Student: Kovács Hunor

Facultatea de Muzică

Programul de studiu: SPIIV

Anul I.

Lect.Univ. Dr. Laurențiu Nicolae Beldean

Asist.Univ. Dr. Elena Alexandrina Babii

Beneficiile muzicii în dezvoltarea armonioasă a

copilului

- Anul Universitar 2022-2023-

Cuprins

ABSTRACT .................................................................................................................... ..... 2

CUVINTE CHEIE ................................................................................................................ 2
INTRODUCERE .................................................................................................................. 3
1. CAPITOL 1. Efectul de dezvoltare a personalității.................................................. 5
2. CAPITOL 2. Efectele pozitive ale studiului instrumental .........................................7
3. CAPITOL 3. Dezvoltarea copilului în școala de muzică și în afară clasei de muzică..11
CONCLUZII ............................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE, WEBOGRAFIE ..........................................................................................14

1
 Beneficiile muzicii în dezvoltarea armonioasă a copilului

"Muzica este hrană spirituală și nu poate fi înlocuită cu nimic altceva".

-Kodály Zoltán- 1

Abstract

Ca muzician și viitor profesor, lucrarea mea încearcă să răspundă la întrebările legate

de modul în care muzica afectează psihicul copilului, cum influențează dezvoltarea acestuia și
ce efecte pozitive are asupra dezvoltării personalității.
În prima parte a lucrării am analizat efectele pozitive a muzicii asupra dezvoltării
personalității copilului, apoi am cercetat efectele pozitive ale studiului instrumental și am
scris despre dezvoltarea copilului în școala de muzică și în afara clasei de muzică.
Prin urmare, am constatat că audiția muzicală, cântatul instrumental îmbunătățește
memoria , gândirea, starea emoțională pozitivă a copilului, studiul continuu la un instrument
stimulează, de asemenea, conexiunile neuronale.

Cuvinte cheie (keywords): muzică, dezvoltare, personalitate, efect pozitiv, instrument

1
https://www.citatum.hu (Trad. de K.H)

2
Introducere

Am ales această temă, deoarece m-a interesat foarte mult ce fel de rol are muzica în
dezvoltarea copilului, ce efecte pozitive are în starea emoțională acestora și cum dezvoltă
inteligența, memoria, concentrarea și perseverența copiilor.
În ultimele decenii, au fost publicate o serie de studii privind efectele de transfer ale
învățării muzicii. Aceste studii au arătat că învățarea muzicii și cântatul la instrumente,
datorită complexității și impactului său asupra dezvoltării, contribuie la dezvoltarea abilităților
copiilor, permițându-le acestora să se dezvolte mai repede și să aibă performanțe mai bune la
alte materii. De asemenea, educația muzicală îi ajută pe elevi să își dezvolte mai rapid
abilitățile sociale, astfel încât aceștia să se integreze mai bine în comunitatea din clasă și să
devină membri mai asertivi ai societății în calitate de adulți. Această cercetare aruncă o nouă
lumină asupra celebrului citat al lui Zoltán Kodály: "...Scopul școlii primare este de a crea
omul întreg. Fără muzică, nu există un om complet...(...) " 2 Gândurile de viitor ale lui Zoltán
Kodály ne reamintesc că educația muzicală se depășește pe sine și că nu doar copiii care se
pregătesc pentru o carieră în muzică, ci toată lumea trebuie să dezvolte potențialul muzicii.
Un studiu științific a arătat, de asemenea, că nu doar educația muzicală, ci orice
contact cu muzica poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării copilului, chiar și la vârsta
fetală. Abilitățile muzicale pot apărea încă de la vârsta de 2-3 ani, iar perioada sensibilă a
dezvoltării abilităților muzicale ale unui copil durează până la vârsta de 8-10 ani. Acest lucru
înseamnă că educația muzicală după vârsta de 10 ani nu mai este la fel de eficientă în
dezvoltarea cognitivă a copilului ca înainte, iar acest deficit nu poate fi recuperat. De aceea
este atât de important să înconjurăm copilăria cu muzică și cântec, deoarece copilul nu își dă
seama de acest lucru, dar învață și se dezvoltă prin joc, care pentru el este pur și simplu de
plăcere.
Puterea educativă a muzicii a fost descoperită de grecii antici, care au acordat muzicii
un loc central în educația tinerilor. Acest tip de abordare a străbătut mii de ani și culturi, iar
fiecare epocă a avut propriul mod și propria viziune asupra educației muzicale. Zoltán
Kodály a fost cel care a făcut parte integrantă din această tradiție și a creat o valoare durabilă,

2
Kodály Zoltán: A zene mindenkié ( Muzica este pentru toți,) Editura Zenemű, Budapesta,. 1975. (Trad. K.H)

3
o tradiție educațională. Scopul său a fost de a face publică cultura și muzica și de a modela
oamenii, comunitatea, de a transforma personalități. Educația muzicală poate fi extrem de
importantă și utilă nu doar pentru cei care se pregătesc pentru o carieră de artist.
Totodată nu ar trebui să ignorăm experiența flow, care poate fi trăită de la o vârstă
fragedă prin educație muzicală. Flow-ul este o experiență în care individul este aprofundat în
activitatea pe care o face și simte plăcere din acțiunea în sine.
Experiența flowului este atât de importantă, deoarece sentimentul de plăcere care rezultă din
ea este singurul instrument motivațional interior cu adevărat important. Experiența de a lucra
pentru sine și pentru plăcere oferă o personalitate și o calitate a vieții complet diferite pentru
copiii care au experimentat vreodată flowul.
În ciuda tuturor cercetărilor, poate că doar cei din lumea muzicală înțeleg încă
valoarea educației muzicale și semnificația reală a numeroaselor beneficii pentru dezvoltare.
În acest context, este sarcina persoanelor implicate în muzică să promoveze cultura muzicală
clasică, nu numai de dragul ofertei de muzicieni, ci și pentru că studiul muzicii poate fi o
soluție la multe probleme personale și sociale. Ea poate contribui la dezvoltarea copiilor cu
dificultăți de învățare și poate preveni marginalizarea copiilor cu dezavantaje sociale, creând
astfel o societate mai stabilă.
Este clar că efectele de transfer ale educației muzicale la vârsta adultă sunt cu atât mai
puternice cu cât învățarea muzicală primită este mai solicitantă, mai intensă și mai
îndelungată. Toate efectele de transfer enumerate mai sus sunt prezente la vârsta adultă, dar
aș dori să le discut într-un capitol separat pentru a demonstra că muzica contribuie la
dezvoltarea unei persoane echilibrate și că nu doar persoanele care se pregătesc pentru o
carieră muzicală au un motiv pentru a studia muzica.

4
CAPITOLUL 1. Efectul de dezvoltare a personalității

La începutul sarcinii, fătul este sensibil la diferite zgomote. Astfel, primele experiențe
includ respirația mamei, vorbirea și chiar vocea mamei care cântă. În plus, bebelușii răspund
la diferite sunete muzicale.
Încă de la naștere, odată cu primele cântece de leagăn fredonate de mama, și continuând cu
cântecele învățate la grădiniță și la școală, și mai apoi, cu pasiunea pe care cei mai mulți
dintre adolescenți și tineri o au pentru diverse formații sau interpreți, muzica are un rol
fundamental în clădirea dezvoltării personalității unui individ.
În unele cazuri, calmarea și în alte cazuri activitatea bebelușului poate fi crescută prin
ascultarea diferitelor tipuri de muzică.
După nașterea unui bebeluș, mulți părinți aleg melodii liniștitoare ca parte a rutinei lor
de cântece de leagăn. Acest lucru poate începe să introducă bebelușii în muzică încă de la
vârsta de nou-născut.
Studiile au arătat că copiii care au avut parte de multe experiențe de muzică și mișcare
în viața fetală au devenit mai echilibrați după naștere. Auzul lor a fost mai bine dezvoltat, iar
dezvoltarea vorbirii a putut să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid decât cel al colegilor
lor. Din momentul în care începem să ne dezvoltăm ca indivizi, dobândim în mod constant
experiență muzicală. Primele experiențe muzicale din viața fetală sunt ritmul bătăilor inimii
mamei, murmurul sângelui ei, mișcarea intestinelor și, nu în ultimul rând, sunetele și
zgomotele filtrate ale lumii exterioare. Experiențele sonore pot fi percepute de făt cu mult mai
devreme de când organul central al auzului lor (urechea internă) devine activ.
Copilăria este vârsta experimentelor. Este o perioadă de curiozitate naturală față de tot
ceea ce este nou. Iar muzica și melodia sunt deosebit de atrăgătoare pentru copii. În copilăria
timpurie, muzica este rareori predată în mod activ. La această vârstă, este mai ales o fază de
familiarizare cu melodia și muzicalitatea. Muzica poate fi un instrument activ de învățare.
Când suntem copii, ascultăm instinctiv vorbirea melodică, iar cântecele și poeziile pe care le
învățăm pot fi integrate în mod jucăuș în mintea noastră. De asemenea, muzicalitatea face ca
multe indicii utile, cum ar fi melodiile care stimulează jocul, să fie mai interesante și mai ușor
de reținute.

5
Bătând din palme, copiii pot învăța cu ușurință ritmicitatea și chiar își pot dezvolta
coordonarea motorie. La această vârstă, învățarea prin joc este cea mai ușor de asimilat pentru
un copil.
Cântecele și melodiile pot contribui la extinderea vocabularului copiilor mici, incluzând
cuvinte care nu au făcut parte din viața lor de zi cu zi. Înțelegerea și exprimarea vorbirii pot fi,
de asemenea, dezvoltate prin introducerea muzicalității.
În acei primii ani, împărtășirea cântecelor nu era utilă doar pentru învățare, ci și pentru
construirea comunității.
În cele mai multe cazuri, o introducere mai profundă în muzică are loc în timpul anilor
școlare. Aceasta este prima ocazie de a se dedica mai mult unui instrument sau stil, fie la
școală, fie acasă sau la școala de muzică. La această vârstă, nu numai frumusețea muzicii
poate fi prezentă în viața unui copil, ci și munca grea necesară pentru a o învăța și a o exersa.
Cercetătorii au dovedit de mult timp că studiul muzicii are un efect extrem de pozitiv asupra
dezvoltării cognitive a copilului. Stimulează, în același timp, dezvoltarea limbajului, cititul și
abilitățile de comunicare.
Dezvoltarea muzicală experimentată prin intermediul educației muzicale nu este
izolată, ci este legată didactic de dezvoltarea personalității unui individ în ansamblul lui
dezvoltând talentul, autocontrolul, voința, perseverența, atenția și memoria copiilor.
Poate transmite emoții noi și poate transforma judecata morală și perspectivele oamenilor.
Prin intermediul muzicii, copiii devin echilibrați din punct de vedere emoțional și sunt expuși
la influențe emoționale pozitive. Ea le eliberează tensiunile interioare, le trezește o mulțime de
emoții și sentimente, făcându-le astfel emoțiile mai colorate, mai variate, mai profunde și mai
bogate. Ei devin mai sensibili, iar interpretarea muzicii îi ajută, de asemenea, să dezvolte
empatia. Nu doar învățarea cântatului la un instrument, ci și cântatul sau cititul partiturii pot
avea acest efect pozitiv.
Efectele muzicii asupra dezvoltării copiilor au fost studiate de mult timp, și cercetătorii
au constatat că muzica poate avea un rol special în dezvoltarea creierului.
Potrivit psihologilor, inteligența muzicală a copiilor și a oamenilor, în general, este la fel de
importantă în viață precum inteligența logica și matematica sau precum inteligența
interpersonală. Importanța studiului muzicii și a dezvoltării inteligenței muzicale a fost
descoperită de-a lungul timpului, observându-se că până și cei micuți, de vârsta preșcolară
pot diferenția cu ușurință ritmul, bătăile muzicii și uneori, chiar notele muzicale, fără să
fi învățat în prealabil aceste lucruri.

6
 Dacă ne referim la simțul ritmic, putem spune că un copil are simțul ritmic dezvoltat
atunci când poate imita sau reproduce cu ușurință un ritm dat. La fel ca și în cazul auzului
muzical, simțul ritmic poate fi înnăscut sau dezvoltat cu ajutorul exercițiilor.
S-ar putea părea că muzica, ca artă, este aproape nesemnificativă. În calitate de părinți sau
profesori, am putea fi fericiți dacă copiii știu ceva despre muzică, dar este exact invers:
muzica poate juca un rol cheie în dezvoltarea copiilor și poate avea un impact asupra
abilităților lor sociale și de comunicare mai târziu în viață.
Spre exemplu, copiii de vârsta preșcolară care participă la activități muzicale de grup,
precum diverse joculețe muzicale sau interpretarea diferitelor cântecele specifice vârstei lor,
vor fi mult mai sociabili, deschiși, vor comunica mai bine și vor avea încrederea de sine
dezvoltată.
Cercetările științifice au arătat că învățarea și ascultarea muzicii au un impact semnificativ
asupra dezvoltării creierului bebelușilor, copiilor și adolescenților. Alte studii au arătat că
părinții care le cântă bebelușilor lor sau care, mai târziu, își împărtășesc experiențele muzicale
au un impact pozitiv asupra relației părinte-copil.

CAPITOLUL 2. Efectele pozitive ale studiului instrumental

Învățarea de a cânta la un instrument dezvoltă abilități mentale și psihologice

importante, atunci când un copil cântă la un instrument, acesta modifică structura sistemului
nervos și accelerează dezvoltarea creierului.
Învățarea muzicii determină schimbări pozitive în anumite zone ale creierului, îmbunătățind
abilitățile mentale și psihologice ale copiilor.
Cercetările efectuate de Universitatea McMaster din West Hamilton au descoperit că
studiul instrumental provoacă schimbări pozitive în anumite zone ale creierului, îmbunătățind
abilitățile mentale. Printre altele, îmbunătățește concentrarea, atenția și memoria.
Laurel Trailor, director al Universității West Hamilton, a descoperit că învățarea muzicii
îmbunătățește cunoașterea, memoria și concentrarea copiilor, ceea ce duce la o mai bună
performanță academică la școală.

7
Întrucât Trailor a studiat impulsurile electrice și magnetice din creier, a recunoscut că chiar și
numai unul sau doi ani de educație muzicală instrumentală duc la îmbunătățirea memoriei și
la o mai bună concentrare.
"...Se pare că studiul muzicii (nu ascultarea pasivă a muzicii) este eficient în îmbunătățirea
atenției și a memoriei, ceea ce duce la rezultate mai bune în multe domenii de învățare", a
declarat Trailor. 3
A cânta muzică împreună dezvoltă, de asemenea, ascultarea și percepția. aceasta le poate oferi
copiilor un sentiment de realizare care le poate reduce anxietatea și inhibițiile.
Putem constata că muzica nu are doar un efect individual, ci și un efect de consolidare
a comunității, elevii pot învăța să lucreze cu ceilalți, să își asume responsabilitatea nu numai
pentru munca lor, ci și pentru munca celorlalți și să împărtășească un sentiment de realizare
după munca depusă. În cadrul diferitelor ansambluri camerale și în orchestre, ei se pot obișnui
și pot învăța cum este să lucreze și să colaboreze cu alții, cum să devină adevărați jucători de
echipă. De asemenea, pot face parte dintr-un alt grup în afara școlii, își pot lărgi cunoștințele,
pot cunoaște mai multe persoane cu perspective și medii diferite.
Așa cum afirmă și Trailor, acest lucru se poate datora faptului că pentru a cânta la un
instrument este nevoie de o combinație de abilități motorii și auditive, ceea ce necesită o
implicare puternică a atenției, memoriei și concentrării. Aceste zone ale creierului încep să se
dezvolte mai repede. Iar faptul de a cânta muzică împreună dezvoltă și alte abilități, cum ar fi
ascultarea celorlalți și percepția.
Pe de altă parte, ascultarea pasivă nu necesită un astfel de "efort" din partea creierului și, prin
urmare, nu dezvoltă abilitățile mentale la fel de eficient ca și studiul la un instrument.
Gottfried Schlaug, cercetător la Universitatea Harvard, a descoperit, de asemenea, o
corelație puternică între educația muzicală din copilărie și dezvoltarea abilităților mentale. Cu
toate acestea, el a constatat, de asemenea efectele pozitive ale muzicii asupra abilităților
verbale și non-verbale.
În cercetările sale, el a descoperit, că diferite instrumente muzicale modifică diferite zone ale
creierului. Modificările din creierul cântăreților au fost ușor diferite de cele ale celor care
cântă la coarde sau la clape.
El a descoperit legături și mai izbitoare între interpretarea muzicii și dezvoltarea abilităților
lingvistice, de exemplu la copiii cu dislexie. "Rezultatele sugerează că o intervenție muzicală

3
https://news.usc.edu/102681/childrens-brains-develop-faster-with-music-training/ (Trad. K.H)

8
care întărește abilitățile perceptuale de bază poate remedia și unele deficite de limbaj", a
declarat Schlaug. 4
Glenn Schellenberg, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto, a investigat
direct dacă muzica afectează alte aspecte ale personalității, cum ar fi comportamentul,
abilitățile sociale, integrarea socială, gestionarea conflictelor și inteligența. Dar acest lucru nu
este ușor de testat, deoarece sunt implicați mulți alți factori, cum ar fi mediul familial, situația
financiară a părinților, calitatea educației. Cu toate acestea, Schlennberg a constatat în mod
clar că copiii care învață muzică au rezultate mai bune la o serie de teste psihologice și
cognitive.
Schellenberg accentuează că a învăța să cânte la un instrument nu numai că are un
efect pozitiv asupra abilităților mentale, dar dezvoltă și personalitatea.
O cercetare specială a fost folosită pentru a arăta efectele muzicii asupra activității
cerebrale. În special, aceste studii au demonstrat dezvoltarea zonelor legate de sunet. De
exemplu, învățarea limbilor străine este legată de sunet. Structura fizică a creierului s-a
schimbat, de asemenea, la cei care au primit pregătire muzicală.
Cercetările au arătat că învățarea timpurie a muzicii are un efect demonstrabil asupra
dezvoltării creierului. S-a măsurat că tinerii care au început să învețe muzică la vârsta de cinci
sau șase ani au înregistrat o creștere a grosimii "cortexului" cerebral care leagă cele două
emisfere ale creierului. S-au format fibre cu un diametru mai mare și ca urmare a studiului
controlului motor fin al celor două mâini. Nu cantitatea de celule cerebrale contează atunci
când se cântă la pian, ci calitatea conexiunilor. Conexiunile făcute la vârsta potrivită sunt
permanente, durează o viață întreagă.
S-a observat că învățarea muzicii a avut un impact asupra altor domenii din viața
copiilor. În general, pe lângă creativitate, au existat efecte pozitive asupra inteligenței și a
abilităților motorii. Totodată, muzica a avut un rol important în îmbunătățirea memoriei sau în
abilităților de gândire complexă.. De exemplu, muzica are multe aplicații matematice care
sunt mai realiste decât teoriile matematice abstracte - astfel încât ascultarea muzicii ajută, de
asemenea, la învățarea subiectelor din lumea reală.
Atunci când copiii și părinții lor ascultă muzică împreună, aceasta are un impact pozitiv
asupra abilităților emoționale și sociale ale acestora. Îi ajută să își exprime mai eficient
emoțiile, crește capacitatea lor de concentrare și îi ajută să își controleze emoțiile.

4
https://news.usc.edu/102681/childrens-brains-develop-faster-with-music-training/ (Trad. K.H)

9
 Copilul se reconciliază emoțional cu muzica. Cântatul, interpretarea și studiul pentru o
perioadă lungă au un efect emoțional pozitiv și eliberează tensiunea interioară. Au o varietate
de efecte asupra stării de spirit a copilului: liniștește, calmează, înalță etc. Cântecul evocă o
varietate de emoții, făcând lumea emoțională a copilului mai colorată, mai variată și mai
profundă. Prin predarea cântecului și a muzicii, elevii pot experimenta un sentiment de
realizare, eliberându-i de orice inhibiții sau anxietăți pe care le-ar putea avea. Cântecul și
muzica activează prin puterea artei. Este cel mai eficient mod de a dezvolta personalitatea în
multe feluri. Educația muzicală oferă, de asemenea, o oportunitate de a exersa gândirea. Prima
etapă în dezvoltarea de noi cunoștințe muzicale este analiza. Sunetul, ritmul sau alt element
muzical necunoscut care urmează să fie analizat este extras din materialul muzical viu pe care
copiii l-au învățat deja prin audiție, Trăsăturile esențiale, caracteristice ale noului fenomen
muzical sunt descrise de copii pe baza întrebărilor profesorului pentru a le ghida gândirea.
Noul element care trebuie conștientizat este iluminat din mai multe perspective. Ei trebuie să
recunoască noul sunet într-o melodie necunoscută după ce l-au auzit și apoi dintr-o partitură
muzicală. Noul sunet trebuie să fie marcat și în scris. Sinteza este o activitate foarte des
utilizată în cadrul lecțiilor de canto și muzică, de exemplu: se cântă doar un singur vers sau
motiv din cântec popular.
Este un fapt dovedit că a cânta la un instrument, sau cel puțin a învăța să cânte la orice
instrument, are un efect absolut pozitiv asupra funcției creierului unui copil. Cercetătorii au
folosit o tehnică specială pentru a arăta modul în care muzica afectează activitatea creierului.
Rezultatele au arătat că zonele creierului asociate cu sunetul erau mai bine dezvoltate la acești
copii. Aceste zone sunt, de asemenea, legate, de exemplu, de învățarea limbilor străine. Chiar
și structura fizică a creierului s-a schimbat la cei care au primit pregătire muzicală. Totodată,
cercetătorii au mai arătat că copiii care sunt expuși la muzică sunt mai creativi și chiar au o
inteligență mai mare. Acești copii au, de asemenea, o gândire mai complexă, iar cântatul la
muzică i-a ajutat enorm în învățarea matematicii. Totodată, copiii din studiu au avut abilități
mult mai bune de rezolvare a problemelor. Acest lucru se explică prin faptul că muzica
conectează emisfera dreaptă și cea stângă a creierului.

10
CAPITOLUL 3. Dezvoltarea copilului în școala de muzică și în afara clasei

de muzică

Profesorii de muzică sunt destul de unanimi în privința faptului că elevii care

beneficiază de o cultură muzicală intensivă sunt capabili să obțină rezultate mai bune nu
numai în muzică, ci și în alte domenii, cum ar fi școala, chiar dacă educația muzicală le ocupă
o parte relativ mare din timp. Poate că necesită mult timp, dar merită: muzica le dezvoltă
capacitatea de analiză, de divizare a atenției, de articulare, de activare a centrelor cerebrale
integratoare și a centrelor motorii din cortexul cerebral. Are un efect pozitiv asupra memoriei
și atenției, asupra abilităților lingvistice și matematice, le dezvoltă cultura și le lărgește
orizonturile cunoașterii. Pe lângă faptul că contribuie la dezvoltarea abilităților sociale,
muzica îi poate ajuta, de asemenea, pe copii să depășească dezavantajele sociale.
Prin muzică, copiii defavorizați pot trăi un sentiment de dragoste, o relație profesor-
elev, pe care nu au avut-o niciodată înainte. Ei pot vedea o oportunitate și un exemplu de
schimbare, o nouă perspectivă asupra progresurilor lor.
Pe lângă psihologi, specialiștii în muzică spun că elevii care beneficiază de această
educație intensivă sunt, de asemenea, mai capabili să obțină rezultate mai bune în alte
domenii.
Iar experiența de a vedea un copil mic pe scenă pentru prima dată în viața sa este o experiență
care va rămâne pentru totdeauna, nu doar pentru copil, ci pentru întreaga familie.
Consider că învățarea muzicii este ca un scaun cu trei picioare. Pentru a fi stabil și a
"funcționa" bine, are nevoie de profesor, elev și părinte. Cooperarea este esențială de la o
vârstă fragedă, deoarece învățarea cântatului la un instrument este o muncă grea. Este bine că
studiul să facă parte din viața de zi cu zi. Cântatul la muzică necesită mult studiu și atenție,
dar, de asemenea, aduce ordine în viața copiilor și îi încurajează să muncească din greu și să
persevereze.
"...Cine își începe viața cu muzica, își îmbogățește toate activitățile ulterioare, primește o
comoară a vieții care îl va ajuta să treacă peste multe necazuri. Muzica este un elixir hrănitor,
recreativ și amplifică frumusețea vieții și tot ceea ce este prețios în ea." – Kodály Zoltán- 5

5
Kodály Zoltán: Utam a zenéhez, ( Drumul meu spre muzică,)Editura Argumentum, Budapesta, 2012 (Trad.
K.H.)

11
Concluzii

În primul rând pot afirma că învățarea muzicii și cântatul la instrumente, datorită

complexității și impactului său asupra dezvoltării, contribuie la dezvoltarea abilităților
copiilor, permițându-le acestora să se dezvolte mai repede și să aibă performanțe mai bune la
alte materii.
Muzica le dezvoltă capacitatea de analiză, de divizare a atenției, de articulare, de
activare a centrelor cerebrale integratoare și a centrelor motorii din cortexul cerebral. Are un
efect pozitiv asupra memoriei și atenției lor, asupra abilităților lingvistice și matematice, le
dezvoltă cultura și le lărgește orizonturile cunoașterii. Pe lângă faptul că contribuie la
dezvoltarea abilităților sociale, muzica îi poate ajuta, de asemenea, pe copii să depășească
dezavantajele sociale.
De asemenea, putem constata că nu doar educația muzicală, ci orice contact cu muzica
poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării copilului, chiar și la vârsta fetală, învățarea și
ascultarea muzicii au un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului bebelușilor, copiilor
și adolescenților.
Totodată muzica este un mod de a induce copilul într-o stare de fericire, facilitând
crearea unei lumi proprii, relaxându-i și ajutându-i să-și exprime emoțiile într-un mod creativ.
Cântecele, melodiile și notele muzicale în general schimbă modul în care copilul
percepe lumea exterioară. Când copilul realizează abilitatea lui de a cânta la un instrument,
stima de sine crește și are mai mare încredere, lucru foarte delicat îndeosebi în perioada
adolescenței.
Dezvoltarea muzicală experimentată prin intermediul educației muzicale nu este
izolată, ci este legată didactic de dezvoltarea personalității unui individ în ansamblul lui
dezvoltând talentul, autocontrolul, voința, perseverența, atenția și memoria copiilor.
Prin intermediul muzicii, copiii devin echilibrați din punct de vedere emoțional și sunt
expuși la influențe emoționale pozitive. Ea le eliberează tensiunile interioare, le trezește o
mulțime de emoții și sentimente, făcându-le astfel emoțiile mai colorate, mai variate, mai
profunde și mai bogate. Ei devin mai sensibili, iar interpretarea muzicii îi ajută, de asemenea,
să dezvolte empatia, se pot exterioriza, își pot exprima mai bine sentimentele și, totodată, se
relaxează.

12
 De asemenea, educația muzicală îi ajută pe elevi să își dezvolte mai rapid abilitățile
sociale, astfel încât aceștia să se integreze mai bine în comunitatea din clasă și să devină
membri mai asertivi ai societății în calitate de adulți.
Muzica ajută copiii să se integreze mai bine din punct de vedere social: muzica e un
limbaj pe care toți îl pot vorbi, poate apropia oameni, indiferent de cultură, context sau
principii personale.
În concluzie pot constata cât de importantă este muzica în viața copilului, așa cum afirmă și
Friedrich Nietzsche „ Muzica este o magie, fără muzică viața ar fi o greșeală!”6

6
https://bel-esprit.ro/fara-muzica-viata-ar-fi-o-greseala/ (Trad. K.H.)

13
Bibliografie, Webografie

Bibliografie
1. Balteș, F. R., Emoțiile induse de muzică: Corelate psihofiziologice și diferențe
interindividuale. Editura ASCR.( PROMO) 2012.
2. Boris Luban- Plozza- Ioan Bradu Iamandescu, Dimensiunile psihologice ale
muzicii, Introducere in psihoterapie, Editura Romcartexim, 1997.
3. Kodály, Zoltán, A zene mindenkié ( Muzica este pentru toți,) Editura Zenemű,
Budapesta,. 1975.
4. Kodály, Zoltán, Utam a zenéhez, ( Drumul meu spre muzică,)Editura Argumentum,
Budapesta, 2012.
5. Michael, Paul , Zenei képesség, zenei készség.- Abilități muzicale, aptitudini muzicale
Editura Zenemű, Budapesta, 1964.

Webografie
6. https://news.usc.edu/102681/childrens-brains-develop-faster-with-music-
training/
7. Chamorro-Premuzic, T. şi Furnham, A., Personality and music: Can traits explain
how people use music in everyday life? British Journal of Psychology , 2007.
https://doi.org/10.1348/000712606X111177
8. Creech, A. și Hallam, S., Learning a musical instrument: The influence of
interpersonal interaction on outcomes for school-aged pupils. Psychology of Music,
2010.
https://doi.org/10.1177/0305735610370222
9. Hallam, S., The power of music: Its impact on the intellectual, social and personal
development of children and young people. International Journal of Music Education
, 2010
https://doi.org/10.1177/0255761410370658

14