 Efectul Mozart este o denumire stiintifica ce identifica o presupusa intensificare a dezvoltarii

creierului care se produce la copiii sub 3 ani daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Cercetatorii sustin ca exista dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de pian si de canto sunt
superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor
de gandire abstracta ale copiilor.
Efectul Mozart este un exemplu asupra modului in care se combina
stiinta si media in lumea noastra.
- veti citi:
Ce este Efectul Mozart?
Ce legatura este intre efectul Mozart si creierul copilului?
Muzica produce o imbunatatire a IQului
Efectul Mozart si dezvoltarea copilului
Despre talent si cum stimulam copilul talentat
Ce este Efectul Mozart?
Efectul Mozart este o denumire stiintifica ce identifica o presupusa intensificare a dezvoltarii
creierului care se produce la copiii sub 3 ani daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Cercetatorii sustin ca exista dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de pian si de canto sunt
superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de
gandire abstracta ale copiilor. Efectul Mozart este un exemplu asupra modului in care se combina
stiinta si media in lumea noastra.

Dr. Gordon Shaw

Am expus animalele [soarecii] inca din viata uterina (in utero), apoi, timp de saizeci de zile dupa
nastere la diferite tipuri de stimuli auditivi si apoi i-am pus intr-un labirint spatial. Si, destul de sigure
pe ele, animalele care au fost expuse la muzica de Mozart au iesit din labirint mai repede si cu mai
putine erori.

Iar ceea ce facem acum este sa le scoatem creierul sa-l disecam si sa vedem precis din punct de
vedere neuro-anatomic ce anume s-a schimbat din punct de vedere functional in urma acestei
expuneri. Poate ca aceasta expunere intensa la muzica este un tip de imbogatire care are efecte
similare asupra zonelor spatiale ale hipocampului cerebral.

Dr. Frances Rauscher

Povestirile care subliniaza ca experientele copiilor din timpul primilor ani de viata vor determina pana
la urma capaciatatile lor scolare, traseul lor profesional si capacitatea lor de a-si construi relatii de
iubire sunt lipsite de fundament neurologic.

Ce legatura este intre efectul Mozart si creierul copilului?

Efectul Mozart este o denumire inventata de Alfred A. Tomatis pentru a denumi presupusa
intensificare a dezvoltarii creierului care se produce la copiii sub 3 ani daca asculta muzica lui
Wolfgang Amadeus Mozart.

Ideea efectului Mozart a aparut in anul 1993 la University of California, Irvine, unde medicul Gordon
Shaw si Frances Rauscher, un fost violoncelist de concert si expert in dezvoltarea cognitiva. Ei au
studiat efectele pe cateva zeci de studenti de colegiu ale ascultarii primelor 10 minute din Sonata
pentru doua piane in re major (K.448) de Mozart.

Cercetatorii au descoperit o imbunatatire temporara a gandirii spatial-temporale, masurata prin testul

IQ Stanford-Binet. Au existat multe incercari de a reproduce rezultatele pe care le-au obtinut, dar
cele mai multe au fost lipsite de succes (Willingham, 2006).

Muzica produce o imbunatatire a IQului

Un cercetator a comentat ca cel mai bun lucru care poate fi spus despre experimentul lor [al lui
Shaw si Rauscher] – este ca sunt complet incontestate – ca ascultarea muzicii rele de Mozart
imbunatateste IQ-ul pe termen scurt (Linton). Rauscher a continuat, studiind efectele muzicii de
Mozart asupra sobolanilor. Si Shaw si Rauscher au speculat ca expunerea la muzica lui Mozart
imbunatateste gandirea spatiala si memoria oamenilor.

In anul 1997, Rauscher si Shaw au anuntat ca aveau dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de
pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al
imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor.

Experimentul a inclus trei grupuri de prescolari: copiii dintr-un grup au luat lectii particulare de
pian/claviatura si de canto, un al doilea grup de copii a luat lectii private de folosirea calculatorului,
iar copiii din al treilea grup nu au primit niciun fel de lectii. Copiii care au luat lectii de pian/claviatura
au avut rezultate cu 34% mai bune la testele care le masurau capacitatile spatial-temporale decat
ceilalti.

Cititi: Cursurile de pian pentru copii

Aceste descoperiri arata ca numai muzica imbunatateste functiile superioare ale creierului
necesare in studiul matematicii, in jocul de sah, in stiinta si inginerie (conform informatiilor din
Neurological Research, Februarie 1997).
Efectele muzicii
Shaw si Rauscher au stimulat aparitia unei adevarate industrii. Ei si-au creat si propriul institut:
Music Intelligence Neural Development Institute (M.I.N.D). In prezent sunt in curs de desfasurare
atat de numeroase cercetari si studii pentru a demonstra efectele nemaipomentite ale muzicii incat a
fost creat un website numit MUSICA, numai pentru a tine evidenta noilor rezultate; website-ul are o
sectiune dedicata efectului Mozart.
Insa Shaw si Rauscher sustin ca munca lor a fost gresit interpretata. Ceea ce au aratat ei este
existenta unor modele ale neuronilor care sunt excitati in mod secvential si, se pare, pre-existenta in
creier a unor zone care reactioneaza la frecvente specifice. Nu este chiar acelasi lucru cu a arata ca
auditiile cu muzica de Mozart maresc inteligenta copiilor. Cu toate acestea, Shaw nu are de gand sa
astepte adunarea dovezilor puternice in favoarea acestei teorii pentru a-si incasa banii de la parintii
care doresc sa imbunatateasca inteligenta copiilor lor. El a scos o carte si un CD numit Keeping
Mozart in Mind. El si colegul lui sunt convinsi ca desi gandirea spatio-temporala este esentiala
pentru multe activitati cognitive de nivel superior, stimularea zonei creierului care este asociata cu
gandirea spatio-temporala si exercitiile de dezvoltare ale aptitudinilor spatio-temporale maresc
inteligenta unei persoane in acitvitatile matematice, in inginerie, sah si stiinta. Ei chiar au pus in
vanzare un program software care nu foloseste vreun limbaj si are ca scop stimularea aptitudinilor
spatio-temporale cu ajutorul unui pinguin animat.

Poate ca Shaw si Rauscher au declansat aparitia unei noi industrii, dar mass media si altii au creat
un tip de stiinta alternativa care sustine aceasta industrie. Diverse pretentii exagerate si false cu
privire la efectele muzicii au devenit atat de comune, incat probabil incercarea de a le corecta este o
pierdere de timp. De exemplu, Jamal Munshi, profesor asociat de Administrarea Afacerilor la
Sonoma State University, colecteaza mostre de dezinformari and credulitate. El avea obiceiul de a le
posta pe Internet sub titlul Ciudat dar adevarat, sub pretentia ca Shaw si Rauscher au aratat ca
ascultarea sonatei pentru doua piane in re major de Mozart mareste nivelul scorului SAT al elevilor
cu 51 de puncte.

In prezent, Shaw si Rauscher le-au dat studentilor de la University of California, Irvine, un pliant si
un test si au descoperit ca grupul care ascultase Mozart a avut o crestere temporara de 8-9 puncte a
scorurilor cand au dat testul dupa o perioada de liniste sau de ascultare a unei bucati muzicale
relaxante. (Munshi pretinde si ca stiinta nu poate explica modul in care zboara mustele. Savantii au
muncit din greu sa dezlege aceasta problema cruciala, asa incat ar trebui sa le dam credit. Unii chiar
pretind ca stiu cum zboara insectele.)

Totusi, Don Campbell s-a transformat in Carlos Castaneda si P.T. Barnum ai efectului Mozart,
exagerand si distorsionand in interes propriu rezultatele cercetarilor efectuate de Shaw, Rauscher si
alti savanti. El este cel care a patentat expresia Efectul Mozart si isi face reclama – lui si produselor
lui pe www.mozarteffect.com. Campbell sustine ca a reusit sa faca sa dispara un cheag de sange
din creierul sau mormaind, rugandu-se si vizualizand o mana in vibratie aflata in partea dreapta a
craniului sau.
Adeptii infocati ai medicinei alternative nu pun sub semnul intrebarii aceasta pretentie, desi este una
dintre acele pretentii facute pe ton sigur care nu pot fi demonstrate sau dovedite ca false. La fel de
bine, ar putea pretinde si ca ingerii i-au indepartat cheagul de sange. (V-ati putea intreba, daca
muzica ii face atat de bine, cum de a facut un cheag de sange. A ascultat din greseala muzica rap?)

Ceea ce sustine Campbell despre muzica este de o flamboianta aproape rococo. Si, la fel ca si
curentul rococo, aproape la fel de substantial. [Cambell pretinde ca muzica poate vindeca aproape
orice suferinta.] Dovezile sale sunt de obicei anecdotice, dar chiar si pe acestea le interpreteaza
gresit. Sunt unele lucruri pe care le-a inteles complet gresit.

Daca muzica lui Mozart era capabila sa imbunatateasca

sanatatea, atunci de ce Mozart insusi s-a imbolnavit atat de
frecvent?
Iar intreaga structura a argumentului sau se prabuseste in urma unei simple analize de bun simt.
Daca muzica lui Mozart era capabila sa imbunatateasca sanatatea, atunci de ce Mozart insusi s-a
imbolnavit atat de frecvent? Daca auditiile cu muzica de Mozart maresc nivelul inteligentei si
incurajeaza spiritualitatea, atunci de ce nu sunt specialistii in muzica lui Mozart cei mai destepti si
mai spirituali oameni? (Linton)

Lipsa dovezilor privind efectul Mozart nu l-a impiedicat pe Cambell sa devina unul autorii preferati ai
celor naivi si cu un simt critic mai redus.

Cand McCall's doreste sfaturi privind modul in care sa scape de tristete cu ajutorul muzicii, cand
PBS doreste sa intervieveze un expert asupra modului in care te poate energiza vocea, cand IBM
doreste ca un consultant sa foloseasca muzica pentru a mari eficienta si armonia la locul de munca,
atunci cand National Association of Cancer Survivors doreste un orator care sa vorbeasca despre
puterea tamaduitoare a muzicii, apeleaza la Campbell (si la website-ul lui
Campbell, www.mozarteffect.com).
Guvernatorii statelor Tennessee si Georgia au lansat programe de distribuire a cate unui CD cu
muzica de Mozart fiecarui nou-nascut.
Legislativul din Florida a promulgat o lege care impune difuzarea zilnica a muzicii clasice in
institutiile de stat de ingrijire a copiilor si in cadrul programelor educationale. In luna mai 1999 au fost
distribuite CD-uri gratuite cu muzica clasica in sute de spitale de catre National Academy of
Recording Arts and Sciences Foundation. Toate aceste gesturi sunt bine intentionate, dar sunt ele
oare bazate pe cercetari solide care dovedesc ca muzica clasica mareste inteligenta copiilor sau
imbunatateste procesul de vindecare al adultilor? Si oare este posibil ca banii sa fie cheltuiti mai
bine pe alte lucruri?

Da, conform parerii lui Kenneth Steele, profesor de psihologie la Appalachian State University, si a
lui John Bruer, conducatorul James S. McDonnell Foundation din St. Louis. Contrar entuziasmulu
general, el sustine ca nu este deloc vorba de vreo imbunatatire a inteligentei, nici de beneficii asupra
sanatatii in urma auditiilor cu muzica de Mozart. Steele si colegii lui, Karen Bass si Melissa Crook,
pretind ca au urmat protocoalele stabilite de Shaw si Rauscher, dar nu au constatat existenta
vreunui efect, desi au efectuat un studiu pe 125 de studenti.

Ei au ajuns la concluzia ca sunt prea putine dovezi care sa sustina programele de interventie ale
statului bazate pe existenta efectului Mozart. Studiul lor a aparut in numarul din iulie 1999 al
Psychological Science. Doi ani mai tarziu, mai multi cercetatori au raportat in acelasi jurnal stiintific
ca atunci cand se observa un efect dupa interventia muzicii, acesta este datorat unei stimulari a
dispozitiei si a starii de excitatie (Willingham, 2006).

In cartea sa, The Myth of the First Three Years, Bruer ataca nu numai efectul Mozart, dar si multe
alte mituri inrudite bazate pe interpretarea gresita a cercetarilor recente asupra creierului.

Efectul Mozart si dezvoltarea copilului

Efectul Mozart este un exemplu asupra modului in care se combina stiinta si media in lumea
noastra. O sugestie formulata in cateva paragrafe dintr-un jurnal stiintific devine un adevar universal
in cateva luni, iar in cele din urma ajunge sa fie crezuta chiar de catre oamenii de stiinta care la
inceput au recunoscut ca munca lor fusese distorsionata si exagerata de catre media.

Altii, simtind mirosul banilor, se alatura modei si fac pe placul multimilor, adaugand acestei
combinatii propriile mituri, pretentii discutabile si distorsiuni.
In acest caz, multi dintre suporterii lipsiti de simt critic se aduna pentru a-si apara convingerile,
deoarece considera ca miza este viitorul copiilor. Apoi ne procuram casete, CD-uri, sunt infiintate
institutii, programe guvernamentale etc. In curand, mitul ajunge sa fie crezut de milioane de
persoane ca fiind realitate stiintifica.

In acest caz, procesul a intampinat putina rezistenta critica deoarece stiam deja ca muzica ne poate
influenta sentimentele si dispozitia, asa ca de ce nu era posibil sa ne influenteze inteligenta si
sanatatea, fie si numai in mica masura sau temporar? Este de bun simt, nu-i asa? Ba da, deci am
avea cu atat mai multe motive sa fim sceptici. Citeste in continuare:Investeste in inteligenta
copilului cu lectii de pian
 TUDIU. Cercetătorii contrazic ipoteza
"Efectului Mozart" asupra dezvoltării
copiilor
Distribuie:

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au realizat recent o cercetare ale cărei

rezultate contrazic celebra teorie a „Efectului Mozart”, potrivit căreia muzica
celebrului compozitor austriac ar avea efecte benefice asupra dezvoltării
creierului şi inteligenţei copiilor în primii ani de viaţă, scrie Daily Mail.

Deşi 80% dintre adulţi cred în influenţa pe care muzica clasică o are în stimularea
gândirii celor mici, specialiştii susţin acum că totul este doar un mit. Astfel, copiii
care cresc ascultând muzică clasică sau învaţă să cânte la un instrument nu vor fi
neapărat mai inteligenţi decât ceilalţi.

„Chiar şi în comunitatea oamenilor de ştiinţă există această credinţă generală, că

muzica este importantă în ceea ce priveşte motivaţia extrinsecă”, a explicat
psihologul Samuel Mehr. „Dar sunt prea puţine dovezi pentru a susţine ideea că
muzica clasică ajută la dezvoltarea cognitivă”, a continuat el.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, grupul condus de dr. Mehr a organizat o serie
de experimente în cadrul cărora au analizat comportamentul şi dezvoltarea mai
multor grupuri de copii, dar şi de adulţi. În vreme ce unii dintre participanţii la
studiu au primit lecţii de muzică, alţii au primit lecţii de artă, iar alţi au fost
testaţi pur şi simplu.

„Au fost observate mici diferenţe între performanţele unor grupuri, însă niciuna
dintre acestea nu a fost suficient de puternică pentru a fi luată în considerare”, a
arătat dr. Mehr. „Chiar şi atunci când am folosit cele mai bune instrumente de
analiză pe care le avem, efectele nu au putut fi observate”, a adăugat acesta.

Totuşi, psihologul a subliniat că rezultatele acestei cercetări nu trebuie

interpretate ca pe un îndemn pentru ca părinţii să-şi retragă copiii de la cursurile
sau şcolile de muzică.

„Fiecare cultură din lume are propria muzică, inclusiv muzică pentru copii.
Muzica vorbeşte despre ce înseamnă să fii om, ar fi o nebunie să nu îi învăţăm pe
copiii noştri să cânte”, a cochis Samuel Mehr.
Efectul Mozart, efectul muzicii
Posted on March 1, 2012 by AutoEducare

In ultimii ani s-a vorbit tot mai des despre acest concept, mamele, in general sunt
mai bine informate, pentru ca acest efect se refera la presupusa dezvoltare mai buna a creierului
intensificata de ascultarea muzicii lui Mozart de catre copil, in intervalul de 1-3 ani. Cu alte cuvinte,
aceasta muzica aduce o imbunatatire a gandirii spatial temporale.
Muzica este unul dintre lucrurile pe care le luam ca atare, divertisment si atat, insa ea si-a dovedit
efectul pozitiv in multe aspecte: combaterea durerii, in ridicarea coeficientului de inteligenta.
Prof. Dr. Iamandescu a scris primul tratat de muzicoterapie. Acesta incearca sa introduca
muzicoterapia ca disciplina la Universitatea de Muzica, insa este un domeniu foarte pretentios si
necesita cel putin trei ani de formare. In continuare, acesta raspunde la cateva intrebari:
Este eficienta orice melodie care ne place sau gusturile se discuta?
Orice muzica este eficienta, dar muzica clasica activeaza cel mai mult creierul. Tomografia arata ca
muzica lui Mozart activeaza 90-100% din scoarta creierului, spre deosebire de genurile preferate de
fiecare, oricare ar fi ele. In general, muzica simfonica si de camera activeaza creierul in proportie de
90% spre deosebire de tango, care activeaza 50 % din suprafata creierului.Cel mai bun rezultat il are
muzica baroca, al carei unde sonore au frecvente care se inscriu in zona de activare optima a
activitatii cerebrale. Daca ascultam muzica baroca, neuronii capata un ritm de activitate cicilica,
intre 8 si 12 cicli pe secunda, ceea ce se intampla numai in cazul geniilor.
Geniile au permanet aceasta frecventa, noi doar cat ascultam, dar este suficient, pentru ca
imbunatateste memoria.
Ar trebui, asadar sa ascultam muzica in timp ce invatam?
Da, muzica in stil baroc in special, adica Bach, Telemann, Handel.
In afara de stimularea memoriei, ce alte efecte are muzica?
Un alt efect este cel analgezic si de scadere a glicemiei, toate verificate stiintific in baza
eperimentelor de catre dr. Iamandescu. Muzica se mai utilizeaza foarte mult in ginecologie si
chirurgie.
Ce spun despre noi gusturile muzicale?
Nu exista niciun obstacol, nici macar de gust, pentru a beneficia de efectele muzicii. Insa sunt
anumite diferente notabile intre genurile muzicale si efectul pe care il au asupra noastra.
Cel care apreciaza manelele si le asculta des, isi exacerbeaza instinctele, adica activeaza acele organe
din zona de sub buric, pentru ca manelele au ritm, si ritmul trezeste instincte.
Spre deoasebire de ele, muzica clasica are melodie, iar melodia stimuleaza afectivitatea,
sentimentele. Armonia sonoritatilor, orchestratia, stimuleaza inteligenta.
Bolero-ul de Ravel este dupa parerea prof. dr. Iamandescu, opera completa pentru ca are ritm
obsedant, este melodic si are o orchestratie care creste progresiv.
Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ascultăm muzică clasică? Şi în ce măsură
piesele din repertoriul clasic sunt benefice activităţilor cerebrale? Experţii în
neuroştiinţe au demonstrat că lucrările lui Mozart sau ale compozitorilor de muzică
barocă Bach, Haendel, Telemann sau Vivaldi influenţează în mod pozitiv procesele
psihice precum atenţia, memoria sau capacitatea de învăţare.

În plus, muzica clasică este un extraordinar instrument de terapie în tratarea multor

afecţiuini psihice, dar şi somatice.

„Eu chiar folosesc. Muzico-testul diagnostic pe care-l folosesc eu - pun o lucrare

muzicală şi pun subiectul să spună ce îi sugerează şi unii vin cu adevărate scenarii
cinematografice”, spune Ioan Bradu Iamandescu, medic, expert în muzicoterapie
receptivă.

În lucrarea sa „Muzicofilia", reputatul medic şi profesor de neurologie şi psihiatrie

Oliver Sacks a descris experienţele unor pacienţi care, cu ajutorul muzicoterapiei, au
reuşit să amelioreze unele boli psihice grave, ba chiar să dezvolte anumite înclinaţii
muzicale pentru un instrument, în timpul tratamentelor.

Efectul Mozart asupra activităţii cerebrale, fenomenul „supermemoriei" dobândit prin

ascultarea muzicii baroce, terapia prin piese clasice în Fa minor de Chopin, Schubert sau
Beehoven sunt doar câteva dintre studiile efectuate de specialiştii în neuroştiinţe pe
domeniul muzicoterapiei.

Prinşi în gălăgia stradală de zi cu zi, o melodie clasică ar putea, cu uşurinţă, să fie cea
mai bună metodă de destresare. Despre beneficiile muzicii discutăm cu Ana Iorga,
expert în neuromarketing la Buyer Brain, Marcel Octav Costea, profesor universitar,
interpret şi compozitor de muzică barocă, şi Ioan Bradu Iamandescu, medic, expert în
muzicoterapie receptivă.

Maşini de tuns iarba, claxoane, pickhammere, freze, ambulanţe. Le auzim zilnic, în

marile oraşe, în ambuteiajele din trafic, prin cartiere. Peste tot.

„Creierul nostru a dezvoltat nişte mecanisme foarte bune de a filtra acest noise, acest
zgomot, care poate fi şi vizual pentru că suntem asaltaţi de foarte multe reclame, de
mesaje publicitare, plus partea de zgomot. Iar pentru a putea să ne păstrăm echilibrul şi
psihicul pentru a nu o lua razna, creierul pur şi simplu a filtrat tot ce înseamnă clutter,
tot ce înseamnă informaţii în plus care nu sunt relevante pentru activitatea pe care o
facem”, spune Ana Iorga, expert în neuromarketing, Buyer Brain.

Dumitru are 39 de ani şi este muncitor. Foloseşte zilnic o maşină de tuns iarba. Din
punctul de vedere al zgomotului pe care îl produce, aparatul emite mai mult de 80 de
decibeli. În comparaţie, organismul uman suportă fără probleme un nivel de 20-30 de
decibeli, iar tot ce depăşeşte această măsură este perceput ca obositor şi stresant.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, limita sunetului considerată acceptabilă este
de maximum 80 de decibeli şi face referinţă la poluarea fonică din oraşe, adică zgomotul
străzii. Statisticile întocmite de aceeaşi organizaţie au arătat că expunerea pe termen
lung la aceste niveluri ridicate de zgomot poate duce la creșterea tensiunii arteriale,
apariţia depresiilor sau chiar a infarctului miocardic.

Studiile privind efectele terapeutice ale muzicii împotriva stresului au demonstrat că

muzica clasică, în special cea în tempo lent, creşte activitatea alfa a creierului, adică
aceea responsabilă cu relaxarea, starea de reverie şi evadarea din realitatea obişnuită.

Ideea terapiei prin muzică a apărut imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, ca
urmare a numărului mare de soldaţi întorşi de pe front cu leziuni craniene şi traume
cerebrale. Apoi, începând cu anii '70, muzicoterapia a început să ia amploare în întreaga
lume, ca tratament eficient în cazul unor boli psihice sau al sindromului Parkinson.

În anii 90, a fost înfiinţat unul dintre cele mai recunoscute institute de terapie prin
muzică din lume, Institute for Music and Neurologic Function, al cărui director onorific
este artistul american Moby.

„Muzicoterapia este exercitată ca profesie de un muzicoterapeut care obligatoriu trebuie

să aibă o pregătire muzicală, fie absolvent de Conservator, fie ştie să cânte la un
instrument, asociat obligatoriu cu o pregătire de psiholog sau de medic. Când o
considerăm ca o formă de psihoterapie ne gândim că este o terapie care acţionează prin
intermediul psihicului. Şi foarte multe boli, în special psihice, dar din ce în ce mai mult
se observă şi boli somatice şi fizice, beneficiază de efectele acestei terapii”, spune Ioan
Bradu Iamandescu, medic, expert în muzicoterapie receptivă

Ioan Bradu Iamandescu este medic primar alergolog şi psiholog. Este autorul unui tratat
de „Muzicoterapie receptivă", o tehnică terapeutică prin care muzica ascultată poate
trata un pacient prin influenţa pe care aceasta o are asupra creierului. Mai mult, medicul
Iamandescu a studiat efectele benefice ale muzicii clasice, în special ale lucrărilor din
repertoriul baroc.

În urma tomografiilor cu emisie de pozitroni, s-a demonstrat că muzica barocă, în

tempo lent, are o funcţie mnezică extraordinară, adică permite o îmbunătăţire
considerabilă a memoriei.

„S-a pornit de la nişte cercetări făcute de un psiholog bulgar, Lozanov, care având nişte
capacităţi deosebite pentru învăţarea limbilor străine a generat o metodă bazată şi pe
utilizarea muzicii. Concepţia lui s-a răspândit, faptul că muzica îmbunătăţeşte memoria.
Şi explicaţia acestui fenomen a fost dată de faptul că utilizând muzica barocă, cea mai
potrivită pentru stimularea memoriei, s-a constatat că aceste efecte facilitare ale
memorării diferitelor cuvinte, noţiuni, idei, este datorată acţiunii ei ca undă sonoră,
având vibraţii de diferite amplitudini, muzica barocă are vibraţii care se înscriu într-o
frecvenţă de 8 până la 12 cicli pe secundă, frecvenţă pe care omul atunci când o ascultă
.Deci cu alte cuvinte, ascultând piesele de muzică barocă, creierul nostru lucrează într-o
frecvenţă de 8 - 12 cicli pe secundă, care este prezentă la genii”, spune Ioan Bradu
Iamandescu.

În studiile de specialitate, muzica barocă - Bach, Haendel, Telemann - este asociată cu

fenomenul denumit „supramemorie", amplificarea capacităţii de memorare a unui
subiect influenţat de un factor extern, în cazul de faţă, muzica. Experimentele pe grupuri
mari de persoane au fost efectuate plecând, însă, şi de la lucrări ale lui Wagner sau
Beethoven, capabile să aducă îmbunătăţiri ale randamentului învăţării.

„Când ascultăm muzică, se întâmplă anumite modificări şi la nivel cerebral, şi la nivel

biometric să spun aşa, se dilată pupilele, suntem relaxaţi, pentru că suntem într-o
situaţie plăcută, într-un setting care ne produce plăcere, iar la nivel cerebral, se descarcă
dopamină. Dopamina, împreună cu endorfinele, sunt acei hormoni ai plăcerii, dar
dopamina, este foarte interesant, dopamina este implicată într-un circuit diferit de
endorfine, şi anume este implicată în circuitul motivaţional”, spune Ana Iorga.

Semir Zeki, neurolog britanic, a definit, la începutul anilor 2000, neuroestetica,

disciplina care studiază activitatea la nivel neuronal atunci când ascultăm o piesă
muzicală sau admirăm un tablou. Apoi, în Elveţia, un grup de cercetători au iniţiat
proiectul „Geneva Emotional Music Scale”, singurul instrument standardizat care
acoperă întregul spectru al emoţiilor generate de operele de artă, fie că sunt emoţii
pozitive, fie negative.

Bucureşti, sediul Buyer Brain. Ana Iorga este fondatoarea primului laborator de
neuromarketing din Europa de Est. Neuromarketingul analizează răspunsurile unui
consumator la interacţiunea cu un stimul.

Unul dintre instrumentele pe care specialiştii de la Buyer Brain le folosesc pentru

măsurarea activităţii neuronale în faţa unui stimul este electroencefalograful.

„Cu ajutorul EOG-ului şi prin softurile pe care le folosim noi putem să ne dăm seama
dacă o persoană are o atitudine pozitivă sau o reacţie pozitivă sau de interes faţă de
stimulul respectiv, prin stimul înţelegem fie o piesă muzicală, fie o operă de artă”, spune
Ana Iorga.

Efectul Mozart a dus, atunci, la vânzări uriaşe de CD-uri ale lucrărilor marelui
compozitor austriac. Motivul? Cercetătorii au susţinut că unele sonate de Mozart
dezvoltă creierul unui copil sub 3 ani, fenomen denumit inteligenţă stimulată. Metoda a
stârnit controverse în rândul experţilor. Faptul că expui un copil la muzica faimosului
compozitor nu-l face mai deştept, au susţinut unii specialişti.

„Fenomenul Mozart trebuie să-l privim într-un mod oarecum critic în sensul că nu
poţi... ştiţi cum e, „ex nihilo nihil" cum spun latinii, dacă nu ai o bază genetică cât de cât
bună, nu poţi să scoţi un geniu matematic numai pentru că ascultă Mozart”, spune Ioan
Bradu Iamandescu.
Şi totuşi, doctorul Alfred Tomatis, un cercetător francez, a descoperit că sunetele de
înaltă frecvenţă energizează creierul uman şi deblochează problemele emoţionale şi
incapacitatea de învăţare. Iar muzica lui Mozart este cea mai bogată în sunete de înaltă
frecvenţă, a adăugat expertul.

„Pe baza tomografiei electronice cu pozitroni, care permite să se observe zonele din
scoarţa cerebrală care sunt activate, apar ca nişte luminiţe în zona respectivă, s-a
constatat că într-adevăr muzica lui Mozart activează 100% neuronii scoarţei cerebrale. A
fost o furie dezlănţuită asupra magazinelor de muzică în care au dispărut toate discurile
cu Mozart pentru că apăruse această idee - şi care este în foarte mare parte foarte
adevărată - că muzica lui Mozart dezvoltă gândirea spaţială, gândirea matematică şi că e
bine copiii chiar atunci când încă nu s-au născut, din luna a cincea, a şasea, mama să
asculte muzică de Mozart pentru că prin intermediul vibraţiilor se transmit prin uter la
făt şi acesta va căpăta o anumită abilitate de a gândi la nivel spaţial.

În multe grădiniţe şi şcoli din lume, profesorii de muzică îi încurajează pe cei mici să-şi
folosească creativitatea, prin desen, în timp ce ascultă muzică de Mozart.

Pentru copii, însă, spun specialiştii, mult mai benefică este muzicoterapia activă, adică
să înveţe să cânte la un instrument, spre deosebire de tehnicile receptive prin care
micuţii sunt încurajaţi doar să asculte muzică clasică.

„Cei care studiază pianul îşi dezvoltă ambele emisfere cerebrale, îşi dezvoltă conexiunile
interemisferice şi sunt studii care arată că inteligenţa este influenţată foarte mult de
aceste legături interemisferice. Pianul în mod special, din cauză că trebuie să-ţi
coordonezi ambele mâini în acelaşi timp, dezvoltă legăturile interemisferice, de aceea se
spune că pianul te ajută să devii mai deştept”, spune Ana Iorga.

Maestrul Marcel Octav Costea a început să cânte la orgă când avea 10 ani, la o mănăstire
franciscană din judeţul Hunedoara, unde a fost cooptat ca tânăr organist.

În prezent, este profesor universitar la Conservatorul din Bucureşti, unde predă jazz şi
semiologie gregoriană, una dintre discipline fiind improvizaţia la orgă. Este şi unul
dintre cei mai longevivi organişti ai Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti. Fascinaţia
muzicii baroce l-a însoţit întreaga viaţă.

„În muzică, barocul înseamnă în primul rând o bucurie şi o mare dragoste de a

improviza. De fapt, barocul este un fel de jazz, începând de la basul cifrat, în jazz există
un cifraj, muzicianul de jazz are doar câteva acorduri notate, restul este la libera lui
alegere ce face acolo. Improvizaţia e mult mai grea decât o muzică scrisă pe note. A
improviza presupune multă ştiinţă. Revenind la baroc, sigur, şi barocul are această
schemă, să zic improvizatorică, pe care se brodează toată muzica”, spune Marcel Octav
Costea.

Orga din Catedrala Sfântul Iosif, spune profesorul Costea, este deosebită, iar registrul ei
de harpă-vibrafon este extrem de rar în lume şi unic în România. După restaurarea din
anul 2008, realizată de maestrul Ferdinand Stemmer, numărul registrelor de
orchestraţie a crescut de la patru combinaţii într-o formă mecanică la peste 1000.

Mozart şi Bach erau compozitorii preferaţi ai lui Albert Einstein. Despre muzica lor,
celebrul om de ştiinţă spunea că este venită mai degrabă din Cosmos, decât pusă pe note
de mâna unui om. Pentru un interpret al muzicii lui Bach, însă, relaţia cu lucrările
faimosului compozitor baroc este cu totul specială.

„Iubindu-l pe Bach, automat îl iubeşti pe Dumnezeu, iubeşti barocul, evident, şi te

transformi. E un paradox. Am observat că în momentul în care interpretez Bach, mi-e
cel mai greu, cu toate că-l iubesc cel mai tare. Da, e o ciudăţenie, îmi face atât de bine,
încât mă pierd în această imensitate care înseamnă Bach. În primul rând, din punct de
vedere religios este un om extrem de profund, pot să spun trans religios. Barocul şi
Bach, Bach-ul ne influenţează sufletul, ne influenţează viaţa, relaţia cu toţi cei din jur, te
face să treci, vorbesc din punctul meu de vedere, să treci mai uşor peste anumite
momente dificile, să abordezi viaţa cotidiană cu un alt aer, cu un alt şvung, cu un alt
elan. Da, eu ce să spun? Bach e totul pentru mine”, spune profesorul.

Un studiu efectuat la Universitatea de Arte şi Ştiinţe din Tokyo a demonstrat că lucrările

de muzică clasică în Fa minor, adică percepute drept triste, nu îi trezesc neapărat
sentimente neplăcute ascultătorului. Motivul, spun specialiştii în neuroştiinţe, este acela
că există o diferenţă considerabilă între emoţia percepută muzical de către ascultător şi
cea resimţită de acesta.

„De exemplu, o muzică tristă e Simfonia a opta în Si Minor de Schubert, celebra

neterminată. Nu cred că e mai puţin tristă decât la minor. Ştiţi cum este? Raţionamentul
inductiv, dacă porneşti de la un număr de observaţii şi tragi o concluzie. Păi numărul
ăsta de observaţii trebuie să fie foarte mare pentru ca să ai un grad de valabilitate a
concluziei. Creierul este o enigmă. Muzica are un rol extrardinar în comunicare, pentru
că poţi să comunici prin muzică mai mult decât prin cuvinte”, spune Ioan Bradu
Iamandescu.
 Efectul Mozart la copii
08 Aprilie 2013

 1. Ce este efectul Mozart?

 2. Beneficiile muzicii clasica in dezvoltarea copilului
Efectul Mozart este o notiune folosita pentru a descrie modul in care creierul copilului
mic, sub 3 ani, poate fi dezvoltat, iar inteligenta stimulata, prin expunerea la unele
sonate create de celebrul compozitor de muzica clasica, Wolfgang Amadeus Mozart.
Metoda a creat numeroase controverse si dezbateri intre specialisti, nu toti fiind de
acord cu faptul ca expunerea timpurie a copilului la muzica marelui compozitor l-ar face

mai destept!

Ce este efectul Mozart?

Expresia de "efectul Mozart" a fost inventata de Alfred A. Tomatis, fiind dezvoltata

ulterior de doi cercetatori americani din California (medicii Gordon Shaw si Frances
Rauscher). Acestia au dat nastere unei teorii conform careia creierul unui copil sub 3 ani
poate fi stimulat daca asculta unele sonate sau creatii ale lui Mozart.
Cu alte cuvinte, daca un copil mic este expus frecvent muzicii compuse de acesta, apar
o serie de schimbari care se produc la nivelul unor procese psihice din creier. Se
imbunatatesc functii cogntitive importante, precum fi invatarea, memoria sau
concentrarea.
Pentru a-si sustine teoria, cercetatorii au facut si un studiu, in care mai multi copii erau
pusi sa asculte sonate ale compozitorului, iar apoi erau supusi unor teste de aptitudini.
Se pare ca cei care fusesera expusi muzicii lui Mozart obtineau punctaje mai mari decat
cei care nu fusesera expusi, dar specialistii au constatat ca efectele erau de scurta
durata, cam de 15 minute.

De la aceste studii, realizate de americani, a luat nastere si teoria conform careia

muzica lui Mozart ar stimula coeficientul de inteligenta la copii, idee care nu s-a dovedit
a fi adevarata nici macar in ziua de astazi. Mai mult chiar, multi adepti ai teoriei lor au
inceput sa extinda beneficiile sonetelor lui Mozart si asupra sanatatii fizice sau psihice.
La acea vreme, muzica compozitorului incepuse sa fie considerata un adevarat miracol
pentru sanatate.

Prin aceasta teorie, cei doi americani au demonstrat doar ca exista anumiti neuroni din
creier care sunt excitati in mod secvential si ca exista si anumite zone ale creierului care
reactioneaza la anumite frecvente, asa cum sunt si cele din muzica lui Mozart. Insa nu
este suficient pentru a spune ca muzica lui Mozart stimuleaza inteligenta copilului.

Cu toate acestea, nici macar studiile realizate de americani nu si-au gasit o explicatie
clara. Ideile cum ca muzica clasica ar face copiii mai destepti nu au fost dovedite,
nestiindu-se nici in ziua de astazi care este exact influenta pe care muzica clasica ar
putea-o avea asupra dezvoltarii inteligentei creierului unui copil.

Nu doar ca rezultatele nu s-au dovedit a fi adevarate si nu au niciun argument real la

baza, dar studii realizate ulterior celui facut de Shaw si Rauscher au avut rezultate
opuse, demonstrand faptul ca teoria americanilor este inconsistenta.

Au aparut, de-a lungul timpului, o multime de semne de intrebare si contra-teorii care au

desfiintat preuspusa descoperire a celor doi medici. S-a ridicat si o problema logica, de
bun-simt: daca muzica lui Mozart este un remediu pentru sanatate, de ce compozitorul
s-a imbolnavit de atatea ori pe parcursul vietii? Sau daca stimuleaza atat de mult
inteligenta, de ce nu sunt cei care au studiat si comentat indeaproape muzica lui
recunoscuti ca fiind cei mai destepti oameni din lume?

Beneficiile muzicii clasica in dezvoltarea copilului

Muzica clasica are multe beneficii in dezvoltarea copilului, efectele calmante si

relaxante fiind printre cele mai cunoscute dintre ele. Nu combate doar stresul, ci inlatura
si oboseala si ofera o stare de bine.
Muzica clasica poate avea un efect terapeutic si asupra durerilor fizice, nu doar in cazul
problemelor emotionale cu care se confrunta copilul.

In plus, ajuta si la stimularea concentrarii si atentiei copilului, dar nu este acelasi lucru
cu a fi mai destept sau inteligent!

Nu in cele din urma, muzica ar putea stimula inteligenta, insa acest lucru nu este
dovedit, deci nu exista o certitudine ca efectul este garantat. Totusi, nu strica si nici nu
face rau sa incerci! Copilul are doar de beneficiat din expunerea constanta la muzica
clasica!

Crezi ca muzica lui Mozart poate avea vreo influenta asupra inteligentei copilului? Mai
cunosti si alte beneficii ale expunerii copilului la muzica clasica? Spune-ne pererile tale in
sectiunea de comentarii de mai jos!