Hakushū Kitahara (北原 白秋) este

pseudonimul poetului de tanka si vers modern pe

numele sau real Kitahara Ryūkichi (北原 隆吉).

Nascut in 1885 in Kyushu, talentul sau a fost
recunoscut de la o varsta frageda, el incepand sa
publice versuri tanka si poeme mai lungi cand
inca nu implinise douazeci de ani. Poemul sau
lung Zento Kakusei no Fu a fost premiat intr-un
concurs sponsorizat de revista Waseda Gakuho ,
aceasta ducand la publicarea multor altor poeme
ale sale.

In 1909 el a devenit unul dintre membrii fondatori ai revistei literare Subaru unde a
publicat prima sa colectie de versuri Jashumon, care a luat lumea poetica prin surprindere.
Cu ajutorul imaginatiei sale bogate si a structurii inovatoare, acesta (impreuna cu Yosano
Akiko's Midaregami) a fost considerat de critici drept cel care a stabilit o noua linie de baza
pentru poezia japoneza moderna. Succesul sau initial a fost urmat de Omoide (Amintiri,
1912), in care evoca amintirile vietii din perspectiva copilului.

Tanka nu este noua. Waka avand 31 de silabe (5-7-5-7-7),este cunoscuta si sub numele
de uta, si inainte de a deveni cunoscuta drept tanka a fost transmisa din Japonia pe cale orala
probabil in jurul secolelor VI-VII fiind mama intregii poezii japoneze.
Usuakaki
Tsume no urumi
ni
Hitoshizuku
Ochishi miruku
mo
Natsukashi to
minu

Picatura de
lapte

Ce a cazut

Pe oja rosie

A unghiilor ei

M-a facut sa
compatimesc
trecutul.

Margaret Benton Fukasawa, in cartea sa, Kitahara Hakushu: Viata si poezia sa, ne prezinta
viata si poezia unui poet japonez care la inceputul secolului XX, impreuna cu Masoaki
Shiki, Yosano Tekkan, si Akiko Yosano, a facut multe pentru a reinvia un gen care,
invechindu-se, disparuse. Waka, dupa cum spune profesorul Makoto Ueda in cartea sa Tanka
japonezei moderne, a cazut "intr-un declin constant . . . marea majoritate a poemelor
compuse de maestrii waka erau putin mai mult decat imitatii lipsite de viata a ceea ce fusese
scris inainte."

Hakushū Kitahara si-a facut debutul poetic in anul 1902 la varsta de 17 ani si a
continuat sa scrie si sa evolueze ca poet pana la decesul sau din anul 1942. Un student
eminent, a excelat in scoala fiind in fruntea clasei sale pana cand o serie de evenimente i-au
zguduit lumea linistita, inclusiv degradarea relatiei cu tatal sau din pricina alegerii sale de a
deveni poet in loc sa intre in afacerea familiei, pierderea afacerii familiei a parintilor sai,
suicidul prietenului sau cel mai bun si detentia pentru adulter din urma aventurii sale cu o
femeie maritata, lucru care la acea vreme era considerat scandalos.

Cat de trist este

Drumul pe care omul trebuie sa il strabata

Catre inchisoare.

Drumul plin de pietris ce se sfarama

Sub rotile masinii de politie.

A inceput a pune la indoiala viata, a simti emotii pe care pana atunci nu le mai
experimentase si sa caute raspunsuri in afara lumii cu care el se obisnuise. Pentru Kitahara
poezia a devenit o obsesie, viata sa, imboldul sau pentru a mai trai, o cale de a cauta
raspunsurile dorite.

Avand o sensibilitate exagerata prin natura sa, Hakushū era sensibil emotional, poate
si din cauza fragilitatii sale, la varsta de doar 2 ani fiind suferind de holera.

...eram eu intr-o mica urna verde,

M-am vazut,

Suspinand si scuipand sange negru.

Pentru o clipa am cunoscut frica de Iad.

Sau precum Fukasawa afirma, " Sensibilitatea poetica a lui a fost hranita de educatia
primita in Yanagawa”. Impresiile sale timpurii au devenit subiectul de baza al unora dintre
cele mai importante poezii ale sale. Tot timpul vietii sale Hakushū a pastrat in suflet aceste
amintiri. Sensibilitatea de a simti si a intui ramane cea mai importanta caracteristica a
poeziei sale."

Ii pot auzi atat de vag

Pe mama si pe tata

Trezi

Soptind.

Zorii zilei dupa o ninsoare.

Sensibilitatea sa a ajutat enorm la expresivitatea sa poetica; asta si dorinta sa

arzatoare de a citi carti, mai ales pe cele din Europa. Dupa terminarea liceului s-a hotarat sa
devina poet profesionist, spre dezamagirea profunda a tatalui sau, nefiind interesat sa duca
mai departe afacerea cu sake a familiei. Hakushū Kitahara s-a dus in Tokyō pentru a urma
cursurile Colegiului Waseda. Acolo i-a intalnit pe Tekkan si Akiko Yosano, doi dintre cei
mai influenti poeti ai Japoniei. Tekkan era liderul unei scoli de poezie iar Akiko era o
femeie intr-o lume a barbatilor care scria despre subiecte ce erau considerate socante la acea
vreme. Dupa cum afirma Fukasawa, Tekkan "a criticat deschis poezia tanka contemporana
ca a fi efeminata si ineficace. El a simtit ca tanka era sortita esecului daca nu cumva poeti
mai tineri ai generatiei sale incepeau sa scrie mai indraznet, poeme mai puternice, poeme
care sa vorbeasca unei audiente largi despre subiecte de o importanta universala. Apelul sau
revolutionar pe piata de tanka a marcat inceputul versului modern in aceata forma. Hakushū
a avut o relatie tumultoasa cu Tekkan si sotia acestuia, intr-un final rupand legatura cu ei.
Timpul petrecut cu cei doi poeti si cu cei pe care i-a indrumat i-au afectat considerabil
perspectiva, randamentul si viziunea poetica.

El a scris "O poezie tanka obisnuita nu se conforma neaparat celor 31 de silabe

traditionale ale sale; majoritatea poeziilor tanka obisnuite contin prea multe silabe. Asta
pentru ca limba moderna nu este la fel de concisa precum cea literara, in esenta facand
inevitabila aparitia silabelor in plus. A forta exprimarea sa se conformeze celor 31 de silabe
inseamna a distruge ritmul. Obligatoriu forma unui poem se dezvolta din continutul sau.
Majoritatea scriitorilor contemporani de tanka obisnuita ignora asta incercand in schimb
modelarea limbajului pentru a-l forta sa incapa in forma sa traditionala. Asta este ignoranta
pura. Cei ce afirma ca poezia tanka moderna trebuie scrisa obisnuit dar nu pot intelege
importanta acestui fapt, par a-si tortura mintile cu aceasta tema care, contrar asteptarilor, nu
poate decat sa distruga limbajul obisnuit.”

Hakushū nu s-a limitat doar la tanka perfectionandu-se in toate genurile poeziei

japoneze inclusiv in choka si shi. Fukasawa spune ca "istoria literaturii moderne japoneze
tinde sa ii separe realizarea in shi (poezie moderna) de cea in tanka. In Japonia, unde
majoritatea poetilor se concentreaza doar pe una dintre aceste forme, aceasta abordare este
inevitabila.” Hakushū a compus cantece folk, poezie pentru copii, haiku, choka si tanka
obisnuita. De asemenea el era obsesiv compulsiv si foarte posibil suferind de depresie
maniaca cu suisurile si coborasurile sale. Luati spre exemplu acest post-scriptum din a 5-a
colectie a sa de poezii Bolta platinata publicata in decembrie 1914, unde vorbeste despre
posedarea unei experiente religioase: "Am petrecut ultimele trei zile si nopti intr-un extaz
deplin. Totul este stralucitor; spiritul meu se bucura in lumea infinita a fiintelor sensibile ce-l
manifesta pe Buddha. Nu am putut manca sau bea ceva. Acest sentiment nu este nici de chin
nici de bucurie ci mai degraba de extaz desavarsit."

Dupa cum spune Fukasawa "Aproape toate cele 97 de poeme din Bolta platinata au
fost scrise in descursul acelor trei zile."

Lacrimile-mi cad in recunostinta. Ma unesc cu Buddha.

Un titirez se-nvarte pe buricul degetului meu.

Degete scantaietoare arata catre Rai.

Nesfarsita, bolta se roteste nevazuta.

Rotinduse linistita intr-o lume a impasivitatii

Bolta argintie freamata cristalin.

Poezia lui Hakushū putea fi si senina si concentrata:

Urc un deal

Cu un peste aruncat peste umar

Florile purpurii

Pe campurile de cartofi

Au inflorit complet.

Inca si mai zguduitoare sunt poemele scrise dupa ce acesta si-a pierdut vederea:

Am patruns bine in primavara

Si ma gandesc la magnolii

Deja de cateva zile bune.

Oare cati ani au trecut

De cand mi-am pierdut vederea?

Hakushū Kitahara a publicat in decursul vietii sale mai mult de 200 de carti. In plus
fata de scrierile sale a fost si editor pentru revista de poezie Chijo junre, care a mai tarziu a
autorizat autori precum Hagiwara Sakutaro ajutandu-i in debutul lor literar. In 1941,
Hakushū si-a adus familia la Hotelul Kamakura Kaihin Hotel de pe malul marii, o colectie
de poezii tanka ce poarta acelasi nume fiind inspirata cu ocazia acestei vizite. A murit la
varsta de 57 de ani (25.01.1885 – 02.11.1942).
 Bibliografie:

 Fukasawa, Margaret Benton. Kitahara Hakushu: His Life and Poetry

 http://www.city.kamakura.kanagawa.jp/bunka/bunjinroku/hakushuu_e.htm

 http://www.poetrylives.com/SimplyHaiku/SHv4n1/reviews/Fukasawa.html
 http://en.wikipedia.org/wiki/Kitahara_Hakush%C5%AB

Traducerea poeziilor de Bunu Elena Cristina.

Bunu Elena Cristina