FUNDAŢIA DE INFORENERGETICĂ “SFÂNTUL APOSTOL ANDREI”

FILIALA BUCUREŞTI

MUZICA – limbajul sonor divin

Inforenergetician gr.8 : Popescu Denisa

Filiala Bucureşti

Martie 2017

1
STRUCTURA LUCRĂRII

INTRODUCERE. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

CAP. I: MUZICA CA PRIMĂ ARTĂ ÎNTRE ARTE

CAP. II: STILURI DE MUZICĂ ŞI IMPORTANŢA C.R.B.Hr. A

CATEGORIILOR ACESTORA

CAP.III: IMPORTANTA MUZICII TERAPEUTICE IN CONECTAREA CU

DUMNEZEU . Analiza parametrii i.e ai meloterapeutului Gheorghe Iovu.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Am ales ca temă de dezbatere pentru cercetare un subiect conform compatibilitaţii sufletului

meu - MUZICA ca act creator divin, un limbaj sonor ce atinge cu usurinta sufletele
oamenilor” datorită în primul rând a faptului că îmi place să cânt şi îl consider unul din darurile
primite de le Tatal Ceresc de mare preţ, un antidot pentru orice situaţie neplacută din viaţa mea pe
care l-am folosit înspre a-mi bucura sufletul, a-i bucura pe semenii mei şi a ma conecta la
Dumnezeu şi ingerii săi mai uşor.

Muzica (din gr. mousikē) este arta combinării notelor în succesiune şi simultan într-o formă plăcută
estetic, organizarea ritmică a acestor note şi integrarea lor într-o lucrare completă.

• Ritmul este aşezarea simetrică şi periodică a silabelor accentuate şi neaccentuate într-un

vers.
• Genul muzical- Există numeroase clasificări : vocal şi instrumental, sacru şi laic, cult şi
comercial („de consum”), rock, de origine afro-americană, muzică electronică, etc.
As clasifica mai degraba muzica in doua mari categorii: muzica culta si muzica de consum.
La categoria muzica culta avem: muzica de camera, simfonica, genuri vocale (tip coral, opera);
gen vocal-scenic (muzica de balet); cântata – gen din perioada barocului.
La categoria muzică de consum: genuri folclorice şi religioase (cânt,colind; doină, negro-spiritual,
gospel); genuri moderne( cabaret, blues, calipso, country, disco, electronică, etno, fado, muzica
fanfară, film, folk, funk, hip-hop, jazz, muzică lăutarească, metal, pop, merengue. Rock&roll;
reggae; samba, muzică soul; ragtime; muzică uşoară.
Genuri noi pot apărea prin dezvoltarea de noi forme şi stiluri de muzică, şi de asemenea, pur şi
simplu prin crearea unei noi clasificări. Deşi este conceput la crearea unui nou stil muzical să nu
aibă nici o legătură cu genuri existente, stilurile noi apar de obicei sub influenţa genuri
preexistente. Genealogia genurilor muzicale se reprezintă de multe ori sub forma unui grafic scris;
întrucât noile genuri s-au dezvoltat sub influenţa celor mai vechi. În cazul în care două sau mai
multe genuri existente influenţează apariţia unuia nou, se poate spune că a avut loc o fuziune dintre
ele.

3
 Folosesc uneori muzica pentru desfăşurarea activităţilor spirituale de tipul concentrăriilor IE
sau a tehnicilor învăţate la Fundaţia Sfântul Apostol Andrei. (tehnici curaţare,
redresare/vindecare), pentru a conduce masina sau pentru a desfasura activitati casnice.

Orice om de rând se foloseşte de muzică în diverse scopuri: de la jogging-ul de dimineaţă pentru

revigorare şi antrenament sportiv până la aspecte mai profunde ale fiinţei sale: meditaţia Sonoră
pentru a se conecta cu Dumnezeu. Muzica mai este folosită pe post de relaxare, muzică specifică
petrecerilor/evenimentelor festive, muzică specifică imnului ţării, muzică psaltică.

Muzica este folosită de creştini încă de timpuriu, chiar din timpul Mântuitorului, evanghelistul
Matei încredinţându-ne că la Cina cea de Taină s-au cântat Psalmi (cântări religioase întrebuinţate
în cultul creştin.).

Prin lucrarea de faţă mi-am propus la partea de analiză practică să tratez la CAP. II: STILURI DE
MUZICĂ ŞI IMPORTANŢA C.R.B.Hr. A CATEGORIILOR ACESTORA, CAP:III Importanta

muzicii terapeutice in conectarea cu Entitatile Divine (E.D.)

CAP. I: MUZICA CA PRIMĂ ARTĂ ÎNTRE ARTE

MUZICA are putere. Ne linişteşte şi ne binedispune, ea dă glas bucuriei. Prezentă în aproape

toate culturile, de ieri şi de azi, ea grăieşte minţii şi inimii deopotrivă. Muzica poate fi numită pe
bună dreptate un dar divin (Geneza 4:21).

Cu muzica am făcut cunoştiinţă, poate chiar din primele zile de viaţă, când mama ne-a cântat
cântece de leagăn.

Istoria muzicii universale porneşte încă din perioada antichităţii.

 Muzica preistorică- Datează din paleoliticul mijlociu şi constă în lovituri între pietre, lemne
sau orice alte obiecte uzuale. Au fost concepute şi imnuri de slăvire, din urlete şi dansuri.
 Muzica in antichitate
Primele practici de natură artistică sunt legate de procesul muncii, în colectiv,când apar
comenzi ritmate, strigăte sau chemări, ingânări sau imbărbătări etc., mai apoi ca forme evoluate
de magie, rituale, incântaţii, când elementul melodico-ritmat este alăturat dansului şi

4
 cuvântului, formând astfel o artă sincretică ce s-a desfăşurat pe o lungă perioadă de timp.

 Muzica în Evul mediu (500 - 1400)

Despre muzica europeană a evului mediu timpuriu putem vorbi cu mai multă certitudine decât
despre cântările vechilor Elini. Muzica pe care o ascundeau neumele (notele) medievale
reprezenta partea cântată a ceremoniilor religioase ortodoxe şi catolice. În perioada timpurie a
evului mediu ea consta dintr-o unică şi firavă linie melodică, adică o monodie (o singura voce,
un cânt religios), destinată intonării de către un cântăreţ sau un grup. Desfăşurându-se pe un
spaţiu melodic (ambitus) restrâns, această cântare putea totuşi îmbraca forme diferite, de la
psalmodia ce repeta un singur sunet, intercalând pe alocuri scurte formule melodice, până la
cântul propriu-zis, bogat în melisme. Cântările liturgice ortodoxe au fost organizate în secolul
al VIII-lea de Ioan Damaschinul într-o carte numită octoih. Cântările liturgice catolice au
căpătat denumirea de gregoriene după papa Grigore I, despre care se crede ca le-a unificat şi
codificat în jurul anului 600. Cele mai vechi cânturi gregoriene care s-au păstrat datează din
secolul al X-lea. Cântul este expresia atotputerniciei ideologiei creştine în evul mediu, când
autoritatea bisericii era temută nu numai de mulţimea credincioşilor, dar şi de regi şi împăraţi.
Era unul din mijloacele cele mai eficace prin care biserica se menţinea stăpână pe sufletul
mulţimilor.

În vestul Europei, Carol cel Mare, spirit evlavios, s-a străduit să ajute biserica să-şi menţină
neştirbită puterea, chemând la o hotărâtă eliminare a tot ce altera puritatea cântării liturgice.
„Revertimini vos ad notem sancti Gregorii, quia manifeste corrupisti cântum” (Voi care stricaţi
cântările, respectaţi notarea sfântului Grigore); poruncea el într-o frază rămasă celebră.

Se încheagă portativul nostru modern pe care iau loc, la început sub forma unor mici pătrate
negre, iar cu vremea rotunjindu-se, notele semnificând inalţimi şi durate diferite, aşa cum le vedem
astăzi insemnate în partituri. Un călugar benedictin, Guido d’Arezzo (991/992-după 1033), a jucat
un rol de seama în cristalizarea acestui sistem de notaţie. În estul Europei autoritatea religioasă
ortodoxă nu a incurajat noul sistem de notaţie (neumele continuă să fie utilizate astăzi, în paralel
cu notaţia modernă). Din acelaşi motiv polifonia nu a fost adoptată în serviciul religios ortodox.

 Perioada Renaşterii (1400-1600): muzica vocală corală domină.

 Baroc (1600-1750): muzica rămâne polifonică dar devine tonală (se trece de la moduri la
game). Instrumentele din familia viorii sunt perfecionate şi muzica instrumentală se

5
 dezvoltă mult.
 Perioada clasică şi romantică (1750-1910): muzica rămâne tonală dar devine omofonă.
Pianul capătă o importanţă deosebită.
 Secolul XX: Noi experienţe muzicale atonale, neoclasicism, jazz, blues, rock, etc. La
începutul secolului XX, E. Kurth (1886-1946) a propus ideea conform căreia muzica este
în primul rând o senzaţie psihologică.
Versurile cântecelor zugrăvesc uneori aspecte din cultura sau istoria unui popor. Când celebrau
evenimente speciale, israeliţii din vechime obişnuiau să intoneze cântări (Exodul 15:1–
21; Judecătorii 5:1–31). Profetul Moise a compus o cântare în care amintea episoade din istoria
Israelului şi sfaturi sincere adresate poporului (Deuteronomul 32:1–43). Fără îndoială, astfel de
cântări erau bune ajutoare pentru memorie.

Cap.II. STILURI DE MUZICĂ ŞI IMPORTANŢA C.R.B.Hr. A CATEGORIILOR

ACESTORA

Întrucât muzica are o mare influenţă asupra inimii, trebuie să fim selectivi. Sub poleiala
unei melodii frumoase, de pildă, se pot ascunde versuri discutabile, care încurajează ura,
imoralitatea sau violenţa. Un om cu principii morale înalte nu îşi găseşte plăcerea în astfel de teme
(Efeseni 4:17–19; 5:3, 4). „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice trebuie păzit, căci din ea ies
izvoarele vieţii“, spune Cuvântul lui Dumnezeu (Proverbele 4:23). Într-adevăr, alegerile pe care
le facem în materie de muzică nu sunt de mică importanţă!

„Prin puterea ei de a promova şi a păstra sănătatea şi fericirea omului, muzica şi-a găsit loc
în aproape orice cultură“, se afirmă în cartea Principles and Practice of Stress Management.
Potrivit revistei Psychologies, când cântăm, întregul nostru corp vibrează, devenind o adevărată
cutie de rezonanţă. Aceste vibraţii uşoare contribuie la relaxarea şi dilatarea ţesuturilor, ceea ce
are drept rezultat alinarea durerii.

Unii terapeuţi chiar îşi îndeamnă pacienţii care suferă de stres să audieze o muzică
liniştitoare, care îi poate calma. În unele spitale chiar se pune muzică în surdină în secţiile de
terapie intensivă. Mulţi copii născuţi prematur şi mulţi bolnavi care au fost supuşi unei intervenţii
chirurgicale reacţionează bine la o muzică plăcută. Studiile arată că, „în timpul unei intervenţii

6
chirurgicale, [muzica relaxantă] reduce considerabil nivelul hormonilor de stres“, după cum
precizează cartea Principles and Practice of Stress Management.

Mai mult, muzica reduce anxietate însă poate aduce foloase şi mai mari. Ea ne ajută să ne apropiem
de Dumnezeu.

A zecea parte din Biblie este scrisă sub formă de cântări. Cele mai reprezentative exemple
sunt Psalmii, Cântarea cântărilor şi Plângerile. Biblia face referire de circa trei sute de ori la cântări,
majoritatea având legătură cu închinarea la Dumnezeu. „Iehova este puterea [mea] . . . şi cu
cântecul meu îl voi lăuda“, a scris regele israelit David, un compozitor şi muzician talentat
(Psalmul 28:7).

David chiar a numit 4 000 de bărbaţi din tribul lui Levi să slujească în Ierusalim ca
muzicieni şi cântăreţi. Dîntre aceştia, 288 erau „instruiţi pentru a-i cânta lui Iehova, toţi fiind
maeştri“ (1 Cronici 23:4, 5; 25:7). Nu încape îndoială că aceşti cântăreţi exersau mult. De fapt,
muzica avea un rol atât de important în închinarea la Dumnezeu, încât cântăreţii erau scutiţi de alte
sarcini la templu, tocmai pentru a se putea concentra asupra activităţii lor (1 Cronici 9:33).

În seara dinaintea morţii sale, Isus a cântat, alături de apostoli, laude lui Dumnezeu,
probabil Psalmii 113–118. Pe timpul lui Isus, aceşti psalmi, numiţi „Psalmii Hallel“, se intonau
cu ocazia celebrării Paştelui (Matei 26:26–30).

Cei ce-i iubesc pe Dumnezeu şi pe semeni resping nu doar melodiile care elogiază ura,
imoralitatea sau violenţa, ci şi pe cele care promovează idolatria, naţionalismul sau falsităţile
religioase (Isăia 2:4; 2 Corinteni 6:14–18; 1 Ioan 5:21).

Pentru analiza pe stiluri de muzica din România am ales ca exemple: genul rock, muzica
uşoară, populară, religioasa(inclusiv cea corala); iar ca parametrii C.R.B.Hr.(Capacitatea de-a
receptiona Bucuria Divină si celorlalte creatii ale T.C.) a categoriilor de români care asculta
preponderant un anumit tip de muzica in mod special.(egregorul persoanelor care asculta muzica
uşoară); C.R.B. pot.min:

7
 Tabel nr. 1 * C.R.B.Hr. ale românilor din genuri de muzică din România

ANI Populară Uşoară(pop) Rock Religioasa Imn naţional

1990 95 93 89 99 95

2000 85 81 79 88 93

2017 83 86 76 88 78

Figura nr. 1 aferentă tabel 1

Din tabelul fig.1, putem observă fluctuaţii destul de mari între anii 1990-2017 pentru genurile de
muzică alese ca şi valoare a parametrului Capacitatii de-a Receptiona Bucuria Divină a românilor
ce ascultă cu preponderenţa stilurile mentionate(egregorul celor care ascultă muzică rock, uşoară,
etc).

Observăm la categoria de muzica Rock cum valoarea C.R.B.Hr. pot min a scăzut
considerabil in anul 2017 fata de anul 1990. Putem concluziona astfel, faptul ca acest gen de
muzica cântat de artiştii din România nu a adus prea multa bucurie categoriilor de oameni care
asculta cu preponderenta acest gen de muzica. Aceste persoane care asculta acest gen de muzica
rock, putem spune ca sunt putin credincioase, care se pot bucura in general mai rar decât alte
categorii de oameni, aici depinzand si de cultura si CDpot.min. pe care il pot avea.

Conform spuselor lui Masaru Emoto in cartile sale - apa supusa la vibratii negative (muzica
rock, heavy metal sau muzica negativista, etc) capata însasi o vibratie negativa si ca urmare
daunatoare pentru om. Vedem astfel si in parametrii nostrii cata Bucurie Divină aduce omului in
structuri acest gen de muzica, mai ales din anii 2000 până in prezent. Apa fiind in corpul nostru in
proportie de aprox. 70% puteti realiza cata agitatie aduce muzica rock in special “heavy metal” in
structurile si celulele fiinţei umane.
Desigur ca există si o anumita categorie de muzica rock-gen balada care este un gen mai digerabil
pentru anumite categorii de oameni, însa depinde foarte mult ce algorimi sunt folositi in melodiile
respective.(EBF-ul lor).
La categoria muzica uşoară, C.R.B.Hr. pot min. a scăzut de la valoarea de 93 in an 1990 la 84 in
anul 2014, ceea ce are ca semnificatie faptul ca ori artiştii –cei ce interpreteaza acest gen de muzica

8
sunt mai putini ancorati la Tatal Ceresc când cânta si daruiesc mai putina Bucurie Divină acelora
ce-i asculta ori cei care asculta acest tip de muzica sunt mai putin credinciosi, astfel nereusind sa
receptioneze B.D de la artist.
Se observa pentru anul 2017 o scadere vertigionoasa a valorii C.R.B.Hr. pe toate categoriile
de muzica analizate. Este o tendinta de aproximativ 10 ani de-a compune si interpreta muzica intr-
un mod comercial cu algortimi care denota o cultura scăzută. Câteva exemple avem aici:

“Andreea Voica - Floare Banateana

Toata lume-ar vrea să mor/În sufletul meu te am/Şi orice pe lume bage drag ai face/

De aici nu te mai pot scoate/ R: Măi bagiţă satu-i plin/ Da noi doi că ne iubim/

Mai bagiţă satu-i plin/ Da noi doi că ne iubim.

EBF-ul per total al algoritmilor cuprins în aceste versuri de 73 din cântecul exemplificat arată clar
ce energii se vehiculează prin cântec către ascultător chiar dacă linia melodică “pare veselă” astfel
că şi bucuria divină B.D. va fi foarte scăzută ca valoare atrăgând ENM şi ENMS în structurile atât
a celui care o cânta cât şi ascultătorului. Se vorbeşte de moarte…intr-un cântec tradiţional! Şi vă
daţi seama câte alte exemple sunt de tipul acesta în muzica românească populară. Multi artişti si
din această categorie sunt influenţati de PIM si PIR (pondere interede materiale si raţionale) >
decât cele IS (spiritual) în alegerea carierei de interpret al muzicii populare. Desigur că toate aceste
valori pot fi corelate cu CD , RVD,EBF, etc, mici.

Un exemplu pozitiv al muzicii populare, o melodie care încă se mai cânta şi in zielele noastre şi s-
a cântat de-a lungul multor generaţii este “Sanie cu zurgălai”- Maria Ciobanu. Aceasta solistă a
reuşit prin interpretarea acestei melodii să aducă un C.D.B.C.C pot min.=95, o valoare destul de
mare, iar C.R.B.Hr. de către fanii săi a fost ca valoare de aprox 88.

In zilele noastre, a devenit muzica un comerţ de mare amploare- adeavratii artiştii fiind in
vremurile anilor 70-90, chiar si dupa 2000.

Cu toate astea s-au mai păstrat câteva formaţii de muzică veche pe piaţa românescă care aduc
bucurie divină B.D fanilor lor precum Direcţia 5 (datând din 1991), formaţia de rock IRIS (datând
din anii 1976) care s-au menţinut la un nivel bun pe durata carierei muzicale. Sunt şi artişti vechi
care au cântat foarte bine şi frumos în anii 1990 (ex.Lorendana Groza- “Bună seara iubite” s.a.m.d)

9
şi acum cânta ţaraf de calitate joasă şi muzică comercială ca interpretare şi cuvinte, ca să numai
vorbim de prezenţa scenică cu haine “putine”- apropo de modelul dat tinerelor talente).

În categoria de muzică religioasă s-au înregistrat diferenţe destul de mari între anul 1990 si 2017,
de la o valoare de 99 la 87. Aceasta categorie de muzica aduce cele mai mari valori ca şi C.R.B.Hr.
persoanelor ce-o ascultă comparativ cu celelalte stiluri de muzica analizate.

La categoria măsurată pentru Imnul Naţional al României pentru parametru C.R.B.Hr. din partea
românilor a scăzut vertiginos, datorat faptului ca românii si-au schimbat prioritatile in materie de
muzica, către muzica comerciala, “uşoară”. Acest fapt se datorează şi sistemului de învăţământ,
mass-mediei care nu promovează ideea de desavarşire a unităţii naţionale prin valorile aduse de
IMN.

Se observă o valoare mare de 95% a C.R.B.Hr. în anul 1990 datorat în principal puternic simţit
de către români dupa câştigarea libertaţii naţionale dupa Revoluţia din anul 1989. Putem trage
concluzii de unitate, de patriotism ca şi virtuţi generale ale românilor.

O altă explicaţie ar putea fi faptul că, capitalismul şi societatea de consum nu intraseră înca în ţară
în acel moment.

Începând cu anii 2000, Imnul a început să piardă din importanţa în faţa românilor datorită
adoptării valorilor Vest-Europene de către unii din români, acest fapt alterând puternic sentimentul
de patriotism şi apartenenţă de neam. Tocmai valorile Imnului de unitate naţională au fost uitate,
iar ca urmări trăim astăzi un mare fenomen care afectează România- emigraţia multor români din
ţară către ţările vestice.

Cap.III. Importanta muzicii terapeutice in conectarea cu Entitatile Divine

Pentru acest capitol de referinta am ales pe melo-terapeutul Gheorghe Iovu.

S-a născut la Deta, judeţul Timiş, în 23 iunie 1952, în ajunul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
A avut ca meserie principala, activitatea de scafandru. Cum l-a ajutat muzica in activitatea de
scafandru:

“Când intram acolo, majoritatea colegilor mei se străduiau cu greu să-şi ţină firea, dar eu mă

10
gândeam cât de mare e puterea lui Dumnezeu şi că dacă el mă apără, am să ies viu de acolo, dacă
nu... mulţi au pierit în explozii. În minte îmi răsuna întot­deauna o muzică lină, ce mă calma, ce
mi-o cântam singur, anume ca să nu îmi pierd con­trolul, să nu intru în panică. Nu puteai decât să
fii puternic! Iar muzica, din nou mă ajuta... “ cf. spuselor lui Gh. Iovu.

Acest om a venit la intrupare din cerul 8,3 si se afla in prezent integrat in cerul 8,8.

Paramentrii i.e ai acestuia la nastere au fost:

Parametrii EBF RVD CD BS O IP VHr CNV

F B N T F B N T F B N T

Gheorghe 89 91 93 92 91 93 94 9 86 8 9 91 10 -27 100 100 100

Iovu 3 8 0 0

Se observa in acest tabel parametrii foarte buni, acest ENBP venind cu o misiune speciala pentru
oameni.

Singurul compozitor de muzică terapeutică din România, el a susţinut concerte în SUA, Franţa,
Germania, Bulgaria, Italia, Spania, România. Prin muzica sa, vindecă suferinţe, schimbă destine,
aduce liniştea, bucuria şi frumosul în sufletele oamenilor! În puținele și scurtele perioade fară
concerte, Gheorghe Iovu face același lucru: cântă pacienților la cabinetul soției sale Miruna
Popescu Iovu – medic stomatolog în Timișoara.

Virtuțiile care il caracterizeaza sunt: smerenia, cinstea, înțelegerea, hărnicia, perseverența, răbdarea,
fermitatea, hotărârea, capacitatea de iertare, bunătatea – toate acestea având parametrii ie de peste
90%. C.R.D.A.D.total=100%. Amploarea recepționării A.I.D .de către Gheorghe Iovu a fost determinată de
mărimea structurării fiecăreia din cele 8 structuri nemuritoare( C.R.A.D.pot. min=100%) și numărul de
E.N.B.S.tot și îngerii existenți în structurile nemuritoare.

E.N.B.P.u a venit la concepție în funcție de amploarea și necesitățile:

1. Realizării M.P. = 69%

2. Rezolvării problemelor kharmice remanente reciproce cu părinții și cu alții care marchează

E.N.B.P.u. sosit = 15%

3. Ca necesitate socială la întrupare conform A.L. = 16%

Analiza paramentriilor I.E a lui Gheorghe Iovu cand a realizat acte caritabile prin muzica sa.

11
Gheorghe Iovu a cântat ani de zile copiilor din orfelinate, bătrânilor din aziluri, oamenilor care se
plimbau duminica prin parcuri ori prin pieţele oraşelor, pe la mânăstiri, în cabinete de terapii
complementare, la simpozioane internaţionale de medicină neconvenţională ori la congrese din
orice alte domenii, pentru a linişti spiritele încinse. A editat şi primul album, în 1994, "Spre infinit”,
care a fost primul dintr-un asemenea gen de muzică, lansat la noi, după Revoluţie. Fără să se
aştepte, după o vreme a început să primeasca mulţumiri pentru vindecare, îndeosebi de boli psihice,
din partea unora dintre cei ce ii ascultau muzica şi veneau la concertele sale. Apoi, un medic
celebru în Timişoara, prof. dr. Mircea Lăzărescu, şeful Clinicii de Psihiatrie de la Spitalul Judeţean,
mi-a propus să vin să le cânt bolnavilor. Urmarea a fost că, în timpul concertelor, începeau să caşte,
să se destindă, unii chiar să adoarmă, semn că se relaxau profund. Ulterior, nivelul de agresivitate
era mult redus, puteau să colaboreze cu medicii, să aibă un parcurs de vindecare mult mai scurt.
Aproape trei ani am făcut experimentul acesta, a fost unul de succes. Au început apoi turneele,
plecările în străinătate, sesiunile de înregistrări, participarea în alte proiecte.

Parametrii EBF RVD CD MP O IP VHr CNV

1994 F B N T F B N T F B N T

GH.Iovu 93 92 97 95 89 91 96 96 8 87 89 89 97 -35 100 100 1oo

5

Se observa ca parametrii au crescut in anul 1994 datorita indeplinirii misiunii personale si realizarii
voii Domnului in activitatea sa muzicala.

12
C.R.A.D si C.D.A.D de la nastere pana in prezent a lui Gheorghe Iovu.

Vârsta C.R.A.D. C.D.A.D. C.R.D.A.D.

La nastere 25 43 23

1994 62 74 45

2017 63 76 47

Parametrii minimi permanenti ai lui Gheorghe Iovu.

Parametrii i.e. S.F. S.B. S.N. T.

D.H.pot.min - - - 85

C.D.pot.min 85 87 93 92

I.O. 92 94 99 97

I.P. - - - 78

P.I.E.pot.min. -2 -4 91 86

R.A. 87 89 95 94

C.R.A.D.pot.min - - - 57

C.D.A.D.pot.min - - - 80

C.R.D.A.D.pot.min - - - 61

Î.O.(încred. în om) - - - 90

Parametrii acestia releva faptul ca acest ENBP are valorile apropiate de cele ale fostilor sfinti. Are
parametrii aproximativ similari cu un cursant de gradul 7 insa nu a facut cursurile societatii noastre
de Inforenergetica.

13
Voi evidentia cativa parametrii si ai lucrarilor sale muzicale mai jos dupa cum urmeaza:

Parametrii EBF CNV

lucrare muzicala

“Calea spre lumina” 97% 89%

“Eternitate” 86% 79%

„Visand” 92% 89%

„ Pasi prin univers” 95% 92%

,,Spirala sufletului” 92% 87%

Din acest tabel reiese faptul ca majoritatea lucrarilor au parametrii foarte buni insa nu
toate au fost suficient de optimizate din punct de vedere sonor pentru a putea fi mai benefice si
mai armonioase pentru publicul ascultator. Ele ajuta si cresc vibratia, insa pot fi slefuite sa sune si
mai bine. Denumirea fiecarei melodii este bine aleasa cu trairea sonora/linia melodica pe care
artistul a resimtit-o.

Sper in continuare sa vina cu noi melodii mai armonioase si mai bogate in vibratii care ating cotele
ingerilor.

14
Concluzii

Muzica este ingredientul minune lasat de Tatăl Ceresc pentru bucuria oamenilor.

Ascultaţi muzica potrivită pentru fiecare din voi însa nu uitaţi că este cel mai uşor mijloc prin care
ajungi la Dumnezeu, este un limbaj universal de comunicare- limbajul inimii.

Muzica chiar uneşte inimi şi oameni!

Gândirea umană ar trebui să atingă perfecţiunea unei arte. Cel care atinge această măiestrie
trebuie să aibă mare grijă să picteze pe pânza spiritului său doar PLANUL DIVIN. Muzica este un
prilej bun de a-ti picta un viitor frumos in subconstient, de pace, bucurie si unitate cu Dumnezeu.

Muzica aduce eficienţă şi inspiratie şi în alte domenii de activitate. Obişnuiesc să ascult muzica
pentru a fi mai eficientă în redactarea unor documente, pentru concentrarea unor idei creative cu
aplicabilitate în diverse domenii şi situatii din viaţa de zi cu zi.

Consider că fără muzica nu aş putea gusta viaţa atât de frumos ca prin alte metode şi arte existente
pe Terra.

Muzica, aşa cum am văzut, are puterea de a da glas emoţiilor şi sentimentelor noastre şi ne poate
influenţa profund inima, mintea şi corpul. De aceea, ar trebui să tratăm cu cel mai mare respect
acest „cadou perfect . . . de sus“ (Iacov 1:17). Să ne folosim deci din plin şi cu înţelepciune de
acest dar divin!

Ajutaşi la vindecarea planetei Terra prin intermediul muzicii, vizualizând pe o muzica liniştitoare
cum pe planeta noastra pacea şi iubirea işi au salaşul, cum lumea se vindecă de orgolii si ateism,
de nepăsare şi răutate, cum se realizează arhistrategia de lumină a Tatălui Ceresc!

Să ne străduim ca fiecare din noi sa fie conştienti de beneficitatea fiecarei melodii care o ascultă,
întrucât ii poate influenţa viaţa pozitiv sau nefast, subconştientul nostru recepţionand destul de
uşor pe vibraţia sunetului şi cuvintele din melodia respectivă…să avem grijă ce sădim în sufletul
nostru, să plantăm sunete şi cuvinte divine din muzica.

Gheorghe Iovu este un exemplu de artist benefic pentru Romania si aduce multa bucurie si iubire
prin creatiile sale muzicale. Prin actiunile sale caritabile de-a canta in public ori de cate ori a fost

15
ocazia si-a crescut parametrii I.E devenind un mai bun slujitor de Dumnezeu, ajungand in prezent
la cerul 8.8 si cu o configuratie a structurilor nemuritoare de 88% pe structura noesica, 80% enisica,
90%, 85% sacra, 60% cunoasterii iubirii si 57% integrarea prin iubire. Aceste valori crescute au
fost obtinute in proportie de 78% din actiunile sale muzicale, iar restul prin alte activitati benefice.

Mulţumesc din tot sufletul Sfintei Treimi şi tuturor entităţilor de lumină benefice care m-au sprijinit în
întocmirea acestei lucrări!

Bibliografie

1. Manuale de inforenergetică gr. 1-8

2. BDDD
3. Experienţe personale
4. Jocul Vieţii si cum să-l joci- Florence Scovel Shinn
5. Osho – Bucuria
6. Publicatii din diverse surse pe internet, Formula AS, etc.
7. Melodiile lui Gheorghe Iovu

16