Meloterapia face minuni.

Terapia prin muzică

vindecă multiple afecţiuni

De cele mai multe ori suntem propriii noştri terapeuţi, chiar fără să realizăm acest lucru, când
după o zi obositoare ajungem acasă şi primul lucru pe care îl facem pentru a ne relaxa este să
ascultăm muzica preferată. Ne recăpătăm imediat liniştea, simţim cum stresul dispare, cum
gândurile negative fac loc celor frumoase, iar depresia care pusese stăpânire pe noi face loc
fericirii. Meloterapia poate trata tulburările mentale sau afective, anumite blocări mentale,
agresivităţi ascunse, dar şi câteva boli psihosomatice, cum ar fi astmul sau problemele de
alimentaţie. Muzica trezeşte spiritul de libertate, conştiinţa, îndepărtează pesimismul şi
melancolia, îmbunătăţeşte calitatea somnului şi creativitatea, reducând stările de stres şi
depresie. Meloterapia poate avea un puternic efect contra durerilor şi oboselii, deoarece
stimulează eliberarea de endorfine, aşa-numiţii hormoni ai fericirii.

Meloterapia era cunoscută încă din antichitate, ea fiind folosită în acele timpuri pentru a-i
încuraja pe cei care plecau la luptă, iar în papirusurile medicale egiptene care datează de acum
2.600 de ani se menţionează incantaţiile ca remedii pentru sterilitate, dureri reumatice şi
muşcături de insecte. În secolul I d.H., această modalitate de vindecare a bolilor a devenit
foarte folosită, vestitele şcoli din Padova şi Salermo introducând cursuri despre această tehnică
în programul de formare a medicilor. Marii compozitori ai lumii au creat opere care au un efect
demonstrat şi incontestabil în ameliorarea stărilor de panică, oboseală interioară, nervozitate şi
stres. Ţinând cont de faptul că viaţa noastră de zi cu zi este caracterizată de tensiuni
permanente şi stres, meloterapia acţionează ca un tratament care ne ajută să ne menţinem
sănătatea, măcar în ceea ce priveşte aspectul psihologic al problemei. „Pentru liniştire sau în
situaţii stresante, ascultaţi cel mai bine muzică clasică, melodii romantice sau cântece de inimă
albastră. Dacă vreţi să scăpaţi de emoţiile unui examen sau ale unui interviu important, puteţi
alege şi o muzică mai animată. Însă cel mai bine este să ascultaţi pur şi simplu discul preferat şi
stresul dispare imediat. Puteţi alege şi o combinaţie de aromoterapie (câteva picături de ulei
parfumat într-o lampă specială) şi o muzică adecvată, cu efecte liniştitoare, înviorătoare sau
pline de armonie”, a afirmat medicul psiholog Ştefan Barbu în cadrul unui studiu publicat de
site-ul cabinet-medical.ro. Încă înainte de a ne naşte, din a 16-a săptămână de sarcină, anumite
zgomote interne, cum ar fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar şi cele din afară ne
influenţează puternic. Organismul învaţă să reacţioneze la muzică şi la elementele ei - ritm,
dinamică, melodie -, iar după naştere cu atât mai mult. Până în clipa când un copil începe să
vorbească, el învaţă totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al ţipetelor - o
muzică primară a cărei experienţă ne ghidează o viaţă întreagă. De aceea, preocuparea
muzicală încă din prima copilărie ne stimulează şi pe plan intelectual.
Recomandări muzicale

Studiile de psihologie efectuate până acum în diverse laboratoare de cercetare au permis

elaborarea următoarelor recomandări:

• pentru calmarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi
Uvertura operei Parsifal de Wagner.

• pentru destindere psihică şi relaxare: Sonata pentru flaut, alto şi harpă şi Clar de lună de
Debussy, Nocturnele lui Chopin şi Apocalipsa animalelor de Vanghelis.

• pentru combaterea oboselii şi surmenajului: “Poemul simfonic Vltva de Smetana” şi

“Dimineaţa” de Grieg

• pentru tratarea stărilor depresive: Carnavalul de Dvorak.

• pentru calmarea stărilor de agitaţie: Oda bucuriei de Beethoven şi Corul pelerinilor de

Wagner.

• pentru tratarea nevrozei astenice şi a tulburărilor vegetative: Mica serenadă şi Simfonia nr. 41
de Mozart.

• pentru calmarea marilor suferinţe care apar în urma unor întâmplări tragice: Concertul pentru
violoncel de Dvorak şi Patetică de Ceaikovski.

• pentru relaxare: Claude Debussy - Sonata pentru pian şi harpă, Nicolo Paganini - Concertul nr.
4 în Re Minor, Piotr Ilici Ceaikovsky - Uvertura operei “Frumoasa din pădurea adormită”.

• pentru linişte interioară: Ludwig van Beethoven - Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata
pentru violoncel şi orchestra în sol minor), Franz Schubert – „Rosamunda” şi „Ave Maria”, Piotr
Ilici Ceaikovsky – „Lacul lebedelor”, Robert Schumann – „Reverie”, Wolfgang Amadeus Mozart -
Concert nr. 21 pentru pian şi orchestră.

• pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale: Wolfgang Amadeus Mozart – „Don Juan”, Franz
Lizst – „Rapsodie maghiară”.

• pentru surmenaj intelectual: Johann Sebastian Bach – „Fugile”.

• pentru ameliorarea durerilor fizice: Ludwig van Beethoven – „Pastorala“, Maurice Ravel –
„Bolero“, Frederick Chopin - Concert nr. 1 în Mi Minor.

• pentru stimularea şi energizarea organismului: Giuseppe Verdi - Marşul din opera „Aida”,
Johann Sebastian Bach - Brandenburgicele.