Prelucrarea osului şi cornului în gravetianul oriental din
spaţiu l carpato-nistrean: resurse, repertoriu, ocupaţii
Mărturiile arheologice referitoare la prelucrarea
osului şi cornului de ren intr-un spaliu geografic ca cel denumit
carpato-nistrean datează din paleoliticul superior.
In aceast� etap� a preistoriei se poate vorbi de o
variat� experienţă de viaţ� a oamenilor care formau
comun��ţi cu specific cultural zonol. O astfel de situalie a fost
reconstituită prin cercelările interdisciplinare din zona
amintită. situată la nord la limita pădurilor din timpul glacialiunii
Wurm. din E uropa.
In ultimii SO de ani cercei� riie arheologica din spaliul
geografiC carpalo-nistrean au dovedit că au existat patru zone
de inlen� locui re paleoliUcă şi anume:
1) Bazinul mijlociu al Nistrului.
2) Bazinul mijlociu al Bislrilei (Ceahlău-Buda):
3) Bazinul mijlociu al Prutului - zona Cotu-Miculinli ­
Ripiceni;
4) Podişul Moldovenesc, in zonele superioare ale
v�ilor cu �;
Din punct de vedere cullural cronologic in primele
două zone locuirea aparjine culturilor aurignaciană şi
gravetiană, iar în cea de-a treia zonă s-au extins comunitătile
gravetianului tardif din tardigtaciar. Aceste precizări au fost
necesare pentru a putea prezenla corelarea care se impune in
privinţa resurselor materiei prime - osul şi cornul, pe care au
a\lul-o comunitălile umane in bazinelevăilor Bislri1a şi Prut.
Mai trebuie să facem şi alte precizâri cu privire la
speci1le de animale contemporane comunilă1ilor umane intr­
un anume context climalic.lată câteva coordonate ale
acestuia.
lncepând cu perioada 125.000-70.000 ani (Riss­
Wlirm) denumitll interpleniglaciar inferior, după care a urmat
faza pleniglaciar inferior (70.000-40.000 ani) cu temperaturi
deosebit de reci.Următorul interglaciar (40.000-25.000 ani)
reprezint� o încălzire, iar faza următoare (25.000-16.000 ani)
apat1ine pleniglaciarului superior (Wurm).ConUnuă apoi cu
incălzirea din tardiglaciar'.
Prin urmare, este necesar acum să reţinem faptul că
pentru loate aceste perioade climatice specifice continentului
european au fost efectuate investigaţii palinologica şi
paleontologice, colalionate apoi cu analize C14.
S-a incercat, in a doua jumătate a secolului al XX-Ioa
confeclionarea unor scheme cronologice privind cultura
gravetianulul utilizând observaliile straUgrafica in zona
Ceahlău (v. Bistriţei) şi a Prutului mijlociu (Ripiceni)' şi extinse
ta ane descoperiri din (ară.
Cercetările din spaţiul carpato-nistrean au arătat că
oicumena paleolilică a cunoscut in perioada timpurie a culturii
gravetianului. zone mai reslrânse:
1 ) valea mijlocie a Bistr�ei;
2)cursul mijlociu al Prutului;
3) cursul mijlociu al Nistrului.
Toate aceste spaţii geografice ofereau comunitalilor
umane câteva conditii nalurale care au reprezenta(
ospitalitatea optim� pentru perioada climatică da maximă
intensitate glaciară, pleniglaciarul superior.Ne referim in
primu l rănd la depozitele gaologica cu roci pretabile la
prelucrare (silex de Prut sau Nistru, menilite da Carpali, şistul
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
M. Brudiu
deAudia, gresia cu glunconit. etc).
in acelaşi timp aceste văi orereau surse de apă la zi
(izvoare naturale care nu inghetau) din care consumau şi
oamenii, dar şi turmele de animale sălbatice (Rangifar
tarandus. Bison priscus, Equus caballus).
Prin urmare, s-a observat că in prima parte a
paleolil1cului superior, şi anume in decursul culturii
aurignaciene comunitălile umane paleolitice se concentrau
intr-un perimetru restrâns in cadrul celor trei bazine
hidrograflce, in funcţie de accesul la sursele de roci pentru
prelucrare.
in cultura gravetianului oriental, in perioada (26.000-
24.000) - 1 2.000 se produc schimbări importante, mai ales in
zonele Prutului şi Nistrului.Are loc o inovatie constând intr-o
diversificare a tipurilor şi variantelor de unelte din silex.
O altă inovatie, anume cnlcrolitizarea uneltelor aduce
o mare eficienţă in activita�le economice ale oamenilor.
Cele două inovalii vor genera o a treia - poli­
funcllonalitatea uneltelor din piatră, in sensul că dac� inainte
pe o lamă de peste 10 cm lungime. prin perculie sau retuşări
se obtinea o uneallă cu o singură funcţie � gratoar, burin sau
străpung�tor, acum pe o lamă cu dimensiuni intre 5 şi 1 O cm se
putea amenaja la un capăt burin (daltă), iar la celălalt un
gratoar, iar pe partea laterală un cuţit.Apar astfel gratoar­
străpungător-culit. burin-străpungător cu scobitură (encoche),
etc.
Microlilizarea a permis. în principiu, consumarea
unei cantităţi mai mici de rocă.Acest fapt a permis grupurilor
umane să poată să se deplaseze la distan1e mai mari de la
zona cu materii prime, ducând nucleele de silex, chiar
devenind independen\i de această cond�ie.
Este necesar să precizăm acum rostul uneltelor din
piatră.Cali\atea unei aşchii (in paleoliticul inferior şi mijlociu
sau a unei lame oblinute in paleoliticul superior dintr-o rocă
dură trebuia să fie taioasă. Intotdeauna mai primea o
amenajare prin retuşare pentru a a lua o formă nouă
corespunzătoare unei acUvităli: de tăiat. de străpuns, de
despicat sau de netazit.Oeci cu uneltele din silex se putea
realiza o alta unealtă din lemn, os sau corn de ren sau cerb,
precum şi confecţionarea imbrăcămintei şi incăllămintei.
In condiţiile cănd in perimetrul restrâns al zonei cu
silex de la Prut sau Nistru locuirea umană devenea
aglomerată, iar resursele de hrană-turmele de animale
sălbatica. care aveau un mod de vială migrator datorita
schimbării anotimpului şi plecau in zone cu resurse de hrană
mai mari, grupurile de oameni devenili independenţi fală da
resursa de rocă, la urmau pe distanţe mari.
Astfel a avut loc amplificarea oicumenei culturii
gravetiene in spaliul dintre Prutul mijlociu si vale Bislrilei.ln
toate staliunile gravetiene din ultima zonă se întâlneşte alături
de rocile locale şi silexul de Prut.ln faza finală a gravetianului.
arealul ei cuprinde tot Podişul Moldovenesc, plină in zona
Măluşteni (Vaslui) şi Bujoru (Galali), comunitălile umane
colportand atai roca de Prut căi şi rocile de Carpa� la o
distanţă de 350-400 km.'
In condiţiile climatice glaciara mai intense, sau mai
scăzute din tardiglaciar ( 1 6.000-12.000 ani BP) ocupalia
45
principală a oamenior era � şi in anumile situaţii
cand aşezarite erau in apropierea unor rauri mari au practicat
şi llH<Idill!l
Pentru fiecare dintre cele doua ocupatii oamenii s-au
folosit de utilaje adecvate (specializate). Materialele pentru
realizarea uneltelor de vânătoare au fost lemnul din mediul
inconjurător, dar şi coarnele şi oasele, rezultate din consumul
vănalului, sau in timpul toamnei şi al primâverii. când coarnele
se desprind anual (alternativ la masculi �i lemele).'
Dependenta omului paleolillc de drterile categorii de
roci a avui un caracter permanent şi reprezintă un adevăr sigur
dalortta neperisabililâ(ii acestora. Dar unellele de piatră nu ar
fi fost produse dacă nu erau utilizate la prelucrarea altui
material- lemnul, din care să se realizeze unelte pentru vânat.
Chiar dacă ar fi Folosll unele laţuri sau capcane.
unealta pentru atac, destinată să răpună animalul preferat
trebuia să Fl8 realizată din lemn, care însă este un material
perisabil.
Vănatoarea ca sursă principală de alimentaţie ii mai
oferea şi o materie primA-<>Sul, cornul, fildeşul . Deşi calităţile
fiZice erau superioare lemnului, era totuşi o alternativă, ca
resursă economica.
Folosirea cornului şi a osului a devenrt eficientă când
comunilă�le paleolilice au descoperit procedeul asamblării
unor piese din aceste materiale cu lemnul sau piatra.
Dar mai intili sa urmărim poslbllrtăţile de obtinere a
cam ului de ren. Paleontologii' au arătai că renul, atât mascuiul
căi şi femela. poartă coame care se desprind şi apoi cresc
anual dar in sezoane diferite la fiecare sex. ln acest fel cornul
poate fi olblinul permanent din vanătoare in sezonul când
comul ajunge la maturitate (in zona bazilară se păstrează
resturi din craniu), sau cules din mediul înconjurător, când se
desprinde.
Paleonlologii ne mai aten�onează că renul suferă de
căldură nesuportănd o temperatură mai mare de 1 2 'C, când
se dezvoltă in căile respiratorii unii paraziţi (Oedamagena
tarand1l. Renul se retrage instinctiv, spre locuri adecvate
climatlc.6 Renul ·constituie un pre\tos indicator dimalic" ne
asiguraAlexandra Bolomey.'
Resturile de locuire din valea Bislriţei de la Lespezi
au fost datate cu C 1 4 la 16.000 ani', la Cotu Mi culin(� nlv. V a
fost datat la 1 88 10 ani ± 300 GrN-12668, Iar niv. VII 21140 ±
120 BP GrN 5094. La Cosauţi" lângă Soroca, pe Nistru nivelul
1 a lost data! ia 1 7200 ± 300 ani (GIN 4146) nivelul al ll�ea ia
18200 ± 500ani(GIN4148).
In mediul glaciar din spaţiul carpato-nistrean au tra�
şi alle specu de animale precum equide şi Bos/Bison, ori Bison
Priscus Boj, care intr-un număr mai redus au fost găsite ta
Colu-Miculin�-Crasnaleuca (Prut) sau Moldova V." Cosauţi."
Prelucrarea osului şi cornului se efectiua cu ajutorul
uneltelor din sUex, având un caracter special adecvat cum
este burinul, cu o serie de variante. Apoi, gratoarul (răzuttorul),
piesele cu encoşă (scolbituri). gratoarele, străpungătoarele şi
plăcile de gresie pentru şlefuit.
Tehnicile de prelucrare a oaselor şi coamelor in zona
Prutului şi Nislrulu i au fost:
1) � prin adăncirea unei incizii pănă era
perforel peretele dens. Secţionarea cu burinul prin incizie se
făcea pe mal multe părţi ale osului. In felul acesla se ob�neau
bucăţi cu suprafaţa puţin curbată, care puteau fi aplatisale prin
indepăriiarea marglnllor.Uneori prin lovituri exterioare se
puteau obpne aşchii lungi dar inguste, care prin şlefuire
deveneau varluri rotunde sau plate (lentil�orme in se�une)
de tip spatulă;
2) � prin lovituri perpendiculare", care se putea
realiza cu ajutorul unor aşchii lamelare masive;
3) � pe o placă de gresie" sau cu ajutorul
lamelor retuşate lateral, care au produs slriaţiuni pe suprafaţa
pieselor;
4) o tehnică apărută In această perioadă, prezentă şi
in magdalenlanul occidental a fost perforarea cu burinul
46
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
(dalta)
Atât in aşezarea de la Lespezi (Bacău, v. Bistriţa), cât
şi la Crasnaleuca şi Cotu-Miculin� (Prut) precum şi la Moldova
V, Cosăuţl şi Corrnani IV" prelucrarea oaselor �1 coarrl81or
avea loc in mici ateliere din complexul de loculre.
In bazinul Prutului această activitate este bine
reprezentată pănă In prezent la Stinca-Ripiceni In primele trei
nivele." Apoi, la Crasnaleuca-Staniste şi in toate nivelele de
locuire de la Cotu-Miculin�
ln valea Bistriţei mărturii ale acestei activilăli sunt la
Buda şi Lespezi.
ln schimb, in bazinul mijlociu al Nistrului această
activitate este foarte bine atestată la Molodova 11," Molodova
V, Cosăuţi, Kormani etc.
Piesele din os şi com pot fi clasifocate după
funcţionalitate, astfel:
1) Unelte uU!jzate pentru vânat: 11
a) Sul�a(fig. 1/3,5)
b) Lancea (fiQ . 1/1 ,2);(f1Q. 413)
S!!!ili! este o tijă ascuţită la un capăt, care era ataşată
la o tijă dinlemn.
� era o tijă cu una sau două caneluri dispuse
allemativ, care se ataşa la o tijă din lemn.
Ambele erau ulllizate in lupta de aproape, sau prin
aruncare la distanţă .Lancea pătrunzind in corpul animalului
producea hemoragie externă şi după o urmărire scurtă, putea
sucomba.
2) Unelte utilizate pentru pescuit":
a) Harponul
� era obţinut dintr-o placă dreptunghiulară
tranşată din cornul de ren, apoi ascuţrt la un capăt, iar la
celălatt, avand formă ovală. Pe părţile laterale au fost
realizate, cu burinul eate doua perechi de colţi dispuşi oblic cu
varfurile spre bază. In jumătatea inferioara se ana câte o
perforalie (fig. 211 ,2)
Harpoane, asemănătoare struclural se cunosc la
Moldova V (fig. 514) şi la Cosău\i" (fig. 4/1 ).
In ceea ce priveşte harpoanele de la Cotu-Miculinţi
ca marturii arheologice privind inceputurile pescuitului pe
teritoriul României, trebuie sa fac precizarea că au devenit
obiectul unei dezinformări in l�eratura arheologică din ţara
noastră. Aceasta realitate pleacă de la Alexandru Păunescu,
care in lucrări apărute in Franţa� sau in volumul apărut sub
egida Academiei Române" privind paleoliticul României,
prezintă corect autorul şi lucrarea de unde pleacă informa\ia
(textul şi piesele desenate de autor), in cadrul textului, dar, in
explica�a de la planşa 6 in care este prezentat un vârf de lance
din corn de ren, cu două caneluri, precum şi cele două
harpoane, explicaţia se incheie cu A. Păunescu.
Asemenea procedeu a general denaturarea
informaţiei, anume că A.Paunescu este sursa documentara
pentru harpoanele de la Colu-Miculinp. Unul din cel care preia
informa�a din planşa amintită este Cristian Schuster". Astfel,
însuşirea unor lnforma\ii eronate din contextul unei planşe
putea fi evitată de Cristian Schuster dacă citea textul din tratat,
insa nedocumentandu-se corespunzător a colporta!
dezinformarea inillată de A. Păunescu.
b) Ostia (fiQ. 3/B)
O altă piesă utilizată la pescuit a fost �- A fost
realizată lot din com de ren, mai subţire, având două perechi
de col ţi dispuţi alternativ (fig. 213)
3) Alte categorii de unelte obpnute din partea de la
baza cornului de ren:
a) ciocanul (fig. 5/2)
b) ciocanul tamăcop (fig. 3/A)"; fig. 611-3)
Spre deosebire de ciocan care se obţinea din capătul
bazllar (care se desprindea din craniu), ciocanul lămăcop era
o unealtă compusa. Avea lonma l�ereiT şi la unul din capete se
introducea un vârf din silex, căpătand două funcţn: pentru lovit
şi pentru spart gheata.
Având in vedere că apa Prutului era mult timp
lnghe\ata, cu ciocan ul tărnacop se făcea copca , cu ciocanul
"" lo"ea peştele in cap (som nu l) in mo mentul scoaterii din
apa.
O varia nta de tip secure din corn de ren a fost utilizata
I n toate cele trei zone ale cu�urii gra"etiene (Bistriţa, Prut,
Nistru). Partea ac1ivă se ob\inea din amenaja rea p rimei ramuri
(raze) de la capătul p roxima! şi putea a"ea lat ura activA
apla�sată (secuna )(fig. 212) sau conică (de tip pic)(fog. 213).
Alte ti pu ri de obiecte din os şi corn sunt
a) lllc!Y! . a"ând lorma unui con pre lu ngit
(fig. 412) utilizat in prelucrarea pie� or in "e derea asamblârii
acestora la imbrăcămlnre şi incăljâminte;
b) �- ob\inuta dintr-o aşchie masi"â
de la oasel e membrelor. sau prin de taşarea unei porjiuni din
com. Era preiucrata la un ca păt, unde marginile şi vârfu l erau
AICU!ile (fig. 4/4)
Numeroase coarne şi oase masive au urme de
prelucrare neterminată, incizii, tăieturi cu u nelte din silex. iar
alte le sunt resturi rezultate d in uzura uneltelor.
5. Olga Necrasov şi M. Bulai-Ştirbu , op. cit, p.9; Alexandra
Bolomey, op. cit.. p . 284
6. DA Sturdy, "Reindeer Economies in /ce Age Europe",
Ph.D.Diss.univ.Apud Alexandra Bolomey, � p.283
7. I bid em
6. Maria BiUri Ciortescu, Viorel Căpitanu , Marin Cărclumaru,
in Ca rpica , XX, 1989. p.27
9. M. Brud iu , In "XIII International Congress of Prehistoric
and Protoh/storic Science", Forii-ltaly, 6114 Seplember
1996, 1 , Abslract. voi. 3, ses.8, p. 209
1 O. Ilie Borzia c, in "Le Paleolithlque al Neolithiqua da la
Roumanie en contexte european ", laşi, 1991, p. 56-71
1 1 . A.P. Cerny� . "Paleotnicina stojanka MolodovaV", Kiev,
196 1 , p.45-154, fig. 20,4517
12. M. Brudiu, "Le trevail de /'os al du bois da renne dans le
paleolithiqua superieur de la zone du Prut
Moyen . Repertoire typotogique" in "La genltse el
l'evol ution des cultures paleolith iqu es sur le terriloire de la
Roumanie", laşi, 1987, p. 73, ldem. SCIVA. 45, 1 994, 3,

fnon!�!li tre i zone din spa\iul carpalo-nistrean

cercetarile a rheologice au scos la lumina u na din cele mal
Interesante culturi paleolitlce-gravetianul, in care reiese
tnant un caracter unllar atâl din inven larul litic, precum şi
prelucrarea oasel or şi coarnelor. Caracterul unitar se
r r ră la m od ul de vlajâ elevat al comuni tâlilor umane
r lilicedln pertoada 23.000-1 2.000 ani BP.
Aceste comun�\i. din practicarea celor doua
111 e cono mice . au dovedi t o neistovi ta capacitate
r 'bva, care le-a permis o a daptare optima la mediul
mat1C glaciar in care resursa de hrană din vânat (nanul) şi
Uit (f�g 7), au putut să fie exploatate din belşug.
UIUajele din corn şi os apărut numai unde erau
te resu rse - in apropi erea acestor râuri. 015
Nota:
Fm�Ots Djindji na , Janusz Kaslowski, Marcel Otte. "Le
ptJieolithlque superieuren Europe". Paris, 1999, p.50
Alexandru Pău ne scu , SCIVA. 35,1984,3.p.235-265,
p 248-249; ldem. in "L'Antropologie"(Paris)t93. (1989), 1 ,
p 123-158
1 Brudiu, "Paleol iticu l superior şi epipaleoliticul din
oldova", Bu cureşti , 1974. p . 72-74
Olga Necrasov şi M. Bu lai-Ştirbu , in Carpica, IV, 1971 , p.
8-12; Alexandra Bolomey, in Ca rplca , XX, 1 989, p.273-
276 (fig. 5-8)
p.280
13. Ibidem
14. Ibidem
15. A.P. Cern�. "Pa/eom i mezolit pridnestrovja", Moscova,
1973
16. N . N . Moroşa n, in Dacia, 5-6, 1935-1936(1938), p. 1-22
1 7. Ioan G. Botez, "BechercbedePa/eonlofoqie humaineau
Nordde/aBesşsrabie", laşl, 1931 , p. 27-39
18. M . Brudiu , op. cit.
19. M. Brudiu, op. cit.
20. A.P. Cerny�. op. cit, fig. 4912; Ilie Borziac. op. cit., flg. 2/1
2 1 . Alexandru Păunescu in "L'Anthroaoloqie"(Paris)
1.93(1989) nr. 1, p.140-143, pl. 12; idem, "Pa/eoliticul şi
mezoliticu/ de pe reritoriu/ Moldovei, cuprins intra Siret şi
Prut", vol . l/2 , Bucureşti , 1 999, fig.8 şi fig. 1 0
22. Acad emia Romană, "Istoria Bom4ni/or", voi . 1, Editura
Enciclopedicâ, 2001, fig. 6/22,28,29
23. Cristian Schuster, •ffscheund WasservOqelim Gebilder
unteren DonauEiniqe efWăqunaen " in voi . ·Prinos lui
Petre Diaconu la 80de ani", Brăila, 2004, p. 112, Foi 1J6
24. M.Brudiu, "Le travail de /'os... "; idem, SCIVA 45, 1 994,3,
fig.4
25. M. Brudiu, L'evolution cuffural/e el le mi/ieu dans la zona
carpatho-ponto-<ianubienne au pe/110/ithique superieur. in
voi. "European late Pleistocene , lsotopa stages 2 and 3;
humans, their ecology & cul tura l adaptation", Llege,
Belg ium, 1998, p. 25-32

Bone and horn reworking during Eastern G ravettia n in the a rea between the
Carpath ians and Dniester.Resources. repertoi rs. occupations

Abstarct

The author presents the resul! of lhe rewoli<ing of bones and h oms in three areas situaled in the Bistriţa , the
Prut end the Dnister valleys , which had been intensely inhabited since the Palaeolilhlc. These settlements belonged
to lhe easlern Gravettian of lhe Pleniglac iar (25.000-1 8.000 BP).
The reworkl ng of the horn d epe nded on the presence of lhe reindeer which was discovered al
Buda a nd Lespezi (The Bistrl\a Valley), al Crasnaleuca and Cotu-Mi cul inli (the Mlddle Prut Valley), al Molodova V
and Cosău� (The Middle DniesterVally).
The p rincipal types of lools made or reindeer horn were the ha rpoons and the hammer or the
pickake used forfish lng in the frozen rivers.
Other tools made of reindeer horn were lhe lances with lnclsions (incisions for blood d ra inage ) which had
everal variants:
a) lance s with bilateral incisions
b) lances wllh a lateral incision
Sharp points for skin assembling were also made of bone.
Bone and ho rn were rewoli<ed by the use of silex tools, too (burlns, scrapers) and by polish ing.
The cultural characteristlc of the Gravettian in lhe area between the carpathians and the Dniester had a
unlque character and reftects an elevaled capacity ofadaplation to the e nvi ron menl.

47
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro