Haiku în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În anul 1904, în coloanele revistei „Evenimentul”, I. Cyprian scrie articolul Poezia japoneză. În anul 1911,
Alexandru Vlahuță scrie în volumul „La gura sobei” eseul Poezia și pictura japoneză. În anul 1924 vede
lumina tiparului la editura Casa Școalelor lucrarea Japonia, cu 2 volume: Japonia, viața și obiceiurile și
Japonia, arta, femeia, viața socială. Autorul ei, Ion Timuș, vorbește cititorului român despre Tanka și Haiku

Cuprins
Traduceri și traducători
Poeți cunoscuți creatori de haikuuri
Momentul „Explozia lirică”
Momentul 1989
Particularități ale haikuului românesc
Exemple de haiku care respectă cu strictețe prozodia clasică:
Exemple de haiku liber:
Reviste, edituri, societăți și cluburi de literatură niponă inființate după 1989
Festivaluri, colocvii, evenimente
Deschiderea internațională
Bibliografie
Legături externe

Traduceri și traducători
În anul 1937, Traian Chelariu publică o antologie de poezie japoneză Suflet nipon, cu traduceri din tanka si
haiku. Traducătorul va respecta prozodia tradițională 5-7-5, adăugânu-i fiecărui poem un titlu.

Ciocârlia:

Ah, ciocârlia!
cântă ziua întreagă
câtu-i de lungă.
(Bashō)

Prețul banului:
Cât valorează oare
un milion de koukou?
Rouă pe bambuși!
(Issa)

În anul 1936, A. T. Stamatiad publică Peisaje sentimentale, iar în anul 1942 traduce în limba română Din
cântecele curtezanelor japoneze. Un an mai tarziu îi va apărea traducerea Eșarfe de mătase. Antologie
japoneză, pentru care primește premiul Academiei Române.

Tălmăcirea lui Stamatiad este relativ liberă, neurmând însă fidel regula 5-7-5.

Glicina:

Vântul adie –
Umbra glicinei
Abia tremură.

Pastel marin:
O barcă se-oprește.
În față, pe țărm:
Un piersic în floare.
(Bashō)

Factorul rural:
Printre ierburile uscate,
Factorul rural a trecut:
Vulpea!

(Buson)

În anul 1970, Ion Acsan, Dan Constantinescu și Ioanichie Olteanu publică Din lirica japoneză : Antologie,
lucrare care a contribuit fundamental la popularizarea poemelor Tanka și Haiku în lirica spațiului românesc.

În anul 1975 este publicată lucrarea Haiku : lirică niponă, care cuprindea traduceri din 74 de poeți niponi.

În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București
volumul Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză.

Poeți cunoscuți creatori de haikuuri

Momentul „Explozia lirică”

După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin
nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil
Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob,
Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia, Ana Marinoiu, Ion Rotaru,
Verona Bratesch, Gheorghe Grigurcu, Vasile Ignea, Mariana Popeanga Cornoiu etc.

O, ce nalt naufragiu!
Singura luntre
are vîsle de pene.
(Ștefan Augustin Doinaș)

Părere
Nu dați de cîntec
zmulgînd penele
paserei!

(Gheorghe Tomozei)

Unghi
Trec pe cer, în formă fixă
Cocorii,
Sonetele țăranilor.

(Marin Sorescu)

Și păsări țipînd.
Cînd vor ști să cînte
voi fi departe.

(Aurel Rău)

Toamna
Mamei o frunză-ngălbenită
I-a căzut în poală.

(Virgil Bulat, Din volumul Nocturnalia)

Nichita Stănescu creează tristihuri, cateva dintre ele putând fi considerate haikuuri, deși nu se respectă
rigorile prozodiei genului.

Cuvântul se dizolvă-n piatră,

Și piatra în pietre...
Toamnă.

(Din ciclul Epica magna)

Te-ngălbenește
bănuiala mea
cum toamnele, frunzele.
Frunze galbene de salcie, pe lac.
Nu mă răsfrîng,
mă văd.

Dintre creatorii de micropoeme haiku în limba română s-a remarcat și Vasile Smărăndescu.

Zădărnicie

Zdrențuite visuri
pe o panoplie de ceară
se tânguie soarelui.

Momentul 1989

După anul 1989, un nou val de poeți au reușit să se remarce și în acest gen de poezie:

Corneliu Atanasiu (1942- ), Manuela Miga (1947-), Ana Ruse, Henriette Berge, Dan Norea (1949-), Vali
Iancu, Elia David, Loredana Florentina Danilă, Valeria Tamaș (1954-), Eduard Țară, Mihai Firică, Ion
Untaru (1939-2017), Tincuța Horonceanu Bernevic, Magdalena Dale, Djamal Mahmoud (1962), Rafila
Radu, Anișoara Iordache, Gabriel Iordan-Dorobanțu, Loredana Florentina Dalian, Livia Ciupav Livia
Ciupav(1976-), Jules Cohn Botea, Florin Vasiliu (1929-2001), Ana Luiza Toma, Adrian Rogoz, Doina
Bogdan-Wurm, Gabriela Gențiana Groza, Vali Iancu, Niculae Alexandru-Vest, Aurora Barcaru, Mioara
Gheorghe, Utta Siegrid König (1943-) etc.

Primul Mărțișor-
în liniștea casei
gângurit de prunc

(Gabriela Gențiana Groza)

Luna de gheață –
ascuns după un stejar,
primul ghiocel.

(Gabriel Iordan-Dorobanțu)

Cîte un tablou
în fiecare ochi de geam –
și-n toate ninge.

(Utta Siegrid König)

Câștigat pe stradă,
pierdut până acasă,
ultimul haiku.

(Ion Untaru)

Particularități ale haikuului românesc

Ținând seama de specificul limbii române, creatorii de haiku se împart în doua categorii: adepți ai formei
fixe 5/7/5 și cei care scriu în forme libere. De regulă, nu există o delimitare categorica între ei.

Exemple de haiku care respectă cu strictețe prozodia clasică:

Floare de lotus
Între sânii iubitei -
Vara fierbinte ...

(Valeria Tamaș)

Întins prin casă

firul de aer pufos
tors de pisică.

(Cristian-Mihail Miehs)

Exemple de haiku liber:

Foc stins
Prin fum
Cocorii.
(Valentin Busuioc)

alt lac
alte broaște –
ce de zgomote!
(Manuela Miga)

Reviste, edituri, societăți și cluburi de literatură niponă inființate

după 1989
În martie 1990, Florin Vasiliu fondează Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU. Revista
era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare.
În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă
societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu,
Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku
„Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc.

În anul 1992 ia ființă Editura Haiku. În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) Albatros a
Societății de Haiku din Constanța.

La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista Orfeu, prima revistă de haiku din
Transilvania.

După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează
revistele Orion și Micul Orion.

Festivaluri, colocvii, evenimente

La Constanța se desfășoară periodic Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză, în cadrul căruia au loc
dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku.

Deschiderea internațională

După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus
de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale.

Primul Congres de Haiku din România cu participare internațională a avut loc la Constanța între 1-5 iunie
1997 și purta titlul: Haiku – punte între Cultura Orientala și cea Occidentală

În anii 1992, 1994, 2005 și 2007 Constanța a fost gazda unor întâlniri internaționale, unde au participat poeți
din Japonia, SUA, Australia, Austria, Croația, India, Republica Moldova, Noua Zeelandă, Serbia, Suedia și
România. Aceste contacte au avut loc în cadrul Festivalului Mondial de Haiku, organizat de Clubul Mondial
de Haiku și Societatea de Haiku din Constanța, Centrul de Cultură și Civilizație Japoneză și Direcția
Județeană pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța.

The Haiku Foundation a publicat pe site-ul său:

- „Haiku in Romania” de Radu Șerban http://www.thehaikufoundation.org/omeka/items/show/1701

- „Ambassadorial Haiku”, de Radu Șerban

https://www.thehaikufoundation.org/omeka/files/original/79575767810a49e4236afff005ba157e.pdf

- „Brâncuși in haiku metrics”, de Radu Șerban http://www.thehaikufoundation.org/omeka/items/show/2185

- „Triptic româno - nipon - haiku”, de Radu Șerban

https://www.thehaikufoundation.org/omeka/files/original/7e89f043431b79c11ff5809f742ef0af.pdf

- „Photo - haiku - 77 short poems” de Radu Șerban https://www.youtube.com/watch?v=qz4iweIcsJU

Haiku Museum a publicat pe site-ul său:

- „Foto - haiku” de Radu Șerban http://www.haikubijutsukan.com/Radu/Radu.html

Bibliografie
 AUTORI SI VOLUME PUBLICATE, Calaméo - Publishing Platform for Documents and
Magazines.
Florin Vasiliu, Brîndușa Steiciu, Interferente lirice, Editura Dacia, 1989.
Florin Vasiliu, „Poemul haiku în România , Editura Curtea Veche, București, 2001
Ion Acsan, Dan Constantinescu, Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză, Editura
Științifică și enciclopedică, București, 1981;
Radu Șerban, Haiku in Romania, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2015
Radu Șerban, Triptic româno - nipon, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2015

Legături externe
Lista autorilor de Haiku din Romania (http://romaniankukai.blogspot.ro/p/2.html)
AUTORI SI VOLUME PUBLICATE (http://en.calameo.com/read/000002246eaa47e8eea90)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Haiku_în_România&oldid=13235945

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 10 ianuarie 2020, ora 17:41.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.