Sunteți pe pagina 1din 8

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Modul de Predare/Învăţare PROFILES IBSE

Notiţele profesorului

SUNETUL
CUM AJUNGE MUZICA LA CREIER?

Sugestii:
Pentru activităţile de învăţare propuse în modul, se presupune că elevii cunosc noţiuni
despre alcătuirea şi fiziologia urechii dobândite la orele de biologie.

Breviar teoretic:

1. Surse sonore. Sunete şi instrumente muzicale


Sunetele pe care le percepe urechea noastră sunt produse de surse (emiţătoare) sonore. Sursele
sonore sunt diverse: coardele vocale, instrumentele muzicale, membranele difuzoarelor aparate
(radio, casetofon, etc.).
Fenomenul care stă la baza producerii sunetelor este vibraţia unei unde sonore (mişcarea de o parte
şi de alta a unei poziţii date).
Vibraţia este periodică, adică se repetă la intervale egale de timp. Durata celui mai mic interval de
timp după care vibraţia se repetă se numeşte perioadă (T).

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

O altă marime fizică caracteristică vibraţiei este frecvenţa (). Frecvenţa unei vibraţii este inversul
perioadei  = 1/T .
Unitatea de masură pentru frecvenţă în S.I.este hertzul (Hz).
< > = 1/s = 1 Hz.
Un hertz este frecvenţa unei oscilaţii a cărei perioadă este o secunda.

Pentru obţinerea sunetului prin lovire se foloseşte diapazonul.

Caracteristici fiziologice ale sunetului:

a) înaltimea sunetelor se referă la frecvenţa de vibraţie a coloanei de aer, coardele sau membranele
care produc sunetul. Această caracteristică a sunetelor este relativă, în funcţie de înalţimea unui ton
de reper, odată cu creşterea frecvenţei crescând şi înalţimea.

b) intensitatea sunetului se măsoară în decibeli (dB); denumirea provine de la numele


inventatorului telefonului A.G.Bell. Sunetele care dau naştere la senzaţii plăcute sunt sunetele
muzicale, iar altele sunt auzite ca zgomote.

Infrasunete Sunete Ultrasunete


Frecvenţa undelor 0 Hz – 20 Hz 20 Hz - 20 000 Hz Peste 20 000 Hz
sonore
Caracteristici Nu se aud Se aud Nu se aud

c) timbrul este calitatea unui sunet de a avea o sonoritate proprie.

2. Propagarea sunetelor
Sunetul se propagă asemeni luminii, sub formă de unde sonore. Între cele două însa există o
diferenţă importantă: lumina se poate propagă prin vid, în timp ce sunetul este o vibraţie care are
nevoie de un mediu fluid (lichid sau gaz) pentru a se propaga. Viteza sunetului depinde de mediul
prin care se propagă. In aer, sunetul se propagă în medie cu viteza de 330 m/s.

3. Percepţia sunetelor

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

Funcţionarea urechii: Unda sonoră (aer)→ Ureche externa (pavilion)→Unda sonoră


(aer)→Ureche mijlocie (timpan oase mici)→ Unda sonoră (solid)→ Ureche internă
(melc)→Semnale nervoase→Creier

Undele sonore emise de o sursă sonoră fac să vibreze timpanul cu aceeaşi frecvenţă ca şi a
sursei sonore. Timpanul transmite vibraţiile unui ansamblu de oase mici prin intermediul
ciocănelului, care este solidar cu timpanul. Scăriţa are rolul unui piston, împingând înainte şi
înapoi lichidul din melc, transmiţându-i astfel vibraţiile. Celulele nervoase din melc transformă
vibraţiile din lichid în semnale nervoase, care ajung la creier prin nervul auditiv şi creează senzaţia
de sunet.

4. Muzica şi creierul

Cum ajunge muzica la creier?

Iniţial, muzica constă din vibraţii, care formează unde sonore pe măsură ce se propagă prin
aer. Urechea exterioară captează acele unde sonore şi le direcţionează prin canalul auditiv în
capătul căruia ele se lovesc de timpan înainte de a ajunge în urechea mijlocie. Trei oscioare
minuscule din urechea mijlocie amplifică undele sonore înainte ca acestea să treacă în urechea
interioara. Odată ajunse acolo, undele pătrund în cochilia umplută cu endolimfă. Mişcarea acestui
Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

fluid stimulează anumiţi neuroni care transformă undele sonore în impulsuri electrice. În final,
nervul auditiv transmite impulsurile electrice către creier, acolo unde ele sunt decodificate ca
sunet.

Odată ajunsă la creier, este interesant că muzica declanşează activitatea mai multor regiuni
ale acestuia decât orice altă funcţie executată de om, susţin neurologii. Astfel, tonalitatea este
procesată de cortexul prefrontal,de cerebel şi de lobul stâng, de cortexul parietal st ng şi de
emisfera dreaptă a cerebelului; în timp ce versurile sunt „macerate ” de zona lui Wernicke, de
zona lui Broca, de cortexul vizual şi de cortexul motor. În final, acest melanj de participări
stimulează răspunsuri emoţionale de diferite feluri.

Efecte pozitive:

Meloterapia- calea spre energizarea creierului

La om s-a demonstrat că ritmul muzicii influenţeaza undele cerebrale. Simplul fapt de a


asculta anumite melodii antrenează creierul influenţând stările psihice deorece atât creierul cât şi
inima au tendinţa să urmarească ritmul muzicii. Astfel, un ritm lent de 56- 64 de bătăi pe minut
calmează mintea, duce la încetinirea bătăilor inimii, face să scadă tensiunea arterială, respiraţia
devine mai lentă, regulată, fluidă.
Muzica are un rol foarte important în învăţare putând creşte receptivitatea şi capacitatea de
concentrare. Este considerată a fi o minune- medicament reuşind să dispară durerile de cap, elimină
stresul, ajută la concentrare şi vizualizare şi deschide conştiinţa interioară accesând cele mai înalte
octave ale minţii. Astfel ascultând mai mult timp muzică cu frecvenţe înalte, creierul se încarcă cu
energie, iar mintea se ascute.
Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:
5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

Muzica se poate asculta oricând, în timpul activitaţilor zilnice, când trebăluieşti prin casă,
când dormi, când mergi pe jos sau cu maşina. Muzica se ascultă în surdină, doar în fundal. S-a
constatat că sunt necesare cam 100 de astfel de terapii, adică să ascultăm muzica în mod regulat
timp de cel puţin 4 săptămâni, pentru condiţionarea urechii, energizarea creierului şi limpezirea
minţii.
De asemenea, neurologii au descoperit că ritmuri muzicale specifice anumitor frecvenţe de
undă sunt asociate cu rezultate emoţionale şi cognitive specifice. Astfel, potrivirea muzicii cu
undele cerebrale poate induce anumite răspunsuri sau stări de spirit.

Efecte negative:
Muzica la căşti - un pericol pentru auz

Potrivit unui studiu efectuat recent de UE, o persoană din zece, dintre cei care ascultă
muzica la căşti la un volum ridicat, riscă să-şi piardă auzul în cinci ani. Comisia Europeană încearcă
să descopere o nouă tehnologie care să protejeze oamenii de acest pericol. Conform regulilor de
siguranţă europeană nivelul decibelilor nu trebuie să depăşească 100. Unii cercetători sunt de părere
că şi această valoare este prea mare. In general oamenii ascultă muzică tare pentru a acoperi
zgomotele din trafic. „Mulţi tineri care ascultă muzica la un volum foarte ridicat un timp mai
îndelungat nu ştiu că pot să-şi afecteze în mod ireparabil auzul", a declarat Melena Kuneva, comisar
european pentru consumatori.
În prezent ascultă muzica la caşti între 50 şi 100 de milioane de europeni. Foarte mulţi dau
volumul la maxim, iar lucrul acesta este extrem de periculos pentru sănătatea auzului.

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

Îngrijorător este faptul că majoritatea persoanelor sunt copii şi adolescenţi. Studiul a fost
efectuat în colaborare cu Organizaţia Mondială de Sănătate în 12 ţari europene şi a cuprins şi
cercetări în ceea ce priveşte zgomotul nocturn care afectează foarte mult sănătatea oamenilor. Se
speră ca rezultatele obţinute să stimuleze guvernele statelor europene în modificarea legislaţiei în
această direcţie. În România, din ce în ce mai multe persoane se prezintă la medic cu traume sonore
acute, din cauza faptului că ascultă muzica la căşti cu nivelul sonor dat la maximum, susţin
specialiştii în ORL „În ultima perioadă, ne-am confruntat destul de des cu astfel de traume sonore,
cauzate nu doar de ascultatul muzicii la căşti, ci şi de boxele cu un nivel sonor foarte mare din
discoteci", a precizat, pentru Newsin, medicul primar ORL Codruţ Sarafoleanu.

Breviar experimental:
1. Pentru punerea în evidenţă a modului de vibraţie a unei surse sonore se pun la dispoziţie
următoarele: o chitară şi un diapazon .
Mod de lucru:
- Se ciupesc corzile chitarei;
- Se loveşe diapazonul.
Constatare:
În ambele cazuri, urechea recepţionează sunete. Emisia sunetului este datorată vibraţiei unei
surse sonore.
2. Pentru explicarea propagării sunetelor se pun la dispoziţie : o boxă şi diapazonul cu
ciocănelul din trusa de fizică.
a) Mod de lucru:
- Se ţine palma în apropierea unui difuzor care transmite, puternic, o melodie şi apoi
îndepărteaz-o încet de difuzor.
Constatări:
- Palma simte oscilaţiile aerului.
- Pe măsura ce creşte distanţa faţă de difuzor, oscilaţiile simţite de palmă devin tot mai
slabe.
Concluzii:
- Vibraţiile membranei difuzorului sunt transmise aerului;

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

- Sunetul se propagă din aproape în aproape, prin punerea în oscilaţie a tuturor punctelor unui
mediu;
- Intensitatea sunetului scade o dată cu creşterea distanţei dintre sursă şi receptor.
b) Mod de lucru:
- Se loveşte încet diapazonul cu ciocănelul;
- Se pune apoi diapazonul pe cutia de lemn.
Constatări:
- Sunetul auzit în primul caz este abia perceptibil;
- Sunetul auzit în al doilea caz este mult mai intens.
Concluzie:
Cu ajutorul unor cutii de rezonanţă sunetele pot fi mult întărite (intensitatea sunetelor creste).
3. Având la dispoziţie mulajul urechii umane (planşa cu alcătuirea urechii) explicaţi cu propriile
cuvinte modul de percepere a muzicii de către creier şi legătura între undele cerebrale şi acustice.

Bibliografie:

1. Manual de fizica cls.a VII-a, Editura Radical (Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Viorica
Pop, Cristina Stoica)
2. Ghidul profesorului (vol.III), Editura Radical, Craiova

3. Manual de biologie pentru cls. a VII-a,Editura Corint (Zoe Partin, Luminiţa Logofătu,
Cezar Th. Niculescu)

4. Enciclopedia pentru tineri LAROUSSE-Energia şi materia, Editura Enciclopedia RAO.

5. Manual de fizica cls. a VIII-a, Editura Teora Educaţional (Constantin Corega, Dorel
Haralamb, Seryl Talpalaru)

6. www.stiintasitehnica.com

7. http://www.referat.ro/referate_despre/surse_sonore_wikipedia.html
8. http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-gimnazial/fizica/clasa-a-7-
a/propagareasunetului,auzul si perceptia sunetului

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa
PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based
Learning and Education through Science

9. http://www.thepyramidpower.com/romanian/meloterapia-terapia-de-vindecare-cu-sunete-f41

10. http://www.eva.ro/sanatate/medicina-generala/castile-si-auzul-sfaturi-care-ti-protejeaza-

11. http://profiles.ssai.valahia.ro

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:


5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea
profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa