Sunteți pe pagina 1din 10

“Educatia fara muzica este ca un oras fara electricitate unde

nu poti conecta sufletul catre univers!”


Traian Constantin

Manual de Educatie
Muzicala
Invatamant liceal
Clasa a 9-a
Prof. Traian Constantin
Romania, 2016
Lectia 1 – Inceputul Muzicii in Evul mediu (sec. IV-XVI)
Cuvantul Muzica isi are originea in limba greaca “MUSE”, semnificand INSPIRATIE in arta creatoare.

Sf. Ioan Damaschin Sf. Ioan Gura de Aur


(675 – 749) (347 - 407)
Calugar sirian, muzician si Preot, muzician si patriarh al
patriarch al bisericii crestine bisericii crestine din imperiul
din imperiul bizantin. bizantin.

Au existat doua mari centre culturale:

1. Centrul cultural muzical din rasaritul Europei


2. Centrul cultural muzical din apusul Europei

I. Centrul cultural muzical din Rasaritul Europei

A fost reprezentat de Sf. Ioan Damaschinul si sf. Ioan Gura de Aur.

Sf. Ioan Damaschinul a fost un Calugar sirian, muzician si patriah al bisericii crestine din Imperiul Bizantin.
(Imperiul Bizantin a reprezentat al doilea mare imperiu regal, ce fusese dominat de armata din Roma, Italia;
iar perioada istorica a imperiului bizantin a existat intre (sec. IV – XV), ce a fost ocupata de romani).

Sf. Ioan Damaschinul a fost considerat parintele bisericii Ortodoxe cu capitala la Constantinopol, in Turcia.
Azi, orasul Constantinopol poarta numele de Instambul, oras in Turcia.

Sf. Ioan Gura de Aur a fost preot, patriarh si muzician. A fost primul care a compus o liturghie relgioasa
pentru biserica, azi, este recunoscuta ca fiind prima liturghie ortodoxa. Liturghia cuprindea imnurile
primilor crestini si cantarile psalmilor din biblie.

La inceputul epocii Medievale, la Constantinopol se naste o noua arta, cu numele de ARTA PSALTICA
BIZANTINA. Aceasta era strans legata de muzica religioasa.

Limba de comunicare oficiala era limba Latina si limba Greaca.

In perioada epocii artei bizantine se naste un nou stil muzical, cu numele de MUZICA PSALTICA RELIGIOASA.
Muzica psaltica s-a nascut in epoca medievala odata cu contributia sf. Ioan Damaschinul, care a scris o carte
cu cantece religioase in limba greaca, numid-o OCTOIH. Acesta a preluat scarile muzicale de la vechii greci si
le-a reteoretizat in stilul muzicii bizantine.

Sf. Ioan Damaschinul a reteoretizat cele 8 moduri de la vechii greci (scari muzicale), acesta le-a denumit
EHURI sau GLASURI. Aceste moduri bizantine erau formate din 4 tetracorduri de la vechii greci (reprezinta
un grup de 4 sunete succesive puse pe diferite trepte), prin combinarea a doua tetracorduri a format noile
scari muzicale bizantine de opt sunete.

Cantul religios bizantin era interpretat de voci masculine, in stil monodic (pe o singura voce) sau omofonic
( pe patru voci).

Exemplu de Tetracorduri si Moduri antice grecesti

Sf. Ioan Damaschinul a preluat modelul de la Modurile si Tetracordurile vechilor greci si a format Modurile
Bizantine (Ehuri sau glasuri se mai numeau, fiind numerotate glasul 1, glasul 2, glasul 3 etc); introducand
accidenti muzicali; alcatuirea glasurilor si neumelor fiind influentata si de muzica popoarelor antice arabe si
asiatice cu care se invecinau.

Exemplu de Moduri Bizantine


Muzica Bizantina era scrisa si cantata dupa 4 sisteme:

1. Ekfonetica: Este prima forma de notatie muzicala, bazata pe accentele din versuri ale prozodiei
grecesti. Ekfonetica fiind folosita si in zilele noastre de preotii ortodoxi, prin recitarea textelor din
biblie in stilul parlando (pe jumatate vorbite si cantate).

2. Neumatica: Reprezinta echivalentul intervalelor muzicale de la vechii greci.

o kentimă - urcă două trepte prin salt. Întâlnit doar în combinaţie cu oligon şi petasti sau sprijinită pe acestea.

ipsili - urcă patru trepte prin salt. Întâlnit doar în combinaţie cu oligon şi pentasi sau sprijinit pe acestea.

Muzica era scrisa prin neume, semne grafice dupa care puteau intona sunetele fie mai sus sau ma jos,
ritmul si dinamica. (Erau semne grafice grecesti combinate cu semne grafice asiatice).
3. Note muzicale bizantine: Ni, pa, vu, ga, di, che, zo, ni.
Aceasta reprezinta scara muzicala psaltica.

4. Modurile Bizantine (Glasuri – din limba slavona, sau Ehuri – din limba greca): Era Muzica canta pe modurile
antice grecesti dar modificate melodic in stilul psaltic, cu influente grecesti si arabe. Fiecare mod continea
anumite formule melodic, acestea erau impartie dupa sistemul teoriei muzicale de la vechii greci in 2 (doua)
sisteme,
I. Autentice: glasul 1, glasul 2, glasul 3 si glasul 4; si
II. Plagale: (derivatele celor patru glasuri) glasurile 5, 6, 7 si 8.
Unii compozitori bizantini denumeau glasurile dupa numele scarilor muzicale, déjà existente de la vechii
greci: (Dorian, Phrygian, Lydian si Mixolydian)

(In stanga imaginile de mai jos se afla scara bizantina, in dreapta se afla echivalentul celor 8 glasuri bizantine, dar
transcrise pe sistemul muzical, al portativului muzical modern.
Cantarea spaltica religioasa ortodoxa inca mai foloste si in zilele noastre, in Romania si Grecia semnele
muzicale bizantine. In Rusia nu se mai folosesc acest sistem bizantin, se foloseste muzica corala scrisa
pe portativ, omofon (pe patru voci corale).

Ex. 3 Melodie Pslatica scrisa cu neume

II. Centrul Cultural muzical din Apusul Europei

Aceasta a fost reprezentata de PAPA GRIGORE CEL MARE

(Sec. al VI-lea)

Acesta era Reprezentantul bisericii crestine din imperiul roman de


apus al Europei, cu capitala la Roma, Italia.

PAPA GRIGORE CEL MARE In apusul europei Muzica era influentata de arta Bizantina, dar
( 540- 604) datorita culturii diferite dintre Roma si Constantinopol, la Roma se
Papa al Bisericii crestine din Roma dezvolta un nou stil de muzica “Cantul Gregorian”.

Papa Grigore Cel Mare considera dificila cantarea stilului bizantin prin intonarea acelor neume foarte greu
de citit si cantat; a dorit reformarea cantului religios, folosindu-se de tetracordurile si modurile de la vechii
greci, dar modificate, si eliminarea cantarii prin melisme multiple, ca sa poata fi cantat cat mai simplu si
pur.

Papa Grigore cel Mare a compus cantece religioase in limba latina, numid-o ANTIFONAR. Odata cu
reformarea cantului religios din apusul europei se naste noul stil muzical ce-i poarta numele:
Cantul Gregorian.
Muzica din Imperiul roman de apus al europei, in Italia, era scrisa pe baza alfabetului latin, a neumelor, dar
diferite, si a modurile gregoriene.

1. Sistemul notelor muzicale era format din primele 7 litere ale alfabetului latin (a,b,c,d,e,f,g)

2. Neume gregoriene (Acestea erau diferite de cele bizantine ca forma grafica)


3. Sistemul Modal Gregorian
Au existat 8 (opt) moduri gregoriene, ce purtau nume grecesti. Un Mod reprezinta o scara muzicala
formata din unirea a doua tetracorduri , formand scara muzicala cu 8 sunete, fiecare mod are o
formula melodica unica. Acestea au fost impartite in:
I. Autentice: Ionian, Dorian, Frigian, Lidian
II. Plagale: Mixolidian, Eolian, locrian

Din toate modurile, cel care nu a fost folosit in epoca medievala in cantarile bisericesti din imperiul de apus
al europei a fost Modul Locrian, acesta a fost folosit mult mai tarziu in muzica intrumentala nereligioasa,
in sec. al XIV-lea. In toata epoca medievala, cvarta marita sau enarmonicul sau, cvinta micsorata a fost
considerata un mod strident si neplacut urechii, datorita celor trei tonuri succesive pe care nici un mod
muzical nu o avea la baza. Cvarta marita fiind numita de biserica crestina din imperiul roman de apus:
“cvarta diabolis”, pentru ca avea intervalul cel mai strident si disonant dintre toate cele opt moduri
muzicale. Cvarta marita suna extreme de strident si neplacut urechii, iar cantarile religioase care erau
inaltate lui Dumnezeu trebuia sa aduca o stare de beatitudine, liniste si pace, iar preotii care inaltau
cantece lui Dumnezeu considerau ca acel triton (trei tonuri successive) pe care cvarta marita o continea,
aducea o stare de tensionare si furie doar prin felul cum suna de strident. Preotii si calugarii din apus
considerau ca, datorita starii pe care cvarta marita o inducea ca disconfort fonic si launtric, i-a determinat
sa nu foloseasca cvarta marita in cantarile religioase ce erau inchinate lui Dumnezeu, chiar si in zilele
noastre. Astazi, fiind vorba de cantul religios al slujbei catolice.

Ex. 4 Modurile Gregoriene, se mai numeau Modurile Medievale sau Modurile Populare.
Exemple de cantece scrise pe Sitem Bizantin si Sistem Gregorian
Apasati Click “♫” pentru audierea melodiei

Muzica Bizantina

1. Ioan Gura de Aur 2. Ioan Damaschinul 3. Jon Cucuzel


(1280 – 1360)
♫ Liturghia ortodoxa ♫ Paschal Canon
♫ Psalm 14th Century
Muzica Gregoriana

4. Papa Grigore Cel Mare 5. Léonin 6. Perotin


♫ Salve Regina ♫ Christus Resurgens ♫ Alleluia nativitas
A compus prima forma de
muzica polifonica “Organum”

7. Adam de la Halle 8. Philippe de Vitry 9. Guillaume de Machaut


♫ Le Jeu de Robin et Marion ♫ Vos quid admiramni ♫ La Messe de Notre Dame
(Prima liturghie catolica)

. 10. Francesco Landini


♫ Eco primavera