Repere pentru disciplinele științifice – exemplificare la disciplina Educație

muzicală

Secțiunea 1 Din perspectiva curricululmui scris (programa școlară)

Prin analizarea planificării calendaristice a anului școlar 2019-2020, de exemplu, un

profesor identifică probleme in ceea ce privește structurarea competențelor
1.1,2.1,3.1.

În tabelul de mai jos sunt prezentate aceste competențe și sunt reținute și activitățile
de învățare, deși au caracter orientativ, care sunt corelate cu parcursul școlar din
perioada vizată de această analiză.

Clasa a V-a Clasa a VI-a

1.1. Interpretarea vocală a unor piese
monodice
- exerciții de respirație și de emisie
- exerciții de coordonare a cântului în ansamblu
(față de gesturile profesorului)
- exerciții pentru păstrarea unei pulsații constante
- interpretarea unor lucrări muzicale simple
1.1. Interpretarea vocală a unor piese
monodice și pe 2 voci
- exerciții de respirație, emisie, intonație,
păstrarea pulsației ritmice constante
- elemente de cânt pe două voci: responsorial, în
canon, cu ison sau ostinato
- înregistrarea pe suport electronic a unor piese
muzicale

2.1. Utilizarea notației înălțimilor sunetelor în 2.1. Operarea cu intervalele simple

lecturarea și scrierea unor fragmente de piese
în Do major și la minor
- asocierea unui cântec cunoscut cu
reprezentarea sa grafică
- jocuri de recunoaștere, intonare și scriere a
unor note
- diferențierea între mersul treptat și salturi în
notația și intonația unor fragmente muzicale
- diferențierea intervalelor de la 1p la 8p
- identificarea unor intervale muzicale în
lucrările studiate
- exerciții pentru testarea și dezvoltarea
auzului diferențiat, privitoare la intervalele
simple, cu ajutorul unor softuri/platforme
digitale (de ex. www.teoria.com,
www.musictheory.com, Absolute pitch, Perfect
Ear etc.)

3.1.Descrierea stărilor și ideilor generate de
audierea unor lucrări muzicale
- discuții libere asupra conținutului afectiv și
ideatic al unor lucrări
- imaginarea unui interviu cu un compozitor
3.1. Perceperea unor noțiuni muzicale prin
audiție direcționată
- observarea diferențelor major/minor,
vocal/instrumental, binar/ternar, cruzic/anacruzic,
repetiție/schimbare structurală, în audierea unor
fragmente muzicale
- observarea relațiilor între structura și conținutul
unei piese și funcția ei socio-culturală (dans,
cântec tradițional, repertoriu ocazional etc.)
- observarea unor structuri modale oligocordice

Clasa a VI-a
2.4 Observarea unor procedee componistice
- observarea utilizării binomului
repetiție/schimbare în discursul muzical
- identificarea construcției mono-, bi-, tri-partite a
unor piese muzicale (de schema formală A, AB,
ABA)
- observarea unor procedee variaționale
- utilizarea unor structuri ritmice pentru
improvizații
Clasa a VII-a
2.3. Realizarea unor scurte fragmente
muzicale, prin utilizarea repetiției, secvenței,
contrastului
- exerciții de combinare a unor segmente
muzicale date
- exerciții de dezvoltare a unei melodii, plecând
de la un incipit dat
- exerciții de observare și aplicare a unor
procedee componistice
- utilizarea unor softuri specifice pentru alcătuirea
unor piese muzicale (în măsura existenței
licențelor/aparaturii de specialitate)
Clasa a IX-a
1.2. Descifrarea unor teme accesibile
din creaţiile muzicale audiate, corelând vocal
sau instrumental semnul cu sunetul
și pentatonice în lucrări muzicale pop – rock
Clasa a VII-a
2.3. Realizarea unor scurte fragmente
muzicale, prin utilizarea repetiției, secvenței,
contrastului
- exerciții de combinare a unor segmente
muzicale date
- exerciții de dezvoltare a unei melodii, plecând
de la un incipit dat
- exerciții de observare și aplicare a unor
procedee componistice
- utilizarea unor softuri specifice pentru alcătuirea
unor piese muzicale (în măsura existenței
licențelor/aparaturii de specialitate
Clasa a VIII-a
2.2. Utilizarea unor elemente de construcție
muzicală
- identificarea construcției de tip rondo a unor
piese muzicale (de schema formală ABACA)
- utilizarea unor procedee variaționale (faţă de
fragmente propuse de profesor şi elevi)
- observarea segmentelor componente ale unei
scene/tablou dintr-o operă (uvertură, recitativ,
arie, duet, moment de ansamblu etc.)
- crearea unor scurte melodii cu structuri bi- și tri-
partite
Clasa a X-a
1.2. Redarea instrumentală şi/sau vocală a
unor cântece şi teme accesibile, pe baza
audiţiei şi a descifrării creaţiei muzicale
 Progresia competențelor specifice face posibilă intervenția de tip remedial. De
exemplu, competențele 1.1,2.1,3.1 din clasa a V-a reprezintă o achiziție care stă la
baza dezvoltării competențelor 1.1,2.1,3.1 din clasa a VI-a, si ca urmare, aceste
aspecte vor fi luate in considerare în planificarea pentru clasa a VI-a.

Competența 2.4 reprezintă o achiziție care stă la baza dezvoltării competenței 2.3
din clasa a VII-a.

Competența 2.3 din clasa a VII-a reprezintă o achiziție care stă la baza dezvoltării
competenței 2.2 din clasa a VIII-a.

Competența 1.2 din clasa a IX-a reprezintă o achiziție care stă la baza dezvoltării
competenței 1.2 din clasa a X-a.

RECOMANDĂRI: In planificarea școlară pentru clasa a VI-a (2020-2021) se includ:

 Unitățile de învățare care vizează cu precadere 1.1,2.1,3.1 (cls a V-a) corelate cu
conținuturile: vor fi structurate în cadrul competențelor 1.1 ,2.1,3.1de la clasa a
VI-a.
 Unitatea de învățare care vizează 2.4 de la clasa a VI-a corelată cu conținuturile
va fi structurată în cadrul competenței 2.3 de la clasa a VII-a.
 Unitatea de învățare care vizează 2.3 de la clasa a VIII-a corelată cu conținuturile
va fi structurată în cadrul competenței 2.2 de la clasa a VIII-a.
 Unitatea de învățare care vizează 1.2 de la clasa a IX-a corelată cu conținuturile
va fi structurată în cadrul competenței 1.2 din clasa a X-a.
 Din acest motiv, unitățile de învățare care sunt focalizate pe aceste competențe
și conținuturi, se vor planifica în primele săptămâni ale începutului de an școlar.

Pentru identificarea zonei de intervenție în vederea construirii învățării este necesară

o evaluare centrată pe competențe care să indice nivelul de performanță pentru
achizițiile prevăzute în curriculum.

Secțiunea 2

 Din perspectiva curricululmui realizat (achizițiile elevilor)

Realizarea unei evaluări inițiale, pe baza unor sarcini variate care să vizeze
competențele stipulate în programa clasei anterioare. Evaluarea se va realiza prin
aplicarea unor instrumente de evaluare/metode cum ar fi testul scris - permite o
măsurare a gradului de realizare a competențelor specifice vizate, liste de verificare,
grile de evaluare criterială etc. Ce va cuprinde setul de repere?
  exemple de sarcini de evaluare/teste inițiale (de nivel minim, mediu
și de înaltă performanță) însoțite de repere pentru elaborarea
acestora în scopul replicării de către profesori în raport cu contextul
clasei la care lucrează. Toate sarcinile vizează competențe. Se vor
oferi: testul elevului, bareme, modalități de analiză și
raportare/feedback în contextul competențelor specifice
 analiza rezultatelor cuprinzând și soluții pentru construirea în
spirală a noilor achiziții, prin angajarea nivelului existent și
structurarea componentelor încă instabile.
 Întrebări utile pentru profesor în acest context: ce reiau? ce
reformulez în noi contexte? ce competențe din anul precedent
fuzionează cu elemente / componente din anul în curs?

Secțiunea 3

din perspectiva integrării tehnologiilor în procesul de predare/învățare

Curriculumul actual, prin centrarea pe competențe cheie, include o serie de

elemente care țin de utilizarea instrumentelor digitale. Contextul întreruperii
cursurilor din cauza pandemiei a accentuat aceste aspecte și a adus perspective
noi învățării școlare. În acest sens, tranziția în noul an școlar ar deveni un proces
efectiv și eficient dacă este continuată folosirea digitalului ca instrument de
facilitare a învățării și a comunicării între elevi și/ sau cu profesorul. Ce va
cuprinde setul de repere?
o exemple vizând utilizarea instrumentelor digitale:
 pentru învățare (resurse utile, bune practici, componente din
curriculumul obligatoriu; continuarea utilizării platformelor de
învățare (Google classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmodo,
Learningapps etc.);
 pentru feedback (social media ca instrument util pt. reflexivitate și
metacogniție; blog pt feedback la redactare/ teme;
 comunicare cu și între elevi (utilizarea Whatsapp,
Facebook/Messenger, email wrc, aplicații mobile favorite etc.)
 comunicarea colaborativă online (utilizarea Meet, Skype, Zoom,
blog etc.).

Secțiunea 4
În contextul întreruperii cursurilor în martie, elevii din comunitățile dezavantajate
s-au aflat în imposibilitatea de a participa la ”clasa virtuală”. Prin urmare, este
necesar un sprijin susținut pentru elevii în risc major. În mare parte, reperele
urmează aceleași direcții de mai sus, dar construcția repornește de la definirea
nivelului minimal al competențelor specifice pentru clasa a VIII-a care trebuie
urmărit. Expunerea la tehnologie (unde este posibil) se va face gradual. Ce va
cuprinde setul de repere?
o o secțiune dedicată sprijinului pentru elevii din comunități dezavantajate
care se sprijină pe :
 valorificarea resurselor din Hai la școală/ Educație incluzivă de
calitate
 învățare remedială
 depășirea clișeelor didactice și culturale