Sunteți pe pagina 1din 5

CURSUL NR.

4 – INTERVALE MUZICALE

Intervalele musicale apar pentru prima data la grecii antici. La acea vreme acestea erau
explicate de disciplina care purta numele de Intervalica.

Conform definitiilor date de-a lungul timpului, un interval muzical este un raport de
inaltime intre DOUĂ sunete. Proprietatea cea mai importanta a unui astfel de element este
consonanța. Ea se manifesta atunci cand e vorba de fractii simple si dă armonie si stabilitate.

Cum identific un interval

Pentru a identifica anumite intervale, trebuie să ținem cont de aceste două aspecte: mărimea
numerică (câte note sunt într-un interval) și calitatea (numărul de tonuri și de semitonuri).

- Pentru asta, numeroteaza liniile portativului sau spatiului si numără incepand cu locul in
care e pozitionat primul sunet.

Marimea unor intervale muzicale

In functie de numarul de trepte care exista intre baza si varf, punem sa stabilim si
marimea unui interval. In cazul notelor muzicale, aceste elemente pot fi: simple si compuse.

Intervalele simple, se formeaza in cadrul unei octave:

Prima – se repeta acelasi sunet, asadar, notele sunt identice;

Secunda – in acest caz, vorbim de doua sunete consecutive, aflate pe trepte alaturate. Secunda
mare, are un ton si se noteaza cu 2M, iar cea mica un semiton si se noteaza cu 2m.
Terța – aici discutam de unul dintre cele mai importante intervale muzicale, deoarece ajuta la
formarea unei game. Ea delimitează trei sunete consecutive. Daca e mare, e formata din doua
tonuri, iar daca e mică e compusa din un ton si un semiton;

Cvarta – in aceasta situatie se discuta despre patru trepte consecutive. Daca intervalul e format
din doua tonuri si un semiton, vorbim de o cvarta perfecta, daca sunt prezente trei tonuri,
miscorata, iar daca sunt trei tonuri si un semiton, cvarta e mărită.

Cvinta – este un interval compus din două sunete, aflate la distanță de cinci trepre consecutive.
Daca e vorba de trei tonuri si un semiton, cvinta e perfecta, daca sunt patru tonuri, ea e
micsorata, iar daca sunt patru tonuri si un semiton e marita.
Sexta – este un interval compus din două sunete, aflate la distanță de șase trepre consecutive, Si
aici, ca si la terta, e vorba de un interval caracteristic unei game. Sexta formata din patru tonuri si
un semiton e denumita mare, iar cea din patru tonuri e mica.

Septima – cand ajungem să numărăm șapte trepte consecutive, ne referim la septima. Ii poate da
gamei sonoritate majora sau minora, in functie de numarul de tonuri si semitonuri. Cinci tonuri si
un semiton formeaza o septima mare, cinci tonuri, fara semiton (adică 4 tonuri și 2 semitonuri),
una mică.

Octava – acest interval ne duce cu gândul la o gama și e conține din opt trepre consecutive.
Intervalele compuse sunt formate din alaturarea celor simple. Ele depasesc ambitusul unei octave
si au urmatoarele denumiri:

- nona – 9 trepte
- decima – 10 trepte
- undecima – 11 trepte
- duodecima – 12 trepte
- tertiadecima – 13 trepte
- cvartadecima – 14 trepte
- cvintadecima – 15 trepte

Tipuri de intervale muzicale

Cand vorbim de intervale muzicale, acestea pot fi de mai multe feluri, asa cum ai putut observa
si mai sus:

Daca e sa ne luam dupa numarul de semitonuri (ST) si tonuri (T), avem:

 Intervale perfecte (P): Prima, Cvarta, Cvinta și Octava


 Intervale imperfecte:
Acestea sunt caracterizate de proprietatea de a fi mari (M) sau mici (m): Secunda, Terța, Sexta și
Septima

Dupa cum se poate observa, intervalele perfecte si mari, devin marite in momentul in care
se adauga un semiton, iar cele perfecte sau mici, devin micsorate când se scade un semiton.
Totodata, mai exista o clasificare a intervalelor si dupa cum sunt cantate notele. Ele pot fi:
 ascendente (suitoare);
 descendente (coboratoare).

S-ar putea să vă placă și