Referindu-se la artă, la muzică în special, marele compozitor român, George
Enescu afirma :” Ceea ce este important în artă este să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze.” Realitatea este mai ușor de pătruns și de cunoscut prin intermediul limbajului oferit de reprezentările artistice. Acestea contribuie la dezvoltarea sensibilității, a sentimentelor de apartenență, de patriotism, de afecțiune, de dragoste,etc.,al gustului pentru frumos,dau culoare, poezie, nuanțe diferite realității vieții. Dintre arte, muzica, am putea spune că este cea mai profundă și are o complexitate aparte, ea contribuind la dezvoltarea afectivă a copiilor de la cele mai mici vârste, dar și la dezvoltarea memoriei, a limbajului, a creativității. Din studiile realizate în cadrul programului condus de Barbara Kisilevsky, cercetător la Universitatea Queens din Canada a reieșit faptul că din luna a opta de sarcină bebelușii percep sunetele și reacționează foarte bine la muzică. Și alți cercetători au făcut legătura între inteligență,dezvoltarea mai rapidă a capacităților motorii, memorie, etc. și ascultarea muzicii în perioada intrauterină și după naștere. Muzica se adresează sensibilității, dezvoltă simțul esteticului,ne oferă o largă paletă de trăiri și sentimente. Încă din fragedă pruncie copiii manifestă plăcerea de a asculta melodii de leagăn și nu numai. Atenția pe care o au la anumite linii melodice fiind exteriorizată prin mișcări ale mâinilor, ale picioarelor, ale corpului în tempoul melodiei ascultate. În funcție de mediul în care trăiește copilul și de atenția pe care familia i-o acordă aceste înclinații se dezvoltă în mod diferit, de la un copil la altul. La grădiniță copilul intră pentru prima dată, într-un cadru organizat, în contact cu muzica, aici el ascultă și repetă diferite cântece și mai ale începe să conștientizeze întregul univers oferit prin sunete și poezie. Se poate afirma faptul că prin muzică se oferă suportul afectiv necesar pentru copil de a învăța noțiuni de orice fel, fiind principalul mijloc prin care preșcolarul este sensibilizat și prin care i se modelează personalitatea. Prin audiție, cântec și joc, aceștia, datorită capacității imitative - caracteristică dominantă la această vârstă - își formează deprinderi și priceperi,acelea de a asculta, de a interpreta clar, melodios și expresiv piesele muzicale, îți dezvoltă gustul pentru frumos,au anumite trăiri și sentimente. Se acordă o atenție deosebită selectării cântecelor ce vor fi învățate de preșcolari. Acestea trebuie să fie educative și cognitive, dar mai ales accesibile vârstei, să aibă o linie melodică plăcută de copii și mai ales versuri ușor de reținut , dar cu un mesaj care să producă impactul dorit. Se vor organiza audiții muzicale, mai ales din minunatul nostru folclor,deoarece acestea sunt așa cum sublinia Vasile Alecsandri ”pietre scumpe în sânul poporului nostru și o sfântă datorie de a le căuta și a le feri de noianul timpului și uitării.” Pentru că doinele, baladele, cântecele de joc și voie bună, colindele, sensibilizează pe cei care le ascultă. Poporul român este prin firea lui un iubitor de muzică, care și-a cântat în egală măsură suferințele, durerile, dar și bucuriile. Cântecul însoțindu-l încă de la prima respirație și tot el este cel care îl conduce pe ultimul drum în viață, doinind la necaz și suferință și chiuind, jucând și cântând la veselie. Ce trebuie urmărit atunci când predăm educația muzicală la preșcolari : competențele generale, competențele specifice, exemplele de comportament, conținuturile învățării, activitățile de învățare, metodele și mijloacele de evaluare, evaluarea. Competențele generale urmărite: Cunoașterea unor genuri de muzică specifice poporului român;
Formarea deprinderilor de ascultare, repetare și interpretare;
Formarea deprinderilor și abilităților de coordonare psiho-motorie; Competențele specifice: Să recepteze sonor și afectiv linia melodică; să fie capabili să reproducă ritmat un cântec (prin bătăi din palme, picioare sau cu ajutorul diferitelor instrumente – tobe, xilofon, etc);să recepteze corect cântece din diverse genuri muzicale; să asocieze corect ritmul cântecului cu mișcările brațelor și ale picioarelor; să execute pași simpli de dans popular în ritmul muzicii; să recunoască anumiți interpreți de muzică populară și ușoară și să interpreteze melodii din repertoriul acestora; să își dezvolte spiritul competițional; Exemplele de comportament: Să audieze muzică și să fie capabili să o diferențieze de zgomote; Să audieze cu plăcere genuri muzicale diferite; Să fie capabili să recunoască diferite instrumente muzicale și să aibă informații despre acestea; Să interpreteze nuanțat melodii din diferite genuri muzicale; Să interpreteze din repertoriul unor interpreți preferați corect cântece autentice; Să-și coordoneze mișcările la dans, dar și atunci când interpretează un cântec; Să execute pași simpli de dans; Să-și sincronizeze mișcările de dans cu cele ale partenerului, dar și cu celelalte perechi; Să cunoască și să prețuiască interpreții de valoare ai județului Dolj; Să interpreteze cântece autentice din zona Doljului și nu numai; Să-și cultive sentimentele de dragoste și prețuire pentru cântecul popular; Să se mobilizeze , depășindu-și emoțiile, prin participarea activă și constructivă la concursuri specifice; Să redea în mod original melodii din folclorul autentic; Conținuturile învățării sunt: Vocea : Sunetele din mediul înconjurător;Sunetele produse de propria voce, care este utilizată în vorbire și în cântece;Sunetele produse de anumite instrumente muzicale;Sunetele produse de diferite obiecte sonore; Elementele de limbaj muzica - sunetul muzicii: Sunete din mediul înconjurător , din natură; Sunetul muzical și zgomotul; Calitatea sunetului muzical, durata, înălțimea, intensitatea; Ritmul muzicii: Sunete lungi, scurte;Pauzele; Tempoul mișcării constante; Rărirea sau accelerarea mișcării; Melodia :Sunetele înalte și joase; Timbrul; Audiții muzicale; Nuanțe : tare – încet; Activitățile de învățare: Tehnică vocală; Intonație; Diferențiere între sunetul vorbit, cel cântat și cel produs de instrumente sonore; Se cânta în colectiv, grupuri mici sau individual, împreună cu sau acompaniați de educatoare; Își acompaniază cântecele cu mișcări, obiecte sonore sau jucării muzicale; Metodele și mijloacele de evaluare Audiția; Explicația; Interpretarea ;Exercițiul; Conversația; Problematizarea; Colecționare de casete audio, CD-uri; Observare costume populare; Învățare de melodii și texte;Întâlniri cu rapsozi populari;Alcătuire de grup folcloric ;Concursuri; Evaluarea se va realiza prin: Concursuri de colinde; Concursuri de interpretare; Șezători; Programe muzicale ;Realizarea unor colecții de casete și CD-uri; Educația muzicală se realizează de timpuriu, pentru a se obține rezultate considerabile în educarea copiilor „să asculte muzică”, nu doar „să audă muzică”. Drept urmare, curriculumul pentru educație timpurie, include activități de educație muzicală încă de la naștere sub formă de audiții sau alte forme mai puțin organizate, iar odată cu creșterea copilului, acestea să se desfășoare organizat și sistematic, cu selectarea de mijloace, metode și procedee corespunzătoare. Bibliografie: ”Culegere de cântece pentru copii: Vesel soarele răsare”, Viorel Bârlădeanu,Ed. Tehnică - Spiru Haret, 1994; ”Vers și cânt în grădiniță”, Rodica Șovar, Vasilica Firimiță, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974; ”Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii”, Ed. Didactică și Pedagogică, București,2005; ”Cântecul popular românesc”, Craiova, 1973; ”Educație muzicală – Ghid activități opționale”,Adrian Colțun, Liliana Cristea, Ed. Tehno – Art , 2005;