RENASTEREA MUZICALA sec 15-16

• reprezintă apogeul polifoniei vocale

• umaniștii Academiei Florentine cărora li s-au alăturat eruditii greci exilati, ei văd din nou în
om „ măsura tuturor lucrurilor„ (Protagoras) și încearcă o abordare mai experimentala a
lumii.
• Italia se va grabi sa intre prima pe acest fagas, reprezentând centrul renasterii, pe când
Franța rămâne vreme indelungata fidela mentalitatii gotice.1
• renasterea ne ofera un peisaj muzical contradictoriu: diversitatea cantecelor(franceze,
italiene, engleze, germane) și a muzicii religioase (plurala și multilingva)
• polifonia renasterii se extinde la dublul cor pt opt voci, ba chiar atinge dimensiunia de
patruzeci de părți (motetul Spem în alium de Tallis)
• abandoneaza vechea suprematie a tenorului, vocile tind spre egalizare , ele vor face în
curând evidenta polaritatea bas- nota de vârf
• se consacra utilizarea cosonantelor imperfecte 3ta, 6ta
• Se diferentiaza cele 2 feluri de muzica : - muzica religioasă bazata pe traducerea gregoriana
cu forme ca missa și motetul
- muzica laica bazata pe influența popular chanson
în Fr, madrigal în It, lied polifonic în Anglia și Germania
• Muzica catolica (religioasa)aceasta rămâne fidela misei parafraza (a unei melodii), misei
parodie care fragmenteaza , pentru a o amplifica, o polifonie preexistenta și motetul în latina
• către mijlocul veacului apare oratoriul motet , având ca tema Patimile lui Iisus -in intregimie
polifonic
• oratoriul răspuns -monodic intretaiat de interventiile corului format din credinciosii ce
asista la slujba
• Josquin des Prés 1445-1521 este reprezentantul ideal al muzicii bisericesti, declarat Luther
• Roland de Lassus (Orlando di Lasso 1532-1594 ) a locuit în Franța unde a compus
chansonul , apoi în Italia madrigalul , în Germnia -liedul polifonic. Lucrările sale sunt pe 4
– 6 voci, a scris în total 2500 lucrări în toate genurile epocii
• Palestrina 1526-1594 capelmaistru în marile bazilici romane, a compus aproape 100 de mise
și 600 motete.

Madrigalul
- este o piesa vocala cu stil și structura foarte libera. Foarte diferit de madrigalul florentin din
secolul al XIV- lea, scris la o voce cu accompaniament instrumental, madrigalul italian din sec XVI-
lea , la care se face referire aici în mod specific, este în stil polifonic, în general pe cinci voci și a
capella .
- se naște din fuziunea a doua stiluri al frottolei2 italiene și al chansonului polifonic franco-flamand.
- reprezentanti care contribuie la evolutia madrigalului sunt: Palestrina, Giovanni Gabrieli,
Gesualdo și Monteverdi.
- sub impulsul lui Monteverdi , madrigalul începe sa evolueze așa cum o impune estetica vremii,
monodia și basul continuu înlocuiesc stilul polifonic
- apar duouri, triouri și recitative : madrigalul acompaniat devine madrigalul dramatic sec 17,

Motetul
- este o piesa vocala , prin esenta liturgica, cu functia de a ilustra specificul unei slujbe
1Goticul este o perioadă din arhitectura și arta europeană medievală începând cu anul 1140 și până în jurul anului 1500. Termenul a fost introdus în
anul 1550 de Giorgio Vasari, care făcea aluzie peiorativă la tribul germanic al goților, ca prototip pentru o cultură inferioară, "barbară"
2FRÓTTOLA s. f. vechi cântec italian pe mai multe voci, cântat la carnavaluri și în reprezentații teatrale.
- în sec al 15 lea motetul medieval ii face loc unei noi forme . Din motetul a capella în stilul
imitatiilor așa cum au lăsat exemplu școlile flanco -flamanda (Josquin, orlando di Lasso) și școala
romana (Palestrina, Victoria ) vor deriva cele mai diverse forme de la misa (vocala) la ricercar
(instrumenrtala)
- în sec 17, motetul italian evoluează spre un stil monodic, în care vocile soliste(in general una sau
doua) sunt susținute fie de un simplu bas continuu, fie de orchestra.Forma tinde să se identifice cu
cantata de biserica în devenire.
- la sf sec motetul ca și cantata este presarat cu recitative, arii, duouri și triouri.
- în ajurul anului 1720 J.S.Bach da capodopera motetului cantată. Cu Magnificat.
- Stuctura motetului a capella scris în general pe patru și cinci voci, este determinat de un text latin
extras dintr-o slujba religioasă. La polifonistii scolilor franco-flamande și rămână textul determina
structura muzicala a lucrarii, fiind folosit procedeul imitatiei contrapunctice apreciata în polifonia
vremii.
- unitatea provine doar din egalitatea perfectă a vocilor, niciuna dintre ele nu este subordonata celei
invecinate bas sau sopran

Misa
Misa este probabil cea mai importanța forma, dacă nu și cea mai veche, din muzica sacra. Este o
forma vocala compusa: cuprinde 5 părți distincte , care corespund celor cinci rugăciuni cântate din
ordinarium3 în misa catolica.
- originea ei dateaza din primele etape ale crestinismului sau cel puțin din Evul Mediu foarte
timpuriu
- în perioada gregoriana s-au conservat 17 mise , compuse intre sec 10 și 14. Primii polifonisti sec
12, pun pe muzica anumite fragmente Kyrie sau Gloria. Abia în sec 14 apar primele mise pe 4 voci
Nostre Dame de Guillaume de Machaut
- deși pentru misele din sec 15 și 16 sunt concepute pt a fi interpretate a capella uneori sunt
solicitate instrumentele pentru a completă o parte insuficient de bogata.
- melodia gregoriana traditionala pana în sec 14, cedeaza treptat locul melodiilor laice, sub influența
Ars nova
-spre sf secolului al 17 se introduce orchestra în misa și se trateaza separat fiecare verset din Kyrie
și Gloria, sub forma de arie , de duet sau de cor, se face din misa „concertanta ” un fel de cantata
- în sec 19 misa pare mai degrabă o lucrare de concert decât una de biserica
- în perioada romantica
Structura:
Misa catolica include cinci cântări principale: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus(cu Benedictus) Agnus
Dei.
În funcție de epoca și din punerea pe muzica a acestor 5 texte , rezulta structuri variate:
a)misa gregoriana este la o voce și a capella . Unitatea celor cinci părți ale misei nu este asigurata
decât prin alegerea aceluiasi procedeu(forme medievale)
b) misa polifonica misa din sec 16 este împreuna cu motetul , cea mai înaltă expresie a artei
polifonice religioase.
- structura ei pare pe atât de simpla pe cât de complexa este scrierea , bazata în întregime pe imitatia
contrapunctica.
- misa cantus firmus motiv împrumutat de la cantus planus care circula de la o parte la alta sau se
repeta la aceiași voce, în valori lungi, în felul temei unui coral (misa Veni Creator de Palestrina) .
c) misa concertanta acest tip de misa se inrudeste cu cantata , chiar dacă recitativul și coralul
lipsesc.
- conține coruri , arii, duouri .
3 ordnarium missae (cuv. lat.) totalitatea cânturilor din misă (1) care rămân constante în timpul anului ecleziastic (Kyrie*, Gloria*,
Credo*, Sanctus* cu Benedictus*, Agnus Dei*)
 • - când lucrarea ia proportii ample, împărțirea traditionala în cinci saue șase piese este
abandonată în favoarea unei fragmentari care face din fiecare verset o bucata separata , care
imprumuta o forma adesea diferita de a celorlalte versete din aceeiasi oratie.
- Misa în și de J.S Bach nu cuprinde mai puțin de 24 de numere, din care 15 coruri , șase arii, și trei
duouri , totul acompaniat de orchestra

Chansonul polifonic

- este una din formele esentiale ale școlii franco-flamande din sec 16.
- s-a născut din fuziunea4 dintre genul popular al chansonului monodic și limbajul savant al
motetului contrapunctc în imitatii.
-este destinat cantarii a capella
- numărul voclor este destul de variat, scrierea în patru părți este cea mai obișnuită dar se
frecventeaza și chansonul pe 3, 5 și 6 voci.
-Structura: nu are o structura bine determinata, imprumutand adesea alternanta cuplet- refren
caracteristica rondeau-ului, virelai -ului, și baladei medievale din care provine

Lied german

Liedul este o piesa vocala , la o voce, în general accompaniata de pian, care pune în valoare un
poem scurt.
-Diferenta dintre lied și melodie: amândouă au forme asemănătoare , dar una aparține traditiei
germane , cealaltă traditiei franceze.
- Volkslied -ul sau cântecul popular care își are originea în Evul mediu, este mai vechi decât coralul ,
caruia ii da naștere.
- Kuntslied -liedul artistic apare spre mij sec 17, Heinrich Albert organizatorul lui.
-abia spre sf sec al 18 aceasta forma starneste interesul maestrilor de dincolo de Rin: Gluck, Haydn,
Mozart
- Beethoven face cunoscut liedul romantic, care-si atinge imediat apogeul la Schubert, și se
reinoieste la Schumann
-Cu Brahms se încheie marea epoca a liedului romantic german
- Hugo Wolf și Mahler , apoi Schonberg , Berg și Webern încep o reinnoire considerabila : La
Mahler orchestra inlocuieste pianul de acompaniament, Schonberg îndreaptă evolutia liedului spre
muzica de camera și muzica dramatica : Pierrot lunaire, cu a lui Sprech melodie melodia vorbita și
micul ansamblu instrumentalâ

Forma lied
Structura cunoscută sub numele de forma lied aparține prin esenta domeniului muzicii
instrumentale.
-forma de lied este o construcție tripartita care amintește de aria da capo. ABA
I A- a linie initiala care evoluează sre dominanta
- b episod modulant care ajunge de asemenea la dominanta
- c reexpozitie a episodului a dar care se încheie pe tonica
II B partea centrala modulanta la fel împărțită în a b a`
III A reluarea partii I cu variante scrieri
Aceasta forma este foarte obișnuită în vremea lui Haydn și Mozart , se dezvolta începând cu
Beethoven , apare liedul dezvoltat (ABA`CA”)

4fuziune1 Contopire. 2 (Pol) Contopire a unor organizații, grupări, partide etc. într-o singură unitate omogenă.
Ars Nova sec 14
Veritabil manifest al modernitatii tratatul lui Philippe de Vitry , Ars Nova 1320? , consfinteste
impunerea notatiei ritmice .
• Aceasta exaltanta cucerire tehnica, capabila sa apropie muzica de restul creatiilor umane ,
reflecta mentalitatea unui secol dur, răvășit de flagelul ciumei negre 1348, de izbucnirea
războiului de O suta de ani5 și sfâșiat de Schisma apuseana 13786
• Romanul lui Fauvel este o imagine a asprmii vremurilor și astrictetii mentalitatii.
• În muzica și în arhitectura sec 13 a reprezentat o perioada clasica a goticului, sec 14 a
ilustrat perioada lui Strlucitoare.
• Muzica sec 14 sec caracterizeaza prin structuri izoritmice , prin generalizarea scandarilor
binare imperfecte , prin cadentele cu dubla nota sensibila , printr-o scriitura în trei sau patru
părți, dispuse în doua blocuri- melodie sustinuta de o contramelodie , plus una sau doua voci
organale , prin creșterea nr de instrumente menite sa dubleze sau sa inlocuiasca vocile.
• Se dezvolta literatura ,muzica laica și formele polifonice
Reprezentanti: Guillaume de Machaut – Franța A scris numeroare rondeluri , balade,
poeme , recitate în acordurile muzicii monodice sau polifonice, știința sa muzicala
culmineaza în Misa de la Notre Dame -singura misa din sec 14 exhaustiva7 și la 4 voci
• Italia- Francesco Landini 1335-1397 organist orb din Florenta , o perioada în care se
afirma Dante, Petrarca. Italienii u se lansează în madrigal și în balada polifonica decât cu
precauție , se mulțumesc cu doua voci, nu trec niciodată de trei și resping fără excepție
motetul politextual.
• Italia – Guillame de Machaut este primul mare compozitor a unui stil muzical conturat a
compus balade, rondouri , motete, și o missa.Subiectele sale sunt profane și religioase.
Prima misa este Missa incoranarii scrisa pt regele Carol al 5lea este prima missa cu toate
părțile ei Kyrie, Glorie, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei .

Școala fanco-flamanda sec 15

• cuprinde Olanda, Belgia, Luxemburg,
•
Reprezentanti :
• Guillaume Dufay călătorește în Franța și Italia stabilinduse la Roma
• autor al unui nr de aproape 80 de cântece frantuzestisi italienesti
• în misele sale folosește melodii de fact populara și instrumente de suflat „Misa Ave Maria”
• Johannes Ockeghem- performanțe contrapunctice precum Misa Prolationum
• motet la 36 de voci pierdut
• s-au păstrat însă câteva cântece și motete pprimul Recviem polifonic și 12 mise

5Războiul de 100 de Ani a fost purtat între Anglia și Franța în intervalul 1337-1453. Războiul de 100 de Ani nu a fost un conflict
continuu, ci o serie de ostilități întrerupte de perioade lungi de pace,Cauzele principale ale conflictului pot fi împărțite în trei
categorii: dispute teritoriale, pretenții dinastice și competiție economică.[
6Schisma apuseană a fost o ruptură temporară în cadrul Bisericii Romano-Catolice ce a durat din anul 1378 până în anul 1417.
Principala cauză a schismei a fost faptul că doi bărbați pretindeau a fi papă în același timp. Această schismă a fost mai mult o
schismă politică a Bisericii decât una teologică.
7exhaustiv, Care epuizează un subiect