Tudor Viorica

Profesor-logoped
Centrul logopedic Onesti

MODALITATI CONCRETE DE UTILIZARE A MUZICII IN ACTIVITATILE DE

TERAPIE LOGOPEDICA

“Nici o artă nu are o înrâurire aşa de mare asupra omului ca muzica.

Ascultarea unei frumoase bucăţi muzicale e asemenea unei băi a spiritului, ce duce
cu sine toate relele şi ridică pe om pe cea mai înaltă treaptă spirituală pa care i-a
hărăzit-o natura.”(Arthur Schopenhauer)
Fără îndoială, muzica are influenţă asupra individului, ritmul şi armonia,
ocolind filtrele logice şi analitice ale minţii, îşi croiesc drum spre comorile ascunse ale
sufletului, stabilind contact direct cu sentimentele profunde din adîncul memoriei şi
imaginaţiei.
Actualmente există numeroase cercetări consacrate studierii influenţei
muzicii asupra personalităţii, care constată efectele pozitive ale acesteia
asupra diferitor funcţii şi stări ale organismului, ca de exemplu: influenţa
muzicii asupra funcţiilor aparatului circulator; efectele de diminuare a oboselei
fizice şi psihice; acţiunea muzicii ca medicament la bolnavii psihici; ca mijloc
de optimizare a procesului de muncă în diferite ramuri ale sferei de
producţie; efectul stimulativ asupra tuturor elementelor pozitive ale
individului: iniţiativă, imaginaţie, creativitate, voinţă, perseverenţă, memorie,
inteligenţă, încredere în sine, relaţii comunicative etc.De asemenea muzica
are o influenţă maximă în domeniul afectivităţii ascultătorului prin crearea
efectului relaxant şi inducerea stărilor emoţionale.
Dau mai jos o lista cu o serie de lucrari muzicale cu bune rezultate în
meloterapie:
-Pentru calmarea sistemului nervos si a stărilor de agitaţie:

1
 • F,SHUBERT:Ave Maria
• L.Beethoven:Concertul Imperial
• F . SCHOPIN:Valsurile
• G .S.Bach:Preludiile
-Lucrari muzicale cu caracter tonifiant:
• G.Verdi:Marşul din Aida
• R.Wagner:Marele Marş
• F.Liszt:Rapsodia ungara
-Lucrari muzicale cu efect reconfortant:
• J.Strauss:Voci de primavara
• F .Liszt:Vis de dragoste
• C. Porumbescu:Balada
• P.I.Cheaikovski:Lacul lebedelor
-Muzica terapeutica pentru surmenajul intelectual:
• J.Bach:Fugile
-Muzica terapeutica pentru calmarea durerilor:
• M.Ravel:Rapsodia spaniola
• Beethoven:Simfonia pastorala nr.6
• F.Schopin:Concertul nr.1 in mi minor
• P.J.Cheaikovski:Simfonia nr.6

Dar, energia sunetului, fiind neutră din punct de vedere moral, poate fi folosită
în serviciul corpului .Exista si cercetari referitoare la influenţa pe care o are muzica
asupra sferei afectiv-cognitive a copiilor de vîrstă şcolară mică.
Concluziile cercetarilor : audierea sistematică a muzicii “calitative” , în
condiţiile şcolii, dar nu numai, poate contribui la sporirea capacităţii de
învăţare a elevilor şi respectiv, la optimizarea întregului proces instructiv-
educativ. Muzica este cea care trezeşte şi întreţine pe o durată mai mare
atenţia copiilor.
Desigur că meloterapia am folosit-o în cât mai multe activităţi şi sub
diferite forme .

2
 Meloterapia propriu-zisa poate fi folosita pentru inducerea starii de calm ,
receptivitate maxima chiar ca un acompaniament al momentelor cand copii executa
diverse activitati practice:colorat, insirare de margele, transriere de texte, etc.(pe
Internet pot fi gasite lucrarile muzicale despre care am vorbit la inceput ;fragmente
pot fi folosite si la cabinetele logopedice).
Cel mai mare succses cu muzica de relaxare am obtinut in activitatea cu copiii
anxiosi, agitati , sau cu balbaiti in timpul executarii exerciţiilor de respiraţie si în
cadrul antrenamentului Schultze. .
Meloterapia, prin realizarea unui climat socio-afectiv pozitiv, constructiv , am
folosi-
t-o şi pentru a ajuta copiii timizi cu sentimente de inferioritate, de
respingere şi evitare si pe cei cu deficienţă intelectuală uşoară, medie şi severă
să îşi exprime sentimentele şi stările,sa comunice mai usor,sa se integreze social.
.
Un salt important in terapie este acela in care un copil cu care am lucrat
individual ajunge sa lucreze cu un alt copil. Chiar daca la inceput nu va sti cum sa
relationeze cu acesta, prin diferite jocuri muzicale reuseste sa invete reguli de
comunicare, sa se simta bine alaturi
. Putem observa prin cateva minute de cantat spontan la un instrument de
percutie, ca parte introductiva a sedintelor ,temperamentul, spontaneitatea, ritmul,
forta psihica, ostilitatea reprimata sau manifestata, gradul de autocontrol.

La cabinetul logopedic folosesc muzica in diverse etape ale activitatilor de

terapie, fie ca este vorba de copii cu tulburari de articulatie sau cu alte
disabilitati:balbism , ADHD, autism etc.
Si aceasta pentru ca muzica declanseaza stari emotionale ce duc la
modelarea personalitatii.În plus, se realizeaza o apropiere empatică , muzica
ramanand uneori ,cel putin la inceput, singurul mijloc de apropiere fata de copii.
Tinand cont de obiectivele urmarite cântecelele cu subiect din lumea
inconjuratoare devin un excelent mijloc. De exemplu:cantecele:” Acum e
toamna” ,”Bate vantul”,”Ploaia”, jocul muzical :,,Bat din palme”,etc.
Efectul maxim se obtine daca se face interpretarea acestora respectând :
-poziţia corectă a corpului,
- dozarea respiraţiei,

3
 -preluarea tonului,
-pronunţarea clară a textului;
- coordonarea ritmului cu melodia şi textul cântecului
-ritmizarea textului pentru o mai buna constientizare a acestuia
-redarea ritmică a mişcărileor cerute în jocul muzical; (atenţia concentrată şi
atenţia distributivă se dezvoltă atunci când educatorul solicită copiilor şi executarea
unor mişcări, paşi de dans concomitent cu intonarea melodiei).
Cantecele folosite preluate din programa pentru prescolari si clasele
primare, duc la o buna coordonare a expir/inspirului , insusirea corecta a vocalelor,o
buna ventilatie pulmonara . absolut indispensabile inainte de impostarea oricariu
sunet. cât si în etapele ulterioare cand este vorba de fixarea sau automatizarea
pronuntiei.Exemplific cu cântecele:„Rata”, „Sade rata pe butoi”, „Alunelul”,
„Motanelul”, „Un motan cat un butoi”,” Melcul suparat” , „Vulpea si gâsca „ „Fetita si
papusa”.,
Este utila si învaţarea unor jocuri muzicale: “Dacă vesel se traieşte”,”Deschide
urechea bine!”,” Ţăranul e pe câmp”,”Alunelu”
Pentru învaţarea numerelor am apelat deasemenea la cântece precum:”Una este
luna”, “Un elefant se legăna”,etc.
Aceste cantece , interpretate pe diferite tonalitati, si ritmuri pot duce la insusirea
mai rapida a elementelr de prozodie :ritm , intonatie si accent, atat de distorsionate in
cazul dislexicilor.
Auzul fonematic parcurge diferite etape pana la maturizare: aceste etape pot fi
recuperate facand apel mai des ,cel putin in prima luna de terapie la sunetul scos de
diferite instrumente muzicale.Exista CD-uri cu scurte melodii in care se pot identifica
usor sunetele scoase de vioara, toba, chitara , pian ,flaut , dar si sit-uri pe Internet
unde pot fi audiate aceste sunete.