REFERAT 3 : ISTORIA MUZICII ( Pagina 1 ) STUDENT MASTER, ANUL 1,

- MUZICA BIZANTINA IN EVUL MEDIU TIMPURIU -

- Melodia bizantina guvernata de legi componistice proprii se personalizeaza si se individualizeaza prin
ansamblul mijloacelor de expresie imbogatite si perfectionate de la o etapa la alta in functie de progresul
culturii general si de stadiul evolutiei conceptiilor teosofice ale stiintelor ei .
- Bizantinologi sunt de acord ca in evolutia cintului bizantin exista mai multe stadii determinate de faze,
evolutia si progresul notatiei si a mijloacelor de expresie .
- Pornind de la studierea manuscriselor muzicale bizantine se stabilesc trei tipuri de notatie bizantina :
a). Notatia ecfonetica - utilizata in muzica religioasa ortodoxa din sec. VI-XIII .
b). Notatia neumatica bizantina sau diasematica utilizata din sec.VIII-XIX.
c). Notatia neo-greaca - sec.XIX.
Notatia neumatica bizantina cuprinde 3 etape de dezvoltare :
1).Perioada paleo-bizantina ( sec.VIII - XII. ).
2).Notatia medio bizantina ( sec. XII - XV. ).
3). Notatia neo-bizantina ( sec.XV -XIX. ).
Victor Giuleanu are periodizarea in ceea ce priveste mijloacele de lucru ale mijloacelor de lucru :
cintarea in stilul bizantin vechi
- Stilul bizantin - sec.IV - XII , in stil bizantin ( medio-bizantin ) sec. - XIII- XVIII .
- Cintarea bizantina noua ( neo-bizantina ) - sec. XIX - XX .
- Perioada paleo-bizantina - a debutat cu o etapa prebizantina,in primele sec. crestine europene.
In lipsa documentelor , perioada este nesigura. Din putinele scrieri ale epocii, fenomenele muzicale exista si
se practica conform normelor impuse de canonica bis. a timpului .
- Documentele vorbesc despre prezenta unor genuri poetico muzicale preluate din practica sinagogiale
precum poezia ritmica a cartilor sfinte : scriptura, vechiul si noul testament, prohodul, imnul si cintarea
spirituala - trei tipuri de cintare :
1). Cintarea psalmodica = recitarea ritmica .
2). Cintarea respansoriala = importata din Siria.
3). Cintarea ecfonetica = maniera cvazirecitativa cu devieri de intonatie , abateri melodice in urcare sau
in coborire intr-un ambitus redus, situat in 4 sau 5 perfecte.
Caracteristici ale monodiei bizantine : organizarea pluri modala si vocala .
- Modurile bizantine s-au cristalizat intr-un sistem fundamental prima data de Ioan Dameschinul numita
"Octoih". Cele 8 ehuri; 4 autentice si 4 palagale sunt preluate de anumite denumiri preluate din sistemul
modurilor grecesti antice,primind si alte insemne in functie de evolutia coceptiilor teologico-estetice ale
evului mediu.
- Elrul - 1 este pe Re = Dorios . |
- Elrul - 2 este pe Mi = Lidios . | AUTENTIC
- Elrul - 3 este pe Fa = Frigios . |
- Elrul - 4 este pe Sol= Micsolidos . |
- Elrul - 5 este pe La = Hipodorios . |
- Elrul - 6 este pe Mi = Hipolidios . | PLAGAL
- Elrul - 7 este pe Si in cheia Fa = Lipofigios . |
- Elrul - 8 este pe Sol = Kipomicsolidios . |
- Melopeea greaca era diferentiata prin moduri : doristi, frigisti, lidisti fiind fundamentat stiintific .
Dorianul pe "Mi" in ordinea descendenta a sunetelor era considerat armonia nationala :
era nascut din propria armonica de 5 ascendente sau 4 ascendente inlantuiri cunoscute demult .
- Se adauga doua scari importante este modul frigian pe "Re" si lidian pe "Do" ambele dispuse in ordine
descendenta. Se adauga in perioada clasica derivatele hipo - eolic, hipo - frigic = ionic, micsole - hipolidic
sunt autonome .
- Cintecul instrumental si dansul de o mare varietate ritmuri cultivate si dezvoltate conform regulilor
aprinse in teoria hronos-protos-teoria timpului . Aristosene din Tarenz.

STUDENT MASTER, ANUL 1,

 REFERAT 3 : ISTORIA MUZICII ( Pagina 2 ) STUDENT MASTER, ANUL 1,

- MUZICA BIZANTINA IN EVUL MEDIU TIMPURIU -

- Conform acestei teorii, ritmurile elene-antice se formau dintr-un anumit numar de silabe brevis si longa .
Longa fiind alcatuit din doua tipuri, din combinarea diversa a acestora , realizind o mare varietate de
structuri simple - bisilabice si trisilabice si altele compuse - pentasilabice .
Ritmuri bisilabice - iambul , troheul , piricul , spondeul.
Iambul - alcatuit din brevis si longa .
Troheul - alcatuit din longa si brevis .
Piricul - alcatuit din doua brevis ; ( doua optimi ).
Spondeul - alcatuit din doua longa ; ( doua patrimi ).
Ritmuri bisilabice .
Ritmuri trisilabice.
Tribrahul - ( trei optimi ) , Molosul - ( trei patrimi ) , Dactilul - ( o patrime + doua optimi ) ,
Anapestul - ( 2 optimi + 1 patrime ) , Bahicul - (1 optime + 2 patrimi ), Antibahicul - ( 2 patrimi + 1 optime ),
Creticul - (1 patrime + 1optime + 1 patrime ), Amfibrahul - (1optime + 1 patrime + 1 optime ).
Aici se aduga ritmurile compuse rezultate din :
a).RENUMIREA A DOUA SAU MAI MULTE RITMURI, BI SI TRI SILABICE:
dispondeul 4/4, dipiricul 4/0/0 ,
-diiambul - ( optime,patrime,optime,patrime ).
-ditrohenul - ( patrime ,optime ,ptrime ,optime ).
-ionicul major - ( patrime ,patrime ,optime ,optime ).
-ionicul minor - ( optime , optime , patrime , patrime ).
-horiambul - ( patrime,optime,optime,patrime ).
-antispastul - ( optime,patrime,patrime,optime ).
-epitrit - 1 - ( optime , patrime , patrime , patrime ).
-epitrit - 2 - ( patrime,optime,patrime,patrime ).
-epitrit - 3 - ( patrime,patrime,optime,patrime ).
-epitrit - 4 - ( patrime,patrime,patrime,optime ).
-peon - 1 - ( patrime,optime,optime,optime ).
-peon - 2 - ( optime,patrime,optime,optime ).
-peon - 3 - ( optime,optime,patrime,optime ).
-peon -4 - ( optime,optime,optime,patrime ).
b).AMESTECUL DE RITMURI :
Adonic -- (dactil +trohen - patrime,optime,optime,/patrime,optime).
Gliconic -- (trohen+dactil+o silaba indiferenta - patrime,optime ).
Faleic -- (sponden+dactil+3 trohee ).
Sofic Major -- ( trohen+trohen+trohen+iamb+trohen+iamb+iamb+brevis ).
Safic Minor -- ( trohen+trohen+trohen+iamb+iamb+brevis ).
Dohmiac -- a).- 3 + 5 ( iamb + cretic= optime,patrime, patrime,optime,patrime ).
-- b). - 5 + 3 .
Juxtapunerea celulelor etnice -- kole(membre ale frazei)-vers-strofa.
-2 strofe de ritm identic alcatuiesc o antistrofa.
- Cind aceste doua strofe (+ cuplen), identic alcatuiesc o antistrofa.
- Cind acestea erau urmate de un cuplet cintat de cor sub forma de triada.
- Organizate intre ele: Noma - solistica (una din cele mai vechi forme ale poeziei religioase Greaca),
caruia ii urmeaza diticambul ,ambele in forma unor cintari cu structura antistrofica.
- Din cele doua genuri s-a nascut "tragedia" -forma superioara a liricii grecesti.
- STILURILE DE BAZA ALE MUZICII GRECESTI ANTICE :
- sint in nr. de trei:- ditrambic;nomie;tragic.
- Ca instrumente dominante :
- Anlosul - considerat echivalentul flautului se diversifica.
- Chitara - capata ancie, de aici vin: oboiul simplu,dublu si clarinetul.
- Lira,timpanianul,crotolele. STUDENT MASTER, ANUL 1,