Muzica gregoriană

Numită și cânt Gregorian este ungen muzical liturgicutilizat în cultul crestin catolic.

Inspirată de muzicaprimelor generatii de crestini de pe teritoriul Imperiului Roman de
Apus– aceasta avându-si, la rândul ei, originea în Greciadecadentă – muzica
gregoriană s-a dezvoltat însecolele VI – XI. Numele său pleacă de la cel
al papeiGrigore I cel Mare(a doua jumătate a secolului al VI-lea),care a condus
oreformăpentru unificarea muzicilor  bisericesti pe tot cuprinsul Europei de Vest.

Arvo Part - Tropus

Neavând un sistem precis de notaţie, biserica perpetua un repertoriu muzical

transmis oral, aşa încât cântările se deformau şi se adaptau conform tradiţiei locale. Se
simţea nevoia fixării unui ordo, a unui anumit repertoriu cu un fond de melodii. Nu
exista, ca astăzi, conceptul de compoziţie, căci nimeni nu concepea să creeze o
melodie. Cântările primitive se învăţau şi se transmiteau altora cât mai fidel tradiţiei,
ele fiind considerate de origine divină. O miniatură dintr-un vechi manuscris ni-l
înfăţişează pe papa Gregorie I dictând unui scrib, aşezat la picioarele lui. Acesta avea
pe braţe o tabulă, pe care scria neume. Papa dicta scribului ceea ce Sfântul Duh, sub
forma unui porumbel, îi dicta la ureche.
Cântul gregorian n-a fost opera unor compozitori, căci melodiile practicate
erau preluate de către cântăreţi ca dintr-un fond tradiţional, îmbogăţit mereu şi şlefuit
de fiecare în parte. De aceea nu avem menţionate nume de compozitori, afară de cei
cărora tradiţia le atribuie unele creaţii
Cântul gregorian poseda o austeră poezie, cu unele momente de elevată
solemnitate şi autentică vibraţie emoţională. Dorind să păstreze nealterată sobrietatea
cântului bisericesc, ierarhii s-au opus oricărei schimbări sau adăugiri. Dar, ca orice
fenomen artistic, nici limbajul muzical, nici structurile, nici stilul nu pot rămâne
încremenite. Difuzarea cântului gregorian în practica unor popoare cu climat spiritual
diferit a avut ca efect infiltrarea unor elemente eterogene în repertoriul religios.

Herman Contractus – Salve Regina: Calugar benedictin, olog din nastere,

acesta este lasat de catre parintii sai de la varsta de 7 ani intr-o manastire din
Reichenau (Germania). Desi la inceput a intampinat mari dificultati in invatarea
scrisului si cititului, acesta ajunge sa fie autorul celor mai importante cronici
religioase, tratate de istorie dar si studii de astrologie, matematica si nu in ultimul rand
muzica. Spre sfarsitul vietii, ca si cand problemele de sanatate nu ar fi fost suficiente,
acesta orbeste. Din acel moment Herman isi consacra timpul scriind imnuri de slava
Fecioarei Maria, unul din acestea intitulat Salve Regina, imn aflat printre cele mai des
intalnite in cadrul slujbelor catolice.
La determinarea stilului gregorian, acel cantus planus eminamente diatonic, cu
ritm liber dar liniştit şi intervale fără salturi, au contribuit părinţii bisericii şi
teoreticienii, care au preluat mecanic şi impropriu preceptele vechii teorii eline. În
primul rând s-a aplicat teoria ethosului la mistica creştină, dar s-a evitat ritmul stenic,
specific muzicii populare şi ritmia vie a dansului. Temelia cântărilor bisericeşti
fiindpsalmodia, ritmia liberă a fost considerată adecvată cântului religios.
 Divine Works – Ancient Persons

Referitor la cantecul Gregorian profesorul A. Tomatis vorbeste ca de o

„bijuterie exceptionala, culme a ceea ce a putut realiza omul in cautarea Domnului.
Imnurile gregoriene actioneaza in mod vibratoriu asupra centrilor superiori de
energie, asupra inimii, ridicand sufletul omului spre Creator: „Entuziasmul inimii se
exprima spontan prin cand, dans, miscarile ritmice ale corpului. Dintotdeauna virtutea
exaltanta a sunetelor invizibile, care misca si uneste inimile oamenilor, a fost
considerata o enigma. Suveranii profitau de aceasta inclinare naturala pentru muzica,
O accentuau si o ordonau. Muzica era privita ca un lucru grav si sfant, ce trebuia sa
foloseasca la purificarea sentimentelor oamenilor. Ea era destinata sa celebreze
virtutile eroilor si sa intinda astfel o punte in directia lumii invizibile. In templu de
apropiai de divinitate folosindu-te de muzica. Unind gandirea umana cu divinitatea in
momente solemne de emotie religioasa, se pecetluia legatura intre Dumnezeu si
omenire.”
Rugaciunea si meditatia ajuta la maturizarea psihologica, iar daca se mai
adauga si muzica, efectele sunt cu mult mai evidente in transformarea personalitatii.
In acest sens Cayce spunea cuiva al carui caracter era lipsit de flexibilitate. „Da-i
muzicii locul care i se cuvine. Entitatea sa asculte muzica si sa se lase ghidata de ea.
Nu muzica la moda, ci aceea care construieste armonia, care construieste o punte intre
sublim si finit – adica intre infinit si spiritul care are limite.”Cultiva muzica, pe cat
posibil, cat mai des in dezvoltarea corpului si spiritului. Aceasta iti va diminua treptat
tendinta spre incapatanare.”

Dan Gipson – Graduale and Alleluia - Dan a produs multe filme și seriale
de televiziune , prin care a readat frumusetea naturii, înregistrand sunetul faunei
sălbatice. Acesta a fost pionierul acestei tehnici de redare a sunetelor din natura
lasand uneori si albume muzicale ce au la baza aceste efecte.
Solitudes - Ilumination