Muzica este unul dintre cele mai puternice mijloace de expresie.

Prin ea se pot transmite toate

sentimentele umane, de la veselie pana la depresie. Tot prin muzica se pot induce omului variate simtiri,
diferite trairi. Consider ca muzica are un rol deosebit de important in existenta umana, constituind un
factor in evolutia individuala.

In primul rand, muzica joaca un rol de prima importanta in educatia comportamentului cetatenilor , asa
cum arata marele filosof Platon in “Statul”. Asadar, acesta afirma ca atunci cand “modurile muzicii se
schimba, legile de baza ale statului se schimba odata cu ele”, punand in relatie muzica cu intregul
mecanism de functionare specific cetatii. Astfel, muzica poate defini p natiune.

In al doilea rand, muzica poate schimba un om prin stilul adoptat de acesta. De exemplu, dintr-un timid si
un inadaptat social, omul poate deveni un razvratit ,fapt pus pe seama genului muzical ascultat.

In al treilea rand, muzica poate constitui o modalitate de evadare din cotidian, prin operele create cu
scopul de a relaxa, de a destinde. Astfel, prin muzica putem accede la liniste si pace launtrica.

In concluzie, muzica reprezinta un pilon important in existenta umana, prin capacitatea de a influenta si
de a induce omului diferite sentimente si emotii.

Din cele mai vechi timpuri, omului i-a plăcut muzica. O naștere era sărbătorită, printre altele, cu muzică;
o înmormântare are și ea o linie melodică. Când e trist, când e vesel, când e într-un impas sau când vrea
să se relaxeze, omul ascultă melodii. În special tinerii, pentru care muzica joacă un rol important în ceea
ce privește găsirea propriei identități.
În primul rând, muzica este un loc de regăsire și de izolare. Odată ce căștile sunt puse în urechi și butonul
de play pornit, adolescentul se pierde (sau regăsește) într-o lume ce-i aparține doar lui, o lume unde
poate să facă ce vrea, unde se poate manifesta cum vrea el, o lume unde sentimentele ascunse ies la
suprafață și sunt adevărate, așa cum cei din jur cel mai des nu le pot vedea.

În al doilea rând, muzica nu este doar un loc de izolare, ci și de exprimare. În perioada adolescenței
foarte multe lucruri sunt confuze, sentimentele sunt multe și năvalnice, cuvintele puține, dar parcă se cer
singure să fie așternute pe hârtie. Uneori, au tendința să ajungă până la vocea adolescentului, iar din
această luptă rezultă un cântec. În adolescență întâlnești acei băieți cu chitara, care învață câteva melodii
pentru a se da șmecheri pe lângă fete. Tot în adolescență întâlnești fetele care vor să meargă pe urmele
unei cântărețe celebre. Multe trupe s-au format pe când membrii acstora erau adolescenți.

Ideea este că muzica a fost, este și va fi un element etern, care își poate schimba curentul în timp,
semnificația emoțională pentru individ, dar nu și intensitatea. O melodie este locul de izolare a unui
adolescent, dar în același timp, este și o formă de exprimare, mai mult sau mai puțin verbală, dar
indiscutabil, relevantă pentru acea clipă.

In opinia mea, muzica e o imbinare armonioasa de sunete, imbinare care poate starni emotii dintre cele
mai intense. Inca din cele mai vechii timpuri oamenii au fost preocupati de gasirea unor linii melodioase
care sa le deie bucurie. Fara muzica, viata oamenilor ar fi mai saraca, lipsita de culoare. Fara muzica nu
cred ca ar fi rezistat in acele conditii grele. Sau, cat de importanta este muzica in viata unor nevazatori,
cata bucurie le poate aduce. Muzica invioreza, imbogateste sufletul. Muzica inalta sufletul. Muzica il
aduce pe om mai aproape de zei, a spus un filozof.