SCOALA CU CLASELE I-VIII PĂULESTI

ÎNVĂTĂTOARE: MĂRIOARA POPA

CLASA I

ARIA CURRICULARĂ: Arte

DISCIPLINA: MUZICA VOCALA

- optional la nivelul disciplinei „Educatie

muzicală” -

MOTTO: „Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în sufletul

omenesc”

L. van Beethoven

1
 ARGUMENT

Muzica, cea mai profundă si mai complexă dintre arte, poate

modela un copil în asa fel încât să-l ridice la un înalt nivel de întelegere si
simtire. Ea exercită o profundă influentă asupra scolarului mic declansând
stări afective si sentimente care îl fac pe copil să vibreze în fata problemelor
vietii si a unor manifestări morale, dându-i, asa după cum spunea compozitorul
I.D.Chirescu, ,,impulsuri noi si puternice de viată, de faptă si de luptă pentru
tara si neamul său’’.
Muzica este stiintă si artă. Ea are valente cognitive, rationale, educative,
volitionale, afective si estetice, formând un tineret bogat sufleteste, capabil să
recepteze frumosul din artă si, prin aceasta, să fie apt de a cultiva frumosul în
viată, de a-si disciplina continuu comportamentul conferindu-i corectitudine,
principialitate, frumusete.
Dragostea elevilor pentru muzică este un lucru firesc. Aceasta se observă
încă din primii ani ai copilăriei, în jocurile lor, care au de multe ori si un
aspect muzical. Dragostea pentru muzică este în strânsă legătură cu latura
afectivă a psihicului nostru, fiind si cel dintâi indiciu al predispozitiilor
naturale pentru muzică. Copilul, a cărui viată este atât de bogată în stări
afective, îsi găseste în muzică un mijloc de trăire emotională potrivită cu firea
lui. Iar faptul că această trăire emotională este nu numai plăcută, ci si
necesară, ne duce la ideea că educatia muzicală poate fi începută de la vârsta
scolaritătii mici.
Formarea gustului estetic este un obiectiv important al optionalului
Muzică vocală. Ca si dragostea pentru muzică, gustul estetic al elevilor se
formează în strânsă legătură cu activitătile muzicale pe care le facem
împreună cu ei:
- ascultarea unor exemple muzicale folclorice frumoase si accesibile
întelegerii lor;
- învătarea si cântarea unor cântece populare;
- scurte povestiri si jocuri în legătură cu cântecele audiate sau cântate
de ei;
- asistarea la unele spectacole si concerte accesibile scolarilor mici;
- participarea activă la asemenea manifestări;
- amenajarea sălii de clasă cu imagini din satul traditional.
Vocea, ca si auzul, este o înzestrare naturală a omului, folosită ca
mijloc de exprimare a ideilor si a sentimentelor sale în relatie cu lumea
înconjurătoare.
Vocea poate fi clasificată în două mari categorii: vocea folosită în vorbire,
ca limbaj specific fiecărei natiuni, si vocea folosită în cântare, ca limbaj
universal, petru cei ce cunosc arta muzicii. Încadrând această problemă în
domeniul vast al educatiei, putem observa că folosirea vocii sub formăde
cântare apartine exclusiv muzicii, fapt ce ne indică si o primă consecintă:
muzica se învată cântând.
Dacă auzul ne ajută să percepem muzica, vocea ne ajută să o realizăm
în mod practic, prin cântare, aceasta fiind cea mai naturală si mai accesibilă
formă de a ne exprima în domeniul muzicii.

2
 Muzica influentează nu numai dezvoltarea vocii copiilor, ci si a
personalitătii lor. Dovadă stă faptul că necântând suficient si corect unii copii
rămân cu vocea nedezvoltată si cu un fel de jenă sau teamă de a cânta. Unii
dintre ei invocă motivul că nu pot cânta deoarece „nu au voce”. Adevărul este
că nu sunt obisnuită cu o astfel de activitate, iar acum vor să evite o
eventuală stare de inferioritate fată de colegii lor care cântă. Cântatul este o
activitate deosebit de importantă pentru acesti elevi, care, tratati cu multă
bunăvointă, cu răbdare si încredere mărturisită, vor fi câstigati în favoarea
muzicii.
Experienta didactică ne arată că majoritatea absolută a copiilor au voce
normală, deci pot cânta si învăta muzică, inclusiv muzică populară, ei putând fi
educati pentru a participa în chip constient si activ – după vârsta si nivelul lor
de dezvoltare - la viata familiei, a colectivitătii a natiunii.
Întrucât muzica este o disciplină prin excelentă practică,ea se învată
numai practicând-o iar mesajul ei se receptează cel mai bine tot în practică,
activitatea optionalului se va axa pe audierea, învătarea si interpretarea de
către elevi a unui mănunchi de cântece si jocuri cu cântec selectate cu grijă din
rândul valorilor muzicale autentice.
Repertoriul ales va inclus cântece patriotice, cântece religioase si
traditionale, cântece despre scoală si muncă, despre natură si vietuitoare,
cântece de joc si cântece diverse. Muzica acestor cântece apartine unor mari
compozitori care s-au aplecat cu pasiune si dăruire artistică asupra nobilei
sarcini de educatie muzicală a scolarilor: Gavriil Musicescu, Ciprian
Porumbescu, Dumitru G. Kiriac, Timotei Popovici, Grigore Teodossiu, Ioan
Chirescu s.a.
Prezentarea cântecelor se va realiza prin intermediul casetelor si al
CD-urilor care vor aduce în clasă vibratia unor interpretări remarcabile ce îi
vor emotiona profund pe elevi si le va trezi dorinta de a învăta aceste cântece si
de a le interpreta cât mai frumos.
Deoarece cântarea expresivă este un lucru mai greu de realizat în cadrul
lectiilor de muzică, ea va ocupa un loc de frunte în orele de optional. Începând
cu faza de învătare a cântecelor, voi acorda atentia cuvenită mijloacelor de
expresie muzicală - nuantele si tempoul, iar în faza de finisare, cântarea
expresivă va constitui preocuparea de bază.
În cadrul optionalului, cântecele propuse se vor învăta, în special,
prin cântare vocală după auz, dezvoltând astfel vocea si auzul muzical al
elevilor si formând deprinderi de cântare vocală expresivă.
Interpretarea cântecelor va include si miscarea corporală desfăsurată
concomitent cu cântarea pentru o mai profundă implicare a copilului în actul
utilizării muzicii si pentru o mai facilă constientizare a elementelor limbajului
muzical. În acest sens voi utiliza: dramatizarea izvorâtă spontan din
imaginatia copiilor (copiii vor fi lăsati să exprime prin gesturi corporale sau
prin mimica fetei ceea ce gândesc despre ideile desprinse din acel cântec), sau
punerea în stare activă corporală prin bătut din palme, pocnit din
degete,tropăit, legănat, utilizarea unor jucării muzicale sau obiecte sonore.
Cântecele, jocurile si jucăriile muzicale constituie valoroase mijloace de
formare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor muzicale, si-n acelasi timp,
căi directe si rodnice de modelare a personalitătii elevilor.
Prin optionalul Muzică vocală mi-am asumat rolul de formator si
facilitator al dezvoltării armonioase a copilului, a stării lui de bine si a unei
calităti superioare a vietii. Programa scolară în sine vine în întâmpinarea

3
nevoilor fundamentale de educatie ale oricărui copil, iar formarea gustului
estetic-muzical, controlul stresului, dobândirea de repere în orientarea scolară
si profesională, devin conditii esentiale pentru dezvoltarea armonioasă a
personalitătii elevului, scoala fiind locul ideal pentru transmiterea cunostintelor
de educatie muzicală elevilor si având abilitatea si capacitatea de a cuprinde si
de a se adresa, în timp, unui procent ridicat din populatie.

 OBIECTIVE CADRU:

I EDUCAREA CAPACITĂTII DE RECEPTARE A RITMULUI UNEI

MELODII

II FORMAREA SI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE A

INTERPRETA, DUPĂ MODEL, CÂNTECE DE MICI DIMENSIUNI

III DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU PĂSTRAREA

CÂNTECELOR SPECIFICE ZONEI

4
  OBIECTIVE DE REFERINTĂ SI EXEMPLE DE ACTIVITĂTI DE
ÎNVĂTARE
I. EDUCAREA CAPACITĂTII DE RECEPTARE A RITMULUI UNEI MELODII
Obiective de referintă
1.1. să perceapă sunete diverse
1.2. să recunoască sursa producerii
lor
1.3.să diferentieze sunetele muzicale
(care au înăltimea determinată) de
cele nemuzicale (zgomote)
1.4. să diferentieze sunetele vorbite
de cele cântate, versurile recitate de
cele cântate
1.5. să păstreze o pozitie corectă în
timpul cântării
1.6. să respire corect,
costodiafragmatic
1.7. să emită corect sunete
1.8. să se sincronizeze în cântare
1.9. să pronunte corect cuvintele
II. FORMAREA SI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE A INTERPRETA,
DUPĂ MODEL, CÂNTECE DE MICI DIMENSIUNI
Obiective de referintă
2.1. să intuiască succesiuni de sunete
cu durate egale si inegale
2.2. să intuiască diferentele de durată
dintre sunete (lungi, scurte, potrivite)
2.3. să execute corect duratele
sunetelor în cântece
2.4. să intuiască pauzele ca momente
de tăcere în muzică
Activităti de învătare
- audierea unor sunete diverse ( din
natură sau produse de
instrumente muzicale);
- exercitii – joc de recunoastere:
„ Deschide urechea bine”, „ Ce se
aude?”, „Ghiceste cine te-a strigat?”
- recitări de versuri si audieri de
cântece compuse pe versurile
respective;
- auditii muzicale (se poate audia
aceeasi lucrare în interpretare
vocală si instrumentală);
- stabilirea deprinderilor referitoare
la: pozitia în cântare, respiratie,
emisie, dictie, preluarea tonului,
sincronizare în cântare, dictie;
- exercitii de jocuri si cultură vocală;
- cântece populare;
- pronuntarea corectă a textului, cu
grijă pentru sunetele initiale si
finale (îndeosebi consoanele);
- diferentierea intonatiei juste de
una falsă;
Activităti de învătare
- activităti ritmice pentru perceperea si
însusirea constientă a duratelor care, în
succesiunea lor, creează ritmul;
- recunoasterea cântecelor după ritm;
- recunoasterea auditivă, după
structura ritmică, a cântecelor
învătate;
- interpretarea cântecele din
repertoriu în nuantă medie;
- cântarea în aranjamente
armonico – polifonice simple
- ex. de reproducere a unui
repertoriu de cântece receptate
după auz, respectând intonatia
corectă
- marcarea pauzelor prin bătăi din
5

2.5. să execute miscări sincronizate cu
ritmul cântecului
III. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU PĂSTRAREA CÂNTECELOR
SPECIFICE ZONEI
Obiective de referintă
3.1. să cunoască satul traditional ca
principal cadru al păstrării folclorului
3.2. să cunoască portul popular local
3.3. să recunoască cântece populare
specifice zonei natale
3.4. să cânte individual si în grup
cântece legate de sărbătorile
traditionale
3.5. să manifeste interes pentru
jocurile, cântecele, obiceiurile
populare româneşti
 EVALUARE:
palme, din picior, jucării sonore;
- ex. de evidentiere, prin miscarea
corpului, a continutului de idei al
textului;
- acompanierea cântării cu bătăi
ritmice din palme, usor cu degetul în
bancă, mers ritmic, acompaniament
cu jucării muzicale sau obiecte
sonore;
Activităti de învătare
- explorarea universului satului
românesc din zona de munte a Vrancei
( structura socială, mediul geografic,
împrejurimi);
- exercitii de identificare a unor
obiceiuri care implică familia,
vecinătătile, generatiile;
- recunoasterea principalelor
componente ale costumului traditional
pentru bărbati si pentru femei;
- exercitii de descriere a costumului
traditional;
- realizarea unui interior dintr-o casă,
dintr-un sat de munte;
- exercitii de identificare a cântecelor
populare din zona noastră;
- exercitii de interpretare a cântecului
popular individual sau în grup;
- culegerea unor cântece populare
autentice, colinde, etc.
6
  Spectacole
 Portofolii cuprinzand colectii cu diferite tematici realizate de
catre elevi
 Realizarea coltului reprezentând un interior dintr-o casă
tărănească
 Serbari scolare
 Participare la sarbatorile comunitatii locale
 Participare la concursuri de interpretare vocală

CONTINUTURI

I. INTRODUCERE ÎN UNIVERSUL MUZICII

1. Sunetul muzical
2. Cântarea vocală: pozitia de cânt; respiratia; preluarea tonului; emisia;
dictia; deprinderi de cântare în colectiv

II. FAMILIARIZAREA CU ELEMENTELE DE BAZĂ ALE MUZICII

1. Ritmul muzical:
a) Sunete egale si inegale; sunete lungi, scurte, potrivite
b) Combinatii ritmice cu diverse durate
c) Pauzele

2. Melodia
a) Sunete înalte, joase si medii
b) Mersul melodic (ascendent, descendent, liniar)
c) Legătura dintre text si melodie (strofa si refrenul, versul)
d) Elemente de constructiue a melodiei: început, sfârsit, repetitii

3. Elemente armonico-polifonice
a) Cântare în lant
b) Cântare în dialog
c) Cântare cu acompaniament

III. ELEMENTE DE INTERPRETARE A MUZICII

7
 a) Nuantele (tare, încet)
b) Tempoul (repede, rar)
c) Exprimarea continutului cântecelor prin mimică, gestică, desen,
dans

IV. ANALIZAREA SI CLASIFICAREA CÂNTECELOR

din punct de vedere al:

a) Tematicii
b) Caracterului
c) Structurii ( forma arhitectonică)

BIBLIOGRAFIE:
1. Cartea coregrafului amator
2. Serbările celor mici
3. Curriculum pentru clasele I si a II-a
4. Folclorul muzical
didactica si pedagogica, Bucuresti 1967
* Gheorghe Baciu, 1965
* Ed. Sport Turism, 1983
* MECT, Bucuresti 2003
* Comisel Emilia, Editura