Sunteți pe pagina 1din 2

Clasificarea Intervalelor Muzicale

n clasificarea intervalelor se studiaz urmtoarele aspecte:


intervalele simple sau compuse (cele simple sunt cele care nu depesc spaiul unei
octave, iar cele compuse sunt cele care depesc acest spaiu)
-

mrimea intervalelor dup coninutul de trepte

mrimea intervalelor dup coninutul de tonuri i semitonuri

intervale complementare, provenite din rsturnare


1. Dup numrul de trepte incluse, intervalele simple (cele care nu depesc spaiul unei
octave), poart urmtoarele denumiri: prim, secund, ter, cvart, cvint, sext,
septim i octav:

Intervalele compuse (cele care depesc spaiul octavei), dup numrul de trepte poarta
urmtoarele denumiri: non (secund peste octav), decim (ter peste octav), undecim
(cvart peste octav), duodecim (cvint peste octav), teriadecim (sext peste octav),
cvartadecim (septim peste octav), cvintadecim (octav peste octav sau dubloctav)
2. Att intervalele simple ct i cele compuse, dup coninutul de tonuri i semitonuri, pot fi:
perfecte (prescurtat p), mari (M), mici (m), mrite (+), micorate (-), dublu-mrite (++) i
dublu-micorate ().
Din categoria intervalelor perfecte (cele care un singur aspect de baz, de la care apoi pornesc
celelalte mrimi intervalice intervalele mrite sau micorate) fac parte: prima, octava, cvinta
i cvarta.
Din categoria intervalelor cu dublu aspect la baz intervalele mari i intervalele mici fac
parte: secunda, tera, sexta i septima.
Prin alterarea suitoare sau cobortoare a intervalelor perfecte, mari sau mici, putem obine,
intervale mrite, micorate, dublu-mrite i dublu-micorate.

n tabelul de mai jos ai lista intervalelor simple dup coninutul de tonuri i de semitonuri:

Intervalele compuse, dup coninutul de tonuri i de semitonuri, pot fi i ele perfecte, mari,
mici, mrite, micorate, dublu-mrite, dublu-micorate, ca i intervalele simple din care
deriv.