Sunteți pe pagina 1din 2

ROMANTISMUL MUZICAL

Romantismul (numit si Perioada Romantic) a fost o micare artistic, literar i intelectual aprut n Europa pe la sfritul secolului al XVIII-lea, atingnd apogeul pe la nceputul anilor 1800. i face cel mai simit prezena n artele vizuale, literatur i muzic, dar de asemenea a avut un impact i asupra istoriografiei, educaiei i istoriei naturale (tiinele naturii). Romantismul a luat natere n Anglia, de unde s-a extins n Germania i Frana, apoi n ntreaga Europa. Acest curent cultural s-a manifestat i n muzic, propunndu-i s iasa din convenional i abstract. Romantismul a susinut manifestarea fanteziei i exprimarea sentimentelor, a originalitii, spontaneitii i sinceritii emoionale, promovarea libertii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pentru explorarea universului interior al omului. Caracteristicile generale ale acestui curent sunt intensitatea emoional a muzicii, libertatea formei muzicale, mbinarea, deseori, a muzicii cu literatura i trecerea foarte rapid dintr-o tonalitate n alta, partitura fiind caracterizat printr-o modulaie continu, care simboliza nelinitea autorului. Acesta aduce ideea de exprimare a sentimentelor, n dauna aciunii propriu-zise. Reprezentarea muzical este direcionat mai mult spre cuvnt i imagine vizual, fapt care nseamn nceputul epocii de glorie a muzicii cu program, specifica genurilor instrumental i simfonic. Anumii autori neoclasici alimentaser deja un sentiment aa-zis romantic nainte de rspndirea sa efectiv, fiind numii pre-romantici. Printre acetia se afl si Francisco Goya i Manuel Maria Barbosa du Bocage. Reprezentanii romantismului muzical au fost: Franz Schubert, Robert Schumann, Frederic Chopin, Johannes Brahms, Hector Berlioz, Carl Maria von Weber, Franz Liszt, Richard Wagner, Piotr Ilici Ceaikovski. Dei termenul de "romantism", se aplic atunci cnd vorbim de muzic n perioada aproximativ de la 1820 pn n jurul anului 1900, aplicarea contemporan a termenului de "romantic" pentru muzic, nu coincide cu aceast interpretare modern. n 1810 E.T.A. Hoffmann i-a numit pe Mozart, Haydn i Beethoven cei trei "Compozitori Romantici" i Ludwig Spohr a folosit termenul de "bun stil romantic" pentru pri din Simfonia a V-a a lui Beethoven. Din punct de vedere tehnic Mozart i Haydn sunt considerai compozitori clasici, i dup cele mai multe standarde, Beethoven reprezint nceputul perioadei romantismului muzical. La nceputul secolului al XX-lea, datorit faptului c sensul s-a rupt decisiv de trecutul muzical a dus la faptul c secolul acesta se numete "Era romantic. Simfonia a5-a - Beethoven

S-ar putea să vă placă și