Iacob Mureşianu, compozitor, dirijor şi publicist a fost unul dintre creatorii şcolii româneşti de compoziţie şi a muzicii culte la români. După absolvirea Conservatorului Regal de Muzică din Leipzig, unde a beneficiat de o bursă de studii acordată de Mitropolia Greco-Catolică, Iacob Mureşianu răspunde invitaţiei de a ocupa postul de profesor de muzică vocală şi instrumentală la Şcolile din Blaj (1885-1917), devenind astfel iniţiatorul primei şcoli muzicale româneşti din Transilvania. A predat muzica vocală şi instrumentală şi a organizat şi dirijat formaţiile corale şi instrumentale în cadrul instituţiilor şcolare existente la acea dată în Blaj: Institutul Pedagogic, Academia Teologică, Gimnaziul Superior, Şcoala Civilă de Fete. În procesul de învăţământ a aplicat cu succes metode active de învăţare a muzicii cu ajutorul instrumentelor muzicale şi a realizat prima Colecţie de cântece corale pentru şcoalele elementare, care poate fi considerat primul manula de muzică existent în şcoala românească din Ardeal. La cele menţionate se adaugă şi editarea publicaţiei Musa Română (1888), prima revistă muzicală din Transilvania. La Blaj, Iacob Mureşianu s-a afirmat ca deschizător de drumuri şi în ceea ce priveşte activitatea de muzicolog şi critic muzical ce reiese din paginile revistei Musa Română. Referindu-se la profesorul Iacob Mureşianu, Tiberiu Brediceanu nota: „Totul vibra de muzică în jurul său. În Blaj, tot al doilea student ştia să cânte la un instrument muzical… fiecare elev îşi avea caietul său particular, în care erau înscrise cântările patriotice: Deşteaptă-te, române!, Trei culori cunosc pe lume de Ciprian Porumbescu, Marşul lui Iancu, Hora Unirii, Românie, mamă dulce ş.a.
Este important să se cunoască faptul că aici a apărut, orchestrat de Iacob Mureşianu in
tempo de marş, "Deşteaptă-te Române", Imnul de la 1848, scris de unchiul sau Andrei Mureşanu. Tot ca o informatie bine de ştiut este, că Iacob Mureşianu, la vârsta de 6 ani (1863), i-a cântat la pian, la cererea acestuia, grav bolnav la pat, inspiratul său "Rasunet", Imnul nostru naţional de azi. Orchestrarea piesei a făcut-o peste ani. Pe un alt plan, urmând acelaşi scop de ridicare al nivelului cultural, în popor prin muzica, Iacob Mureşianu se ocupa de Societatea Meseriaşilor" din Blaj, al cărui preşedinte era. Cu daruirea ce-l caracteriza se ocupa de acesti artişti amatori, organizându-i într-o trupă teatral-muzicală. Îi învaţă notele şi le stârneşte dragostea şi interesul pentru arta cântului şi a jocului de scenă, reuşind să facă din cei mai talentaţi adevăraţi profesionişti. Dar, acest atât de inspirat animator cultural, care a fost Iacob Mureşianu, nu se mărgineşte la atât, ci compune pentru această trupă un repertoriu pe măsură. Astfel, pe textele lui Vasile Alecsandri, poetul cunoscut şi iubit de muzician, cel ale cărui librete au stat la baza compoziţiilor lui valoroase, va compune operetele "Scara Mâţii", "Cinel-Cinel", "Florin şi Florica", sau "Millo Director" ş.a.