analize descriptive

21

Tabel date descriptive

Grupul de control

22

NR.

VI

VD

10

10

10

Descriptive Statistics

Minimum

Maximum

Mean

Std. Deviation

VI

10

.00

.00

.0000

.00000

VD

10

1.00

10.00

5.0000

3.19722

Valid N (listwise)

10

Grupul experimental

23

NR

VI

VD

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

Descriptive Statistics

Minimum

Maximum

Mean

Std. Deviation

VI

10

10.00

10.00

10.0000

.00000

VD

10

1.00

5.00

2.7000

1.33749

Valid N (listwise)

10

24

Correlations
VAR00001
Kendall's tau_b

VI

Correlation Coefficient

Sig. (2-tailed)

10

10

Correlation Coefficient

1.000

Sig. (2-tailed)

10

10

N
VD

VAR00002

3.1.2 Testarea ipotezei

Pentru a testa ipoteza referitoare la existena unei relaii ntre prezen a muzicii de fundal i
scderea experenierii simptomelor de anxietate sociale, vom compara rezultatele obinute la
autoevaluarea experienei de ctre grupul de control cu cele obinute la autoevaluarea experien ei
de ctre grupul experimental. Voi folosi testul t pentru esantioane independente.
Un test t semnificativ din punct de vedere statistic este unul in care o diferen intre cele 2
grupuri este improbabila deoarece esantionul a fost atipic. Semnificaia statistica este determinata
de marimea diferenei dintre mediile grupurilor, de marimea esantionului, si devianta standard a
grupurilor.

3.2. Rezultate ateptate

Scopul designului propus este de a investiga existena unei posibile relaii ntre muzica
uoarinstumentalascultatn

timpul

unei

situaii

sociale

anxiogene

reducerea

simptomatologiei expereniate a anxietii sociale. Ne ateptm ca atunci cnd muzica de fundal

este prezent, nivelul experenierii simptomatologiei anterior amintite sscad.

25

Capitolul 4. Discuii
4.1. Relaii ntre variabile
Numeroase studii de specialitate au demonstrat cmuzica poate avea efecte pozitive n ceea ce
privete reducerea sentimentului de anxietate.
Muzica special selectat a avut un efect pozitiv asupra bunstrii pacienilor i a opiniei acestora
asupra mediului auditiv in timpul procedurilor cardiace invazive (Thorgaard, Henriksen BB,
Pedersbaek G, Thomsen I, 2004), iar Studiul lui Kim KB, Lee MH, Sok SR (2006), a sugerat
faptul ca terapia prin muzica poate fi aplicatca metodde intervenie care scontribuie la
mbuntirea calitii vieii prin reducerea anxietii i a depresiei a pacientilor suferinzi de
hemodializ, ceea ce ne ndeamnsa credem, ca i in cazul nostru, muzica i-ar putea ajuta pe cei
suferinzi, prin aceasta metodde relaxare.

4.2. Implicaii

Confirmarea ipotezei cum cmuzica poate ameliora simptomatologia unei fobii sociale
cum este aceea a vorbitului in public, mai cu seama a derularii cu succes a unui discurs in
public, poate ncuraja studierea mai detaliata efectelor muzicii asupra anxiet ii sociale i chiar
proiectarea unor intervenii care sa functioneze pe baza acestei relaii.
Muzica, fiind una dintre, probabil, cele mai uzuale activitati la nivel global in care
oamenii se angajeaza formal, ar putea avea implicatii serioase atat asupra unei fobii sociale cat si
a cazurilor mult mai grave.
Cercetrile viitoare se pot concentra mai n detaliu pe mecanismele prin care muzica
afecteaznivelul simptomelor expereniate de anxietate social. Este interesant de vazut cum
efectele ascultarii periodice a muzicii instrumentale clasice usoare i-ar putea ajuta pe oameni

26

printr-o metoda simpla si distractiva sa-si amelioreze starea care le genereaza disconfort sau
tensiune.
n plus, dezvoltarea a noi tipuri de tratament pe fond muzical, care sa combata efectele
anxietatii sociale ar putea avea implicatii si efecte pozitive, iar confirmarea ipotezei de cercetare
propuse ar putea duce la diferite tehnici terapeutice care functioneaza, ajuta sau administreaza la
nivel individual o anumita forma de relaxare si bunastare.
4.3. Limite
Pelletier (2004), analiznd 22 de studii, a raportat faptul cascultarea pasiva muzicii ar
putea reduce stresul (in reexaminarea celor 22 de studii s-a reevaluat stresul pe termen lung in
opozitie anxietatii).
Cu toate acestea, a fost identificat un numr de variabile moderatoare. De exemplu, vrsta i cei
care posedexpertiz muzicalau fost asociate cu beneficii mai mari.n plus, tipul de stres a
influentat puterea rspunsului.
Una dintre principalele dificulti n investigarea anxietii pe baza reducerii efectelor prin
muzica este selectarea unor stimuli adecvai. n general s-a folosit una dintre cele douabordri o abordare centratpe participant n cadrul creia participantul selecteazmuzica, sau abordarea
centratpe experimentator n care muzica este selectatde ctre experimentator.
Studiile in care experimentatorii sunt cei care selecteaza muzica au folosit o mare varietate de
stiluri muzicale i pe o baza largde descrieri, inclusiv muzica clasificatca fiind "new age",
"clasic" i "instrumental lent" (Nilsson, 2008).

Aceast abordare este problematic, in sensul in care, chiar dacefectele dorite sunt viitoare,
lipsa detaliilor oferputina direcie pentru cei care doresc sselecteze muzica cu scopul
controlului anxietatii. De asemenea, un lucru inca neclar este ce anume este responsabil pentru
diminuarea efectelor axiogene.

27

4.4. Direcii viitoare

Confirmarea ipotezei de cercetare propuse poate ncuraja studierea mai detaliata
efectelor muzicii asupra anxietii sociale i chiar proiectarea unor interven ii pe baza acestei
relaii. Cercetri viitoare se pot axa mai n detaliu pe mecanismele prin care muzica
afecteaznivelul simptomelor expereniate de anxietate social. De asemenea, o traiectorie
interesantde cercetare ar putea fi constituitde efectele ascultrii periodice a muzicii uoare
instrumentale asupra anxietii sociale. n plus, se poate studia efectul diferitelor stiluri de
muzicasupra anxietii deoarece conteazatt prezena ct i tipul muzicii atunci cnd este vorba
despre reducerea tensiunii si anxietii la subieci umani (Davila & Menendez, 1986; Watkins,
1996; Milliman, 1982).

Designul de studiu propus are mai multe obiective. Obiectivul general se referla
ncurajrea dezvoltrii de noi tipuri de tratamente pentru combaterea efectelor anxietii sociale n
situaii de discurs public, prin investigarea existenei unor posibile efecte pozitive ale muzicii
instrumentale uoare asupra simptomatologiei indivizilor afectai.

Obiectivul

specific

este

constituit

de

investigarea

legturii

dintre

muzica

uoarinstrumentalde fundal n timpul situaiilor anxiogene de discurs public i reducerea

simptomatologiei expereniate subiectiv de individ n timpul experienei. Confirmarea ipotezei
de cercetare propuse poate ajuta la formarea unor noi tehnici terapeutice sau de self-help n
beneficiul pacienilor ce suferde tulburarea de anxietate social.

28

Bibliografie

Bartlett D. L. (1996). Physiological responses to music and sound stimuli, in Handbook of Music
Psychology, 2nd Edn, ed Hodges D. A., editor. (St. Louis, MO: MMB Music; ), 343385

Biley, F. C. (2000). The effects on patient wellbeing of music listening as a nursing

intervention: a review of the literature. Journal of clinical nursing,9(5), 668-677.
Bicknell J. (2007). Explaining strong emotional responses to music: sociality and intimacy. J.
Conscious. Stud. 14, 523
Brown S. (2006). How does music work? Toward a pragmatics of musical communication, in
Music and Manipulation: On the Social Uses and Social Control of Music, eds Brown S.,
Volgsten

Dave Elliott, Remco Polman, Richard McGregor, (2011). Relaxing Music for Anxiety Control.
Journal of Music Therapy, 268-288.

Davila, J. M., & Menendez, J. (1986). Relaxing effects of music in dentistry for mentally
handicapped patients. Special Care in Dentistry, 6(1), 18-21

Eugenia Hernandez-Ruiz, (2005), Effect of Music Therapy on the Anxiety Levels and Sleep
Patternis of Abused Women in Shelters.

29

Greasley A. E., Lamont A. (2011). Exploring engagement with music in everyday life using experience
sampling methodology. Music. Sci. 15, 4571 10.1177/1029864910393417

Grant, B. F., Hasin, D. S., Blanco, C., Stinson, F. S., Chou, S. P., Goldstein, R. B., ... & Huang,
B. (2005). The epidemiology of social anxiety disorder in the United States: results from the
National Epidemiologic Survey on Alcohol and Related Conditions. The Journal of clinical
psychiatry, 66(11), 1-478.
Gregory A. H. (1997). The roles of music in society: the ethnomusicological perspective, in The
Social Psychology of Music, eds Hargreaves D. J., North A. C., editors. (New York, NY: Oxford
University Press; ), 123140
Hargreaves D. J., North A. C. (1999). The functions of music in everyday life: redefining the
social in music psychology. Psychol. Music 27, 7183 10.1177/0305735699271007
Hays T., Minichiello V. (2005). The meaning of music in the lives of older people: a qualitative
study. Psychol. Music 33, 437451 10.1177/0305735605056160
Heye A., Lamont A. (2010). Mobile listening situations in everyday life: the use of MP3 players
while travelling. Music. Sci. 14, 95120
Hunter P. G., Schellenberg E. G. (2010). Music and emotion, in Music Perception, Vol. 36, eds
Jones M. R., Fay R. R., Popper A. N., editors. (New York, NY: Springer; ), 129164
James J. Kellaris, Anthony D. Cox & Dena Cox (1993), The Effect of Background Music on Ad
Processing: A Contingency Explanation 114 - 125.
James J. Kellaris, Ronald C. Rice, The Influence of Tempo, Lodness, and Gender of Listener on
Responses to Music.

30

Jonna K. Vuoskoski and Tuomas Eerola (2012), Can Sad Music Really Make You Sad? Indirect
Measures of Affective States Induced by Music and Autobiographical Memories.
Kirk, R. E. (1982). Experimental design. John Wiley & Sons, Inc..

Linda Chlan, (1998), Effectiveness of a music therapy intervention on relaxation and anxiety for
patients receiving ventilatory assistance

Milliman, R. E. (1982). The effects of background music upon the shopping behavior of
supermarket patrons. Journal of Marketing, 46(3), 86-91.
McCullagh, P., & Nelder, J. A. (1983). Generalised linear modelling.Chapman and Hall,
London. Negro, JJ & Hiraldo, F.(1992) Sex ratios in broods of the lesser kestrel Falco
naumanni. Ibis, 134, 190-191.

Pertaub, D. P., Slater, M., & Barker, C. (2002). An experiment on public speaking anxiety in
response to three different types of virtual audience.Presence: Teleoperators and virtual
environments, 11(1), 68-78.

Schreiber, J. B., Nora, A., Stage, F. K., Barlow, E. A., & King, J. (2006). Reporting structural
equation modeling and confirmatory factor analysis results: A review. The Journal of
educational research, 99(6), 323-338.

Sergio Castillo-Prez, Virginia Gmez-Prez, Minerva Calvillo Velasco, Eduardo Prez-Campos,

Miguel-Angel Mayoral, (2010), Effect of music therapy on depression compared with
psychotherapy.

31

Thorgaard, B., Henriksen, B. B., Pedersbk, G., & Thomsen, I. (2004). Specially selected music
in the cardiac laboratoryan important tool for improvement of the wellbeing of
patients. European Journal of Cardiovascular Nursing, 3(1), 21-26.

Videan, E. N., Fritz, J., Howell, S., & Murphy, J. (2007). Effects of two types and two genre of
music on social behavior in captive chimpanzees (Pan troglodytes). Journal of the American
Association for Laboratory Animal Science, 46(1), 66-70.
Watkins, A. D. (1996). Music enhances the effect of positive emotional states on salivary
IgA. Stress Medicine, 12, 167-175.
Weeks, B. P., & Nilsson, U. (2011). Music interventions in patients during coronary angiographic
procedures: a randomized controlled study of the effect on patients' anxiety and wellbeing. European Journal of Cardiovascular Nursing, 10(2), 88-93.

32