Didactica specialității

Curriculum= un parcurs urmarit pe o perioada de timp, tot ce se poate intampla la nivelul

scolii, cu toate personajele

Competenta= sa stii sa faci ceva cu o aptitudine.

01.03.2019

PROGRAMA SCOLARA

Fiecare ciclu are o programa pentru fiecare disciplina.

DEFINITIE: un document oficial, elaborat dupa model curricular si care precizeaza

competentele si continuturile propriu-zise ale invatarii la nivelul disciplinelor de invatamant,
constitutind un reper atat pentru actul de predare-invatare-evaluare +auto-evaluarea
elevului/studentului (e o competenta), cat si pentru realizarea manualelor si a materialelor
didactice utilizate la clasa.

COMPONENTELE PROGRAMEI

• Nota de prezentare

• Sugestii metodologice

• Competente generale (pt. Tot ciclul)

• Competente specifice (insotite de exemple de activitati de invatare) - pt fiecare clasa in

parte

• Continuturi

• Sugestii repertoriale pentru auditii / cantece.

COMPETENTE GENERALE= directiile vizate pe un intreg ciclu scolar.

1. Interpretare (sugestii de cant vocal, intrumental)

2. Teoria muzicii (TSD, Ist. muzicii, etc. - note, durate, compozitori, forme…)

3. (Cum facem aprecierea lucrarilor muzicale) + auditii

COMPETENTE SPECIFICE= etape in dobandirea competentelor generale

- Se realizeaza pe parcursul unui an scolar

- Deriva din competentele generale

(unitati de cunoastere)

CONTINUTURI= ce notiuni se parcurg intr-o perioada de timp, pe baza carora se pot

atinge:

• Competentele specifice

• Obiectivele operationale (sunt la fiecare ora)

SUGESTII METODOLOGICE REPERTORIALE

Obiective educationale
- competente generale + specifice

- Obiective operationale

C.G.
STRATEGII DIDACTICE:
- Metode

- Mijloace de invatamant

- Forme de organizare / grupare

O.O.
EFECTUL MOZART:
- Simetrie

- Simplitate
 C.S.

1
OBIECTIVE EDUCATIONALE

= enunturi care dau expresie intentiei de a determina o schimbare o anumita schimbare in

personalitatea elevului, ca urmare a implicarii sale in activitatile de predare-invatare.

Obiective educationale:

- Competente generale

- Competente specifice

- Obiective operationale

Obiective operationale

- sunt cuantificabile

- Proiectiile profesorului asupra unei lectii (tinte albe)

- Observabile si masurabile (raportate la anumite standarde)

Copiilor le place mult:

- Timbru

- Tempo

- Dinamica

- Genul muzical

Trebuie ca, in fata copiilor, sa facem legaturi si conexiuni (si intre piese si intre discipline), pt
ca sa ii ajutam sa iasa din casutele pe care si le-au facut in minte. (Ex. Conexiuni cu
marematica, istorie, fizica).

La clasa
• Practicam muzica, nu invatam despre muzica! Invatare prin descoperire.
• In fiecare proiect de lectie (trebuie sa existe) exista cele 3 competente generale, din care
predomina una. Ex: Pt lectia cu opera, predomina Auditia. (trebuie sa stii ce le ceri la
fiecare auditie).

• In fiecare proiect de lectie trebuie sa existe vizarea unor competente specifice (cam 3). Ex.
La opera: - 3.2. Explorarea relatiilor muzicii cu stiintele, cultura, etc.

- 1.1. Interpretarea unui repertoriu diversificat (ii invat o arie)

- 1.4. Asocierea textului si a miscarii scenice in exprimarea mesajelor

lucrarilor muzicale.

ex: joc didactic cu clepsidra, 2 grupe de copii.

La lectia introductiva la Opera, sa fie introduse lucrurile generale (este si orchestra, si cor, si
solisti, uvertura, libret, etc…).

• Ca profesoi, contribuim la formarea culturii generale a copiilor. Tine de noi sa le facem

muzica placuta.

Intotdeauna (poate cu exceptia primei auditii), dam auditie + sarcina de lucru.

08.03.2019

FUNCTIILE OBIECTIVELOR

1. Orientare axiologica: calitatea obiectivelor de a stabili prioritatile activitatii instructiv-

educative, in functie de valorile acceptate si promovate.

2. Anticipare a rezultatelor educatiei: un obiectiv anticipa o realitate care nu exista insa,

prefigureaza o capacitate ce urmeaza sa fie formata, indicand capacitatile si
performantele asteptate.

3. Evolutiva: obiectivele precizeaza performantele asteptate, rezultatele dorite (repere

importante ale actului de evaluare.

2
4. Reglare si organizare a procesului de invatamant:

- obiectivele marcheaza etapa initiala si finala a procesului didactic.

- metodele, strategiile, continuturile trebuie astfel alese de catre cadrul didactic incat
sa conduca la realizarea obiectivelor.

Obiectivele educationale
• Competente generale: jaloneaza achizitiile de cunoastere ale elevului pentru intregul ciclu
gimnazial, se regasesc in programa scolara.

• Competente specifice: sunt derivate din competentele generale si sunt etape in

dobandirea competentei generale; se formeaza pe durata unui an scolar; pentru realizarea
lor: activitati de invatare (exemple).

• Obiective operationale: vizeaza fiecare lectie; sunt cuantificabille; se concentreaza pe

activitati.

Cerinte de operationalizare a obiectivelor

• Sa fie masurabile si observabile (raportarea la anumite standarde)

• Sa se refere la activitatea de invatare a elevului

• Sa se concentreze pe actiuni, nu pe procedee interne (a se evita verbele intelectualiste: a

intelege, a sti, a cunoaste).

• Sa precizeze o singura sarcina de invatare

• Sa fie formulate precis, cu economie de cuvinte

• Sa vizeze sarcini simple

• Sa exprime operatia simpla (nu sarcina de lucru)

• Sa urmareasca sarcini de invatare cat mai variate

• Sa respecte ordinea fireasca a lectiei

Exemple de verbe de actiune: a intona, solfegia, descrie, interpreta, enumera, compune,

defini, identifica, compara.

Nu faceti un obiectiv care sa fie insumarea celorlalte (doua sau mai multe).

TEHNICI DE OPERAZIONALIZARE A OBIECTIVELOR

De Landsheare:

- Cine? Subiectul

- Ce sa faca? Comportamentul (verb de actiune)

- Ce? Performanta (CD) ex: numele cantecului

- Cum? Conditii (in auditie, in partitura, cu ajutor)

- Cat? Nivelul performantei.

Opera (cls. VII)

1. Elevul sa defineasca genul de opera

2. Elevul sa diferentieze/recunoasca in auditii (auditiv) componentele operei (ex.arie, duet,

cor, uvertura.)

3. Elevul sa cante aria “Suzanei”

4. Sa enumere instrumentele prezente in auditii

5. Sa diferentieze opera seria de opera buffa

6. Sa enumere partile componente ale opereo

7. Sa enumere compozitori de opere

8. Sa enumere opere scrise de un compozitor.

Diagrama Venn:


E1 E2

3
Elemente comune
CURRICULUM NATIONAL FORMAL
currrere= (it.) a alerga, a parcurge

1. Plan de invatamant (structura anului la nivelul materiilor)

2. Cicluri curriculare (au la baza dezvoltarea psiho-pedagogica a copilului), sunt diferite de

ciclurile scolare

3. Curriculum nucleu si Curriculum la decizia scolii

4. Arii curriculare (grupaje ale materiilor dupa un criteriu)

1. PLANUL DE INVATAMANT

Un document oficial oficial ce cuprinde:

- Ariile curriculare

- Obiectivele de studiu

- Timpul necesar predarii acestora (obiectivelor de studii) pe clase de studiu (I-XII)

Prin planul-cadru, scolile se raporteaza la un curriulum comun/nucleu.

2. CICLURI

• Un construct pedagogic care tine cont de dezvoltarea psiho-pedagogica (nu se

suprapune pe ciclurile scolare)

• Ciclul achizitiilor fundamentale (cls 0, 1, 2)

• Ciclul de dezvoltare (cls. III-VI) —— formarea capacitatilor de baza

• Ciclul de observare si orientare (VII-IX)

• Ciclul de aprofundare (X-XI)

• Ciclul de specializare (XII-XIII)

3. CURRICULUM NUCLEU SI CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

4. ARIILE CURRICULRE

• Limba si comunicare

• Matematica si stiinta

• Om si societate

• Arte

• Sport

• Tehnologii

Metodologie=tipar

Formal= in cadrul institutiilor

Non-formal= in afara scolii, tot intr-un context organiz., cu cadre specializate.

Informal (familia, biserica, mass-media, prieteni).

Competente specifice: obiective educationale, pe durata unui an scolar dintr-un ciclu.

Competente generale: obiective educationale pe un ciclu scolar (linii directoare ale

achizitiilor elevilor)

Procesul de invatamant: un ansamblu de activitati organizate si dirijate, care se desfasoara

etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane specializate,
pregatite in acest scop, in vederea (devenirii unui om autonom, integrarii in societate,
dezvoltarii individului) unor obiective intructiv-educative.

Sistem de invatamant: principalul subsistem al sistemului de educatie, care include

ansamblul institutiilor specialiazte in proiectarea si realizarea functiilor educatiei (cognitiva,
sociala, afectiva, volitiva), prin continuturi si metodologii organizate formal si non-formal.
Sistemul de educatie: (nu doar scolare formale, non formale, informale) —ansamblul
institutiilor care contribuie la formarea copiilor. (primarie, prefectura, scoli, biblioteci, scoli).

4
Curriculum la decizia scolii: Proiect curricular propriu (25%)

• Optionale

• Curriculum extins

• Curriculum de aprofundare

Curriculum scolar:
• Cursa de studiu

• Sistem de actiuni didactice planificate

• Programul disciplinelor sau materiei scolare

Componentele procesului de invatare

a. finalitatile, obiectivele educationale

b. Agentii actiunii (profesorul, elevul)

c. Continuturi

d. Mijloace de invatamant si materiale didactive (ex. laptop, videoproiector, instrumente

muzicale, auditii, partituri)

e. Formele de organizare (clase si lectii): individual, in perechi, grup(>3 pers), toata clasa.

f. Relatiile psiho-sociale (climatul in care au loc procesele de invatare) - pe verticala +

orizontala - profesor/elev; elev/elev.

g. Timpul scolar al profesorului / al elevului

Plan de invatamant: e gata dat, e un document ce stabileste: 1. Ariile curriculare,

2. Obiectivele de studiu, 3. Perioada de timp.

Curriculum nucleu: (75% trunchi comun)

• General-obligatoriu pt. toate scolile

• Dupa acesta se stabilesc examenele nationale si baremele

Planificarea anuala si planificarea unitatii de invatatura: planificarea e facuta de profesor pe

baza programei. Planificarea anuala (calendaristica) are cateva unitati de invatare.

15.03.2019 - Curs

PROIECTARE DIDACTICA

Profesorul trebuie sa pregateasca:

-proectul de lectie

-planificarea unitatii de invatare

-planificarea anuala

1. DEFINITII

Proiectarea didactica=activitatea de structurare a actiunilor care asigura functionalitatea

sistemului si functionalitatea procesului de invatamant

conform= la nivel micro, e anticiparea obiectivelor, continuturilor, strategiilor (instructiei,

educatiei, evaluarii) si a relatiilor dintre ele.

Strategii didactice:
a. Metode didactice

b. Mijloace didactice

c. Forme de organizare

ESENTA, NECESITATEA PROIECTARII

- expresia pregatirii psihopedagogice a profesorului

- Afirmarea creativitatii profesorului

- Cadrul la care se raporteaza si evaluarea actiunii, a rezultatelor invatarii (eficienta,

eficacitate)

- Ofera “firul rosu” al lectiei (coerenta)

- Afirma statutul de premiza, care ofera eficienta.

5
2. ISTORIC

Invatamant traditional Invatamant modern

• Monolog
• Descoperire

• Profesor-sursa inf.
• Interactiune

• Fara tehnologie moderna • Folosirea tehnologiei

a. Proiectarea traditionala

• Are in centru predarea (profesorul)

• Model

- centrat pe continuturi,

- in care predarii i se subordoneaza evaluarea, directivele, etc.

- de invatamant informativ

- cu continut izolat de procesul de invatamant

b. Proiectarea curriculara (moderna)

• Are la baza invatarea

• Centrata asupra obiectivelor educatiei

• Model

- Ce urmareste optimizarea raporturilor de corespundenta intre: obiective-continuturi-

metodologie-evaluare

- Ce asigura conexiuni intre: predare-invatare-evaluare-auto evaluare

- formativ: formarea unor priceperi, deprinderi

o m C o m

e
e

3. NIVELURI, ETAPE ALE PROIECTARII

Conexiunea intre:

-obiective

-continut

-strategie

-evaluare

Niveluri de proiectare:

• Lecturarea perzonalizata a programei scolare si a manualului

• Elaborarea planificarii calemdaristice

• Proiectarea unitatilor de invatare

• Proiectul didactic (plan de lectie)

Etapele proiectarii didactice:

• Precizarea obiectivelor

• Analiza resurselor

• Elaborarea strategiei (metode, mijloace, forme de organizare)

• Evaluarea

6
Este recomandata urmarirea pe ORIZONTALA a programei scolara:

Competente Competente Continuturi Activitati de Sugestii de auditii

generale specifice invatare

PLANIFICAREA CALENDARISTICA / ANUALA

Etape:

• Cunoasterea competenteor generake si specifice

• Asocieri intre competente specifice si continuturi

• Gruparea continuturilor in unitati de invatare

• Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare

• Alocarea resurselor de timp

Definitie: Presupune o viziune de ansamblu asupra unitatilor tematice principale care se vor
aborda pe parcursul anului, care asociaza elemente din programa (competente
generale+specifice) cu calocarea de timp considerata optima.

Continuturi (ex.)
• Melodia

• Ritmul

• Tempoul

• Nuantele

• Timbrul

• Genuri de muzica (de factura populara, de factura culta, bisericeasca)

• Elemente de analiza structurala a unei piese muzicale


7
 15.03.2019 - seminar

PLANIFICAREA CALENDARISTICA ANUALA - clasa a V-a

Nr. Unitatea de Continuturi Competente specifice Numar Saptamana

crt. invatare ore

Evaluare initiala 2 1-2

Melodie - Portativ, cheie, 1 Interpretarea vocala 5 3-17

masura
a unor piese
- Respiratie, emisie monodice,
vocala
interpretarea unor
- Notatia inaltimilor
fragmente simple
- Notatia semnelor de instrumentale

repetitie si a voltelor 2 Utilizarea notatiei

inaltimilor sunetelor in
lecturarea si scrierea
unor fragmente de
piese in do major si la
minor.

Melodie - Ton si semiton

6
- Intervale (profilul
melodic)

- Gamele do major si la
minor

- Elemente de folclor
Ritm - Notatia duratelor 5 18-22
(valori de nota
intreaga, doime,
patrime, optime,
saisprezecime), si a
pauzelor
corespunzatoare
Dinamica - Elemente de dinamica 3 23–25
muzicala (nuante):
piano, forte, accent,
crescendo, decrescendo

Tempo - Gesturi dirijorale 4 26-29

Timbru Timbrul vocal si 5 30-34

intrumental

8
 22.03.2019 - seminar

PLANIFICAREA UNITATILOR DE INVATARE

- De ce voi face? (identificarea obiectivelor)

- CE voi face? (Selectarea continuturilor)

- Cu ce voi face? (analiza resurselor)

- Cum voi face? (stabilirea activitatilor de invatare)

- Cat am realizat? (stabilirea instrumetelor\ probelor de evaluare)

Model de proiectare a unitatii de invatare:

- Scoala

- Profesor

- Disciplina

- Clasa\numar de ore pe saptamana

- Saptamana\anul

- Unitatea de invatare (se va preciza numele unitatii de invatare ex.melodia)

- Numar de ore alocate

CONTINUTURI
COMPETENTE ACTIVITATI DE RESURSE EVALUARE
(detalieri) SPECIFICE INVATARE

CONTINUTURILE (detalieri)

- sunt prezentate continuturile selectate pentru a fi vehiculate, extrase din programa

scolara.

- continuturile sunt mijloacele prin care se urmareste atingera competentelor specifice, de

aceea intre ele trebuie sa existe consonanta si sa aiba o ordine logica.

- Profesorul prezinta inclusiv detalieri ale continuturilor, necesare in explicarea anumitor

parcursuri si in asigurarea legaturilor cu sistemele cognitive ale elevilor.

COMPETENTE SPECIFICE

- vor fi mentionate cu precizarea numarului pe care il au in programa (sau se vor preciza

doar numerele) Ex. 1.1. Interpretarea vocala a unor piese monodice.

9
ACTIVITATI DE INVATARE

• Se propun modalitati de organizare a activitatii in clasa, respectiv de creare a unor situatii

de invatare care sa genereze experiente de invatare pozitive, dezirabile.

• Se recomanda ca ele sa valorofice experienta deirecta a elevilor\studentilor, invatarea

activa si interactiva a acestora si sa se bazeze pe strategii didactice flexibile, adecvate
diferitelor contexte de invatatre.

• Activitatile de invatare pot fi cele din programa scolara sau pot fi completate, modificate
sau inlocuite cu altele, pe care profesorul le considera adecvate pentru atingerea
obiectivelor educationale propuse.

RESURSE

Resurse umane: elevul cu personalitatea sa, cu potentialul sau

Resurse materiale:

Resurse procedurale:

Locul de desfasurare

Resursele de timp

EVALUAREA

• Se precizeaza instrumentele\probele de evaliuare formativa aplicate la clasa, stabilite in

stransa corelatie cu obiecyivele educationale urmarite.

• Modalitati de evaluare: -olara, scrisa, practica -proiecte -portofolii

• La finalul fiecarei unitati de invatare se va proiecta o evaluare sumativa.

Invatarea prin descoperire este strans legata de probematizare.

29.03.2019 - curs

JOCUL DIDACTIC

GENERALITATI:

Jocul are caracter formativ si informativ, si valente pozitive.

Definitie: principalul element formator in cultura umana, prin prizma functiilor pe care le
indeplineste este “descarcarea energiei de prisos, destinderea dupa incordare, pregatirea
pentru cerintele vietii”.

Etimologie latina (jocus), se refera la actiunea de a se juca (a petrece timpul amuzandu-se

cu jucarii) si toate implicatiile derivate din aceasta.

10
 Invatare Joc
JOCUL-FORMA DE ACTIVITATE UMANA
Periodizari in dezvoltarea ontogenetica:

• Joc in perioada copilariei

Munca
• Invatare in perioada scolarizarii
Creatie

• Munca si creatie la maturitate

Cele patru forme de activitate se intrepatrund fara bariere stricte.

JOCUL DIDACTIC

• Versiune riguroasa si cu scop si obiective pedagogice clare

• Functie importanta: pentru eficentizarea invatarii, achizitionarea de cunostinte

• Rol plurivalent, dezvolta mai multe paliere ale personalitatii, pornind de la intelect (gandire,
imaginatie, memorie, limbaj) si ajungand la dimensiunile afectiva, motivationala si volitiva.

IPOSTAZE ALE JOCULUI DIDACTIC

Apare in doua ipostaze:

• ca metoda didactica

• ca forma de organizare a activitatii instructiv-educative

JOCUL DIDACTIC MUZICAL

• Are scop didactic si obiective clar si riguros delimitate

• Aduce numeroase beneficii in realizarea educatiei muzicale a copiilor, fiind o forma de activitate
agreata de copii de toate varstele (chiar si de adulti!)

• Acopera o tematica larga din domeniul educatiei muzicale, faciliteaza evolutia unor facultati latente
care vizeaza: auzul muzical (sensibilitatea perceptiilor si a reprezentarilor auditive), intonatia
(inflexiunile vocii, intervale juste, circuitul auz - sistem nervos - emisie vocala), simtul ritmic
(executare corecta a unor formule ritmice), coordonarea miscarilor cu melodia.

ROLUL JOCULUI DIDACTIC MUZICAL

• Jocul asigura dezvoltarea intelectuala, (integreaza domeniile academice ale invatarii, diferitele
discipline de studiu - muzica, matematica, stiinte naturale, limba romana)

• Copilul: isi exprima cunostintele, isi clarifica unele notiuni muzicale, isi organizeaza propriile
strategii de cunoastere si isi formeaza conceptele spatiale.

• Jocul este un mijloc de dezvoltare emotionala, copilul intelege cine este, isi recunoaste emotiile,
jocul fiind cea mai eficienta modalitate de invatare si stapanire a trairilor negative.

• Proiecteaza o tipologie a personalitatii (se formeaza trasaturi de personalitate: sensibilitatea,

initiativa, altruismul, generozitatea, bunatatea, spiritul de intrajutorare)

• Jocul contribuie la dezvoltarea fizica a copilului-exersarea unor miscari specifice.

11
• Jocul dezvolta creativitatea- contribuie la imbogatirea cunostintelor, mareste capacitatea de
intelegere a unor fenomene muzicale, creeaza si dezvolta capacitati de retinere, stimuleaza
memoria, capacitatea de concentrare si rezolva situatii-problema.

CLASIFICARE A JOCURILOR
Asociat cu diverse elemente muzicale cu functie de mijloc didactic, poate fi:

• Joc cu cantec (care are la baza cantecul)

• Joc-auditie (care are la baza auditia)

• Joc-exrcitiu (care are la baza exercitiul)

TIPURI DE JOC DIDACTIC MUZICAL

• 1. Jocuri didactice muzicale de formare a unor deprinderi si capacitati specifice: Jocuri

melodice, ritmice, de disociere timbrala (vocal si instrumental), jocuri pentru insusirea elementelor
de expresie (nuante, tempo)

• 2. Jocuri de stimulare a creativitatii si imaginatiei: Jocuri de elaborare a formei unui cantec (loto
muzical), jocuri de alaturare melodie-elemente nunmuzicale (miscare, imagine)

• 3. Jocuri de socializare a copiilor prin muzica: jocuri pentru formarea spiritului de echipa, jocuri
pentru depasirea timiditatii, jocuri pentru formarea aderarii la un obiectiv comun.

REPREZENTANTI
• George Breazul

• Liviu Comes

• Aurel Ivascanu

• Gabriela Munteanu

12.04.2019 - curs

DICTEUL - secventa de invatare specifica orelor de EDUCATIE

MUZICALA - (secvente specifice de instruire)

DICTEUL- DEFINITIE
Dicteul este activitatea de recunoastere duoa auz a unui fragment muzical si redarea acestuia oral
sau in scris.

Importanta-transformarea sunetelor percepute intr-o imagine muzicala, reprezentarea partiturii scrise

si redarea acesteia prin semnele muzicale corespunzatoare, conduc la formarea capacitatii de a
identifica si de a intelege raporturile intre sunete, acrivitate complexa de descifrare a fenomenului
muzical, de aprofundare a cunostintelor acumulate anterior, de intelegere a muzicii ca arta.

12
PERIOADA PRENOTATIEI MUZICALE

In etapa prenotatiei, dicteul se realizeaza in forme orale. Exercitiile pregatitoare pentru dicteu vor
urmari:

• Sesizarea sensului pantei melodice si redarea prin gesturi cu mana;

• Desenarea pe caiet/tabla a conturului melodiei;

• Redarea cu numele notelor a melodiilor simple din cantecele de copii;

• Redarea ritmului cu simboluri grafice.

PERIOADA NOTATIEI MUZICALE

Primul dicteu se scrie cand se invata prima durata (patrimea) si este un dicteu ritmic. Se contiua
apoi, adaugand treptat fiecare element nou invatat. Pentru elevii incepatori se poate recurge la
procedeul: notarea succesiva a ritmului, apoi a melodiei.

OBIECTIVE OPERATIONALE ALE DICTEULUI:

• Sa isi formeze deprinderea de a memoriza intr-un timp din ce in ce mai scurt a unor fragmente
muzicale din ce in ce mai lungi, mai complicate;

• Sa-si imagineze instantaneu semnele corespunzatoare sunetelor auzite;

• Sa observe cat mai multe elemente de compunere muzicala: module ritmice, turnuri melodice,
module ritmico-melodice, articulatii, alteratii, modulatii;

• Sa deprinda prelucrarea rapida a materialului auzit si plasarea acestuia in scris;

• Sa faca o autoevaluare corecta, eficienta a proiectiei pe hartie;

• Sa se incadreze intr-un timp ideal de prelucrare a datelor muzicale.

METODOLOGIA DE REALIZARE A DICTEULUI

• Se prezinta sunet reper - LA si reperul timp

• Se formuleaza, succesiv, primele sarcini: stabilirea tonalitatii si a masurii, a sunetului de inceput;

• Profesorul dicteaza integral melodia, elevii marcheaza timpul; solicita raspunsuri de la mai multi
elevi;

• Se precizeaza regulile (de cate ori se va dicta; nu se vorbeste/nu se pun intrebari in timpul dictarii
etc.)

• Se intoneaza reperul LA si se dicteaza fragmentul 1 - elevii bat masura sau marcheaza timpul,
asculta si memoreaza;

• Elevii reproduc vocal melodia cu silaba neutra; daca nu este corect memorata se reia dictarea si
reproducerea

• Se dicteaza primul fragment de patru ori;

• Se verifica si se noteaza pe tabla;

• Se dicteaza fragmentul 1+ fragmentul 2;

• Memorare si reproducere vocala de elevi;

13
• Se repeta de trei ori fragmentul 2;

• Se dicteaza fragmentul 2 + fragmentul 3;

• Se dicteaza integral pentru ultimele corecturi (daca nu a fost scris si corectat fiecare fragment
imediat dupa dictare);

• Se solfegiaza dicteul cu intreaga clasa.

IMPORTANT

• Sa se lase timp suficient pentru memorare si notare

• Profesorul trebuie sa urmareasca activitatea elevilor si sa adapteze viteza de lucru la acestia

• Profesorul sa dicteze corect, precis si sa respecte reperul ritmic stabilit la inceput

• Elevii sa memoreze si apoi sa scrie

• Elevii sa marcheze timpul prin batai usoare in banca, pentru a-si reprezenta mental duratele,

• Elevul sa fie deprins sa verifice cu auzul intern varianta scrisa

• Elevul sa invete sa se corecteze singur.

EXERCITII PARTIALE DE DICTEU:

• Elevii noteaza ritmul la intregul dicteu; completeaza melodia din memorie;

• Elevii noteaza doar inaltimea; apoi completeaza ritmul din memorie.

• Se canta un fragment ritmic-melodic, si se cere notarea doar ritmica sau doar melodica.

Forme de dicteu: ritmic, melodic, ritmico-melodic.

INVATAREA UNUI CANTEC DUPA AUZ

• Interpretarea model a cantecului

• Analiza verbala a cantecului (structura cantecului, strofe, refren, sonoritatea, major, minor, textul,
analiza melodica si ritmica)

• Reluarea interpretarii demonstrative

• Insusirea, invatarea cantecului pe fragmente (atentie la dimensiunea fragmentului)

• Reinterpretarea model de catre profesor daca cantecul e greu

• Interpretare integrala a cantecului de catre copii, consolidarea cantecului si intonarea expresiva.

• Transformarea cantecului in joc muzical

Variante de consolidare: Sa cante fete/baieti, sau pe grupe, sa cante in canon, sa cante un vers cu
voce un vers cu gand, etc.

14
 12.04.2019 - seminar

ITEMI DE EVALUARE

• Completeaza propozitiile cu cuvinte lipsa (cel putin 5)

• Gaseste perechea (2 coloane)

• Adevarat/Fals- item cu alegere duala

• Rebus

• Exercitii cu A,B,C,D - Grila cu alegere multipla

• Gasiti si incercuiti urmatoarele cuvinte pe vertical sau orizontal (tabel cu multe litere)

• Sarpele timbral (delimitarea cuvintelor in propozitie)

• Puzzle- fraze (ordoneaza propozitia)

• Diagrama Venn

TIMBRUL INSTRUMENTAL

TITLUL COMPOZITOR ORIGINEA INTRUMENTUL/ FAMILIA DE FORMATIA

AUDITIEI COMPOZITORULUI INSTRUMENTELE INTRUMENTE INSTR.

Carnavalul Camille Saint-

Franceza Contrabas
Inst. cu coarde Duet
animalelor
Sanes Pian si claviatura
“Elefantul”

19.04.2019 - curs

METODE DIDACTICE LA LECTIILE DE EDUCATIE MUZICALA

STRATEGII DIDACTICE
-metode si procedee

-Mijloace dicactice

-Forme de organizare

15
STRATEGIILE DIDACTICE reprezinta modele de interactiune a metodelor, procedeelor, mijloacelor
si modurilor de instruire, ce implica o succesiune de operatii raportate la obiective generale sau
specifice in functie de anumite criterii: continut, particularitati de varsta, unitate de instruire, etc.

METODELE DIDACTICE reprezinta modalitati de programare a activitatii didactice, actiuni care

angajeaza anumite cai de invatare eficienta, propuse de profesor si valorificate de elev.

PROCEDEUL

Definitie:

• Reprezinta o componenta a metodei, care tine de executia actiunii, o tehnica particulara cu rol de
instrument al metodei

• Sunt practici (solutii didactice practice) insotite, dupa ca, de tehnici si mijloace didactice, pentru
realizarea metodelor didactice

• Este un detaliu al metodei.

CONCEPTUL DE METODOLOGIE DIDACTICA

• Metodologia didactica desemneaza teoria si ansamblul metodelor si procedeelor utilizate in

procesul de invatamant.

• Metodologia didactica este stiinta, tehnica si arta in acelasi timp

• Metodologia didactica difera de metodologia cercetarii stiintifice dar asemanatoare acesteia in

ceea ce priveste studiul metodelor si modalitatilor de abordare a problematicii respective.

FUNCTIILE METODELOR DE INVATAMANT

• Functia cognitiva

• Functia instrumentala

• Functia normativa

• Functia motivationala

• Functia formativ-educativa

Fiecare metoda detine, de obicei, o functie specifica prin care se impune fata de alte metode si care-
i confera o anumita identitate.

METODE DIDACTICE

• De predare-invatare

• De evaluare

16
SISTEMUL METODELOR DE PREDARE INVATARE

-CLASIFICARE SI DESCRIERE

1. - Metode de transmitere si asimilare a cunostintelor

A. Metode de comunicare orala

I ) - expozitive (povestiream descrierea, explicarea, instructajul)

II ) - conversative (conversatia euristica, discutia colectiva, problematizarea)

B. Metode de comunicare scrisa (sau de munca cu manualul) cum ar fi lectura explicativa,

lectura independenta.

2. - Metode de explorare si descoperire a realitatii

A. Metode de explorare directa sau nemijlocita a obiectelor si fenomenelor, prin observare

sistematica si independenta, efectuarea de experiente si experimente muzicale, examinarea
instrumentelor, studiu de caz

B. Metode de explorare indirecta, prin intermediul substitutelor realitatii, cum ar fi demonstratia

cu ajutorul imaginilor (instrumente muzicale), proiectorul video (PPT cu diferite subiecte de
lectie), auditiilor, modelelor, pseudo-instrumente

3. - Metode de actiune

A. Metode bazate pe actiune reala cum ar fi exercitiul, metoda proiectelor

B. Metode simulative, bazate pe actiune fictiva, jocurile didactice sau simulative, jocul de rol,
invatarea dramatizata

C. Invatarea asistata de calulator

SISTEMUL METODELOR DE PREDARE-INVATARE

• Conversatia

• Demonstratia

• Exercitiul

• Modelarea didactitca

• Invatarea prin descoperire

• Problematizarea

• Instruirea asistata de calculator

• Jocul didactic muzical

Conversatia

• Este o metoda interogatica

• Se defineste ca metoda didactica prin convorbire, discutie, dialog didactic sau metoda interogativa
facand totodata parte din metodele didactice fundamentale fiind utilizata din cele mai vechi timpuri.

• Conversatia euristica - in scopul insusirii unor noi cunostinte

17
• Forme - de reactualizare

- de fixare

- de verificare

Demonstratia

• Demostro-demostrare (lat) = a arata, a prezenta, a lamuri adevarul despre un obiect, fenomen prin
intermediul unor mijloace si tehnici intuitive

• Este metoda didactica prin intermediul careia profesorul dovedeste pe baza de material concret
realitatea unui obiect, fenomen sau proces sau adevaruri sau afirmatii logice (cantec, vocalize,
tactare)

• In concluzie, a demonstra inseamna a dovedi, a convinge, a prezenta prin mijloacele specifice

avute la dispozitie.

Exercitiul. Tipuri de exercitii muzicale

• ex. Melodice

• ex. Ritmice

• ex. polifonico-armonice: cantare cu ison, in canon

• ex. Pentru descoperirea/aplicarea nuantelor, tempo

• ex. De recunoastere a timbrurilor (vocal, instrumental)

• ex. De solfegiere si dictare orala

• ex. Pentru cultivarea vocii, a memoriei si pentru dezvoltarea auzului muzical

• ex. De caligrafie si ortografie muzicala

EXERCITII MELODICE

Perioada prenotatiei: stabilirea aspectului general al inaltimii sunetelor, precizarea inaltimii sunetelor
prin silabele muzicale Do1, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si, Do2, stabilirea sensului miscarii melodice,
indicarea miscarii melodice prin gesturi.

Perioada notatiei: portativul cu note si cu silabe muzicale de reper, exercitii de intonare in succesiune
treptata.

EXERCITII RITMICE

Perioada prenotatiei: recitarea ritmica a textului unor cantece, executarea unor miscari ritmice la o
tema data, executarea unor batai ritmice corespunzatoare duratei sunetelor, reprezentarea duratei
sunetelor prin lonii orizontale.

Perioada notatiei: notarea duratei sunetelor, primele valori de note in exercitiile ritmice, studierea
practica a masurilor si a formulelor ritmice, citirea ritmica a lucrarilor care se studiaza.

EXERCITII PENTRU CULTIVAREA VOCII

Acestea constau in mici vocalize si au drept scop formarea unor deprinderi de respiratie si de emisie
corecte in concordanta cu frazarea muzicala, exercitii de dictie corecta, de omogenizare, de suplete,
de dezvoltare a ambitusului si a memoriei muzicale, intonatia justa, etc. Acestea au un traseu evolutiv
de la o clasa la alta, de la un ciclu scolar la altul.

18
 Invatarea prin descoperire

• Reprezinta o strategie generala dar si o metoda didactica ce se poate aplica pe timpul parcurgerii
unui eveniment al invatarii, unei secvente

• Metoda didactica prin intermediul careia cadrul didactic concepe si organizeaza activitatea astfel
incat sa faciliteze elevului descoperirea prin efort propriu a cunostintelor, prin parcurgerea directa
sau diferita a drumului descoperirii initiale a adevarurilor

• Se realizeaza prin metode cum ar fi: observarea dirijata sau independenta, invatarea prin incercari,
experiente, studiu de caz, problemativarea studiul individual, activitate indipendenta

• Descoperirea poate fi de mai multe feluri si anume: didactica, deductica (G-C), iunductiva (C-G),
analogica (extrapolare), trasductiva (transforma ceva in altceva)

Problematizarea

• Conceptual, problema reprezinta un proces dificil de inteles, complicat, neclar, dificil si ca urmare
greu de rezolvat.

• Problematizarea este metoda de invatamant prin care cadrul didactic formuleaza situatii-
problema ce solicita elevilor utilizarea si completarea cunostintelor in vederea solutionarii acestor
situatii.

• Esenta problematizarii consta in elaborarea/aplicarea situatiilor-problema pentru cucerirea de elevi

a adevarurilor prin efort personal.

• Cadrul didactic are rolul de a comunica situatia, de a indruma cautarile si de a realiza intarirea
pozitiva si negativa

• Intrebarile problema trebuie sa si le puna elevii singuri

• Tipuri de situatii-problema se vor crea in functie de treapta de invatamant, pentru diverse functii
cum ar fi: conducere, dezvoltarea capacitatilor cognitive, practice si educative.

METODE INTERACTIVE


INTERVIUL CREIOANELE CUBUL

IN 3 ETAPE LA MIJLOC PROBLEMATIZAREA

TURUL
GALERIEI
INVATAREA PRIN REZOLVAREA DE
COLABORARE PROBLEME

FISHBOWL STRATEGII
DIDACTICE HARTI
INTERACTIVE CONCEPTUALE
MOZAICUL

METODA
METODE DE R.A.I.
EXPERIMENTUL EVALUARE

INVATAREA
PRIN EXPERIENTA
STUDIUL
DE CAZ TEHNICA
PORTOFOLIUL 3-2-1

19 SIMULAREA MODELAREA PROIECTUL

 19.04.2019 - seminar

CUBUL

MODALITATEA DE REALIZARE

Se realizeaza un cub
ale carui fete pot fi
acoperite cu hartie de DESCRIE ANALIZEAZA

culori diferite;

Pe fiecare fata a
COMPARA ARGUMENTEAZA
cubului se scrie cate
una dintre
urmatoarele
instuctiuni: DESCRIE,
COMPARA,
ASOCIAZA, ASOCIAZA APLICA
ANALIZEAZA,
ARGUMENTEAZA,
APLICA.

Este recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse in ordinea prezentata, urmand

pasii de la simplu la complex.

EXPLOZIA STELARA - auditia

CINE?

CE? UNDE?

CAND? DE CE?
20
 10.05.2019 - curs

JOC DIDACTIC MUZICAL

structura:
-titlul jocului

-scopul jocului

-descrierea jocului (detaliata, cu reguli)

-importanta jocului

Structura lectiei mixte:

1. Captarea atentiei

2. Verificarea cunostintelor

3. Dirijarea invatarii (A. Prezentarea materialului stimul, B. Predarea- invatarea C. Obtinerea

performantei)

4. Fixarea si consolidarea cunostintelor

5. Tranferul conostintelor

6. Incheiera lectiei (apreciere generala)

PROIECTUL DIDACTIC

• Activitate mentala de anticipare amanuntita a ceea ce urmeaza sa realizeze profesorul in

clasa, in lectia respectiva

• Se materializeaza intr-un document, cunoscut sub denumirea de proiect didactic

Scopul proiectului didactic este de a pregati trecerea, fara dificultati, de la intentie
(proiect) la realizare (actiune).

Etapele proiectarii didactice (1)

1. Precizarea obiectivelor

2. Analiza resurselor

3. Elaborarea strategiei

4. Evaluarea

Etapele proiectarii didactice (2)

1. Ce voi face? Vizeaza obiectivele educationale;

2. Cu ce voi face? Trimite catre resursele educationale;

3. Cum voi face? Stabileste strategiile educationale;

4. Cum voi masura daca am realizat ce mi-am propus? Conturarea metodologiei de

evaluare a eficientei activitatii desfasurate.

Proiect didactic model pentru lectia mixta/combinata la Educatie muzicala

A. Date generale

B. Desfasurarea lectiei

C. Planul tablei

21
A . Date generale
Data:

Clasa:

Subiectul lectiei:

Tipul lectiei:

Competente generale:

Competente specifice:

Obiective operationale:

Strategii didactice: - Metode didactice:

- Mijloace didactice:

- Forme de organizare:

Auditii:

B . Desfasurarea lectiei
- Ocupa cea mai mare pondere, prezinta detaliat activitatile de invatare, strategiile
didactice si modalitatile de evaluare a procesului educativ

- Trebuie urmarit si completat pe orizontala:

Eveniment Obiective Activitate Activitate Metode Mijloace Evaluare

lectie operationale profesor elev

C . Planul tablei
• Prezinta sintetic continutul lectiei

• Reprezinta oglinda elevului, rezumatul lectiei scris la tabla si pe caiete

• Cuprinde notiunile importante ale continuturilor predate, in functie de subiectul lectiei

• Poate contine: definitii, exercitii ritmice, melodice, ritmico-melodice, game, caracteristicile

tonalitatilor, ale unor genuri muzicale, calsificari, etc.

• Obligatoriu cuprinde auditii din lectia respectiva

• Se organizeaza cronologic, coerent si succint.

17.05.2019 - seminar

Tema

Auditii obigatorii:

1. Grieg- Peer Grynt (Morning Mood)

2. Mozart - cvartet de coarde

3. - 4. - 5. - La alegere

22
Subiecte de examen provizorii:

Fa o scurta introducere la orice subiect.

1. Programa scolara (printeaza) - pag.1

2. Curriculum national scolar - pag. 4

3. Metode didactice (conversatia (euristica) - problematizarea - invatarea prin descoperire -

exercitiul - demonstratia - metode interactive de grup (cubul ca varianta originala, si cu
adaptarea la muzica) ) - de la pag.15

4. Invatarea unui cantec dupa auz (din capitolul secvente specifice de invatare) - pag. 14

5. Dicteul muzical (din capitolul secvente specifice de invatare) - pag. 12

6. Auditia muzicala (din capitolul secvente specifice de invatare) - lipseste

7. Solfegierea (din capitolul secvente specifice de invatare) - lispeste

8. Jocul didactic - pag. 10

9. Proiectarea didactica - planificarea anuala si planificarea unitatii de invatare -de la pag.5

10. Proiectarea didactica - proiectul de lectie pag. 23 (si 21)

11. Obiectivele educationale (mai ales operationale) - pag. 2

12. Tipuri de lectii - pag. 24

13. Mijloace didactice la educatia muzicala - pag. 24

14. Evaluarea - pag. 15 + de la pag. 26

15. Activitati de invatare pentru dezvoltarea simtului ritmic - băgați din burtă 🤣

16. Activitati de invatare pentru dezvoltarea simtului melodic - băgați din burtă 🤣

17. Cantecul, factor de baza in dezvoltarea muzicala - pag. 24

Suport de curs E. Chircev - Didactica muzicala

Suport de curs M. Timariu - Didactica muzicala aplicata (are mai multe exemple)

Proiect didactic (sau proiect de lectie)

B . Desfasurarea lectiei

Eveniment Obiective Activitate Activitate Metode Mijloace Evaluare

lectie operationale profesor elev

1. Captarea
atentiei

Etape de lectie mixta

1. Captarea atentiei

- Exercitii de omogenizare vocala (pe silabe ma me mi mo mu, do re mi re do, de la

do pana la la, cromatic ascendent si descendent). Este un model ritmico-melodic care se
repeta intr-un anumit registru. Rol: incazirea vocii, omogenizarea vocilor

- Exercitii de intonatie sunt alcatuite de note de durata intreaga. (pentru exercitii de

solfegiere, intervale, invatarea tonalitatilor). Exemplu pentru interval de terta (do re mi re do
mi do; note intregi, lungi si ultimul do sa fie cu coroana).

2. Verificarea cunostintlor anterioare

-Verifica ce s-a predat lectia trecuta (ex. printr-o auditie)

3. Dirijarea invatarii

Prezentarea materialului stimul

23
 Predarea invatarea

Obtinerea performantei

4. Fixarea si consolidarea cunostintelor

Pe baza de o fisa de lucru, care se lucreaza impreuna, clasa cu profesorul

5. Transferul cunostintelor

Este individual, trebuie sa fie un nou tip de exercitiu pe care elevul il face fara ajutor.

24.05.2019 - seminar

TIPURI DE LECTIE (7)

• Lectia mixta (vezi cele 6 etpe mai sus)

• Lectie de transmitere si asimilare (1 captarea atentiei, 2 Dirijarea invatarii, 3 Fixarea si

consolidarea cunostintelor, 4 Transferul cunostintelor, 5 incheiere. Ca lectia mixta, doar ca
fara verificarea cunostintelor)

• Lectia de consolidare (captarea atentiei, verificare, consolidarea cunostintelor, transferul,

incheierea lectiei)

• Lectie de recapitulare si stematizare (1 captarea atentiei, 2 sistematizarea pe baza unui

plan, 3. Transferul, 4 incheierea lectiei)

• Lectie de formare, de priceperi si deprinderi (1 captarea atentiei, 2 precizarea temei si a

obiectivelor lectiei, 3 reactualizarea cunostintelor anterioare, 4 Efectuarea de exercitii
aplicative, 5 transferul cunostintelor, 6 incheierea lectiei)

• Lectia de evaluare si apreciere a rezultatelor scolare (1. Captarea atentiei, 2. Precizarea

cunostintelor care vor fi evaluate, 3. Evaluarea cunostintelor, 4. Aprecierea rezultatelor)

• Lectia de creatie (exemplu: confectionarea de instrumente, elaborarea unui afis despre o

lucrare muzicala. (Captarea atentiei, 2. Reactualizarea cunostintelor, 3. Anuntarea temei,
4.Desfasurarea activitatii de creatie, 5. Evaluarea si aorecierea produselor)

31.05.2019 - curs

Mijloace didactice
- Instrumente muzicale

- Fisele de lucru (intra si auditii muzicale, veriune audio sau video/audio)

- Noile tehnolocii

- Materiale auxiliare

CANTECUL - element important, specific orelor de EDUCATIE MUZICALA

Definitie: catecul este principalul mijloc de exersare a cantarii vocale. Cantecul reprezinta:

- continut al invatarii

- Resursa

- Mijloc de realizare a educatiei muzicale

Mijloace de realizare a educatiei muzicale:

- Cantarea vocala

- Euritmia

- Cantarea instrumentala

24
- Auditia muzicala

- SINCRETISMUL SI CANTECUL

Muzica Cuvant Miscare

| | |

Melodie Text Dans

Functiile cantecului:
Functia didactica (prin care se introduc diferite elemente de limbaj muzical: durate, formule
ritmice, noe, notiuni despre intensitatea sunetului muzical, tempo, etc.)

Functia estetica - se refera la frumusetea cantecelor ascultate si cantate: sensul expresiv

al unor alteratii, turnuri melodice inedite, combinatii ritmice, metafore sonore. Este functia
cea mai importanta pentru noi, muzicienii.

Functia educativa - mesajul transmis. Tematica divera: scoala, religie, familie, natura,
plante, animale, anotimpuri, univers, popoare, existenta umana.

Metodologia de invatare a unui cantec dupa auz (vezi la pagina 14)

SARCINI DE LUCRU:

-Gaseste un cantec potrivit pentru urmatoarele subiecte de lectie:

1. Gama Do major

2. Inttervalul de cvarta

3. Masura de 3/4

-Enumera cateva tematici de cantece si da exemple pentru fiecare

DO MAJOR - ELEMENT MUZICAL

- Ambitusul cantecului (“do e o doamna mai voinica”) este in intervalul specifica, do1 - do2

- Sunt prezentate toate notele gamei Do

- Functie expresiva data de salturile tonaleprin prezenta alteratiilor

MASURA DE 3 TIMPI

Brahms’s Lullaby

CVARTA- ELEMENT MUZICAL

Imnul Romaniei, Mos Craciun.

Gandire laterala:
- Pentru ce alte subiecte de lectii se potrivesc cantecele prezentate anterior?

- Gaseste un alt cantec care se preteaza a fi abordat la mai multe activitati muzicale.

Important:
- selectia cantecelor sa respecte particularitatile de varsta ale elvilor

- Profesorul trebuie sa urmareasca modul de insusire a canteculi si sa corecteze

inpermanenta intonatia, precizia ritmica, dictia, expresia

- Profesorul sa interpreteze corect, precis si expresiv cantecul

- Elevii sa redea fidel cantecul, respectand indicatiile profesorului, acompanierea/

sustinerea ritmica a cantecului cu percutie corporala, jucarii sau instrumente muzicale, in
functie de dotarea clasei de elevi

- Nu se va invata cantecul (textul) separat de muzica!

- Se asigura mentinerea tonului

25
- Gestul dirijoral pentru inceperea cantecului sa fie clar, precis.

07.06.2019 - Curs

TEORIA SI PRACTICA EVALUARII

1. DELIMITARI CONCEPTUALE

• A evalua - a determina, a stabili pretul, valoarea, cantitatea; a calcula, a scocoti, a pretui,

a estima. (DEX)

• Evaluarea este operatia care vizeaza determinarea de o maniera sistematica si obiectiva a

impactului, eficientei, si pertinentei activitatilor in relatie cu obiectivele lor, pe de o parte in
vedera ameliorarii activitatilor in curs si pe de alta parte, in vederea planificarii, programarii
si luarii deciziilor viitoare.

CUI OFERA INFORMATII EVALUAREA?

• Profesorului

• Elevului / studentului

• Directorului / sefului de departament / decanului

• Inspectorilor

• Familiei

DEFINITIA EVALUARII

Evaluarea didactica: este un procedeu psihopedagogic complex de stabilire a valorii unor

procese, comportamente, performante, prin raportarea acestora la un set de criterii
prestabilite, cu valoare de etalon.

• Evaluarea este un proces (nu un produs), asadar o activitate desfasurata in timp

• Evaluarea nu se rezuma la notarea elevilor (care este expresia numerica a aprecierii

performantelor scolare le acestora), ci vizeaza domenii si probleme mult mai complexe
(inclusiv evaluareaplanului de invatamant, a programelor scolare, a sistemului in
ansamblu)

• Ea se intemeiaza pe specificarea unui set de obiective

• In functie de realizarea acestora, se pot face judecati al caror caracter obiectiv se

fondeaza pe interpretarea datelor reale, colectate pe parcursul procesului.

• Pe baza judecatilor de valoare elaborate se pot adopta anumite decizii care sa conduca la
optimizarea continua a activitatii.

DEFINITIA AUTOEVALUARII

Autovaluarea didactica: este capacitatea elevului de a elabora si emite aprecieri

valorizatoare referitoare la competentele si performantele scoalre proprii, la propria sa
persoana in general.

DEFINITIA DOCIMOLOGIEI

Docimologia: este stiinta evaluarii; stiinta ce are ca obiect studiul sistematic al examenelor,
in special a sistemelor de notare si a comportamentului examinatorilor si a celor examinati.

26
COMPONENTELE CONSTRUCTIVE ALE PROCESULUI EDUCATIV

Metode de verificare

Verificare

Instrumente de verificare

Performante scolare

Masurare

Standarde docimologice

EVALUARE Note

Semnificare

Calificative

Justificare normativa
Argumentare

Justificare formativa

• Primul moment al verificarii reuneste modalitatile efective cu ajutorul carora sunt adunate
informatii despre nivelul performantelor scolare ale elevilor, si anume:

-metode de verificare

-instrumente de verificare

• Al doilea moment in procesul de evaluare este cel al masurarii, definit ca fiind “procedeul
de punere in cprespondenta, pe baza anumitor reguli, a unor concepte abstracte cu
anumiti indicatori empirici”

• A treia secventa a procesului de evaluare este semnificarea: “atribuirea de conotatii

valorizatoare nivelului de congruenta dintre performantele scolare ale elevilor si
standardele docimologice aferente acestora, nivel de congruenta stabilit anterior prin
intermediul operatiei de masurare” (nota scolara, calificativul).

• A patra componenta principala a procesului evaluativ este argumentarea. Aceasta

componenta are rol de a conferi o mai mare transparenta actului evaluativ vis-a-vis de
modul in care ea este receptata de elevi.

FORME ALE ARGUMENTARII:

• Normativa (cand se insist asupra enuntarii de catre profesor cu maxima claritate a

criteriilor ce au stat la baza acordarii unei note, calificativ, luand forma unei justificari);

• Formativa urmareste mai mult deccat o simpla expunere in scopul justificarii corectitudinii
notei / calificativului, si anume mobilizarea elevului, alternarea motivanta a acestuia in
scopul depasirii permanente a nivelului de performanta atins la un moment dat.

27
EVALUAREA DIDACTICA- DEMERS CONTINUU, INTEGRAT IN
PROCESUL DE INVATAMANT
INTERDEPENDENTE ALE PROCESULUI DE INVATAMANT

• Predare

• Invatare

• Evaluare

• Autoevaluare

CUPRINS

I. Taxonomia evaluarii

II. Functiile evaluarii

III. Continuturile evaluarii

I. TAXONOMIA EVALUARII
1. Volumul de informatie supus verificarii
- evaluarea parcelara

- evaluarea globala

2. Momentul temporal de realizare a verificarii

- evaluarea initiala

- evaluarea continua

- evaluarea finala

3. Sistemul de referinta utilizat in emiterea judecatilor de valoare

- evaluarea formativa

- evaluarea clasificatorie

- evaluarea de progres

1. Volumul de inormatie supus verificarii

Strategia de evaluare parcelara: consta in verificarea secventiala de catre cadrul didactiv

a achizitiilor intelectuale sau comportamentale ce au fost deja asimilate de elevi. Ea imbraca
forma extemporarelor, ascultarii curente.

Strategia de evaluare globala: urmareste verificarea nivelului general de pregatire al

elevului la una sau mai multe discipline, verificandu-se un volum mare de cunostinte,
deprinderi. Ea imbraca forma tezelor, lucrarilor de sinteza, examenelor, concursurilor.

2. Momentul temporal de realizare a verificarii

a. Evaluarea initiala este o forma de evaluare realizata la inceputul unei sitatii de instruire
in scopul furnizarii profesorului a unor informatii referitoare la cunoasterea nivelului de
pregatite al elevilor, indentificarii eventualelor lacune existente in pregatirea acestora.

Evaluarea initiala - reflectie

• Au elevii bagajul de cunostinte anterioare necesare invtarii care urmeaza? Daca da, in ce
masura pot ei opera cu aceste cunostinte? 8cunestinte anterioare operante)

• Cat se poate sa invete fiecare elev la disciplina mea? (capacitate de invatare)

• Cat este de deschis fiecare elev pentru a invata materia pe care o predau? (motivatie
pentru invatare)

- Confrunta programa claselor anterioare cu cea a clasei la care profesorul va preda

28
- Stabileste o lista de probleme esentiale din materia parcursa pentru a stabili nivelul
insusirii acestora

- Formuleaza itemi si modulatiile de raspuns

Dupa aplicare si corectare, profesorul face inventarul lacunelor si al greselilor tipice stabilind
o prima grupare a elevilor care sa-l sprijine in munca diferentiata si individualizeaza. Aceste
grupe nu raman definitive, caci recuperarea lacunelor de catre elevi va conduce la
regurparea lor.

b. Evaluarea continua
Carecteristi:

• Are avantajul de a identifica atat punctele tari cat si neajunsurile procesului de predare
invatare

• Permite analiza mecanismelor si a cauzelor esecului sau succesului, deci interventia in

timp util in vederea ameliorarii situatiei

• Urmareste sprijinirea continua a elevilor pe tot parcursul programului, oferind aprecieri

menite sa-i ghideze pe elevi, sa-i stimuleze in invatare, sa le cultive capacitatea de
autoevaluare.

c. Evaluarea finala
Strategia evaluativa finala (sumativa/cumulativa)

Este mai complexa pentru ca trebuie sa furnizeze informatii relevante despre nivelul
pregatirii elevilor (cu raportare la prevederile programei scolare) la sfarsitul unei etape de
intruire (semestru, an scolar, ciclu de scolarizare).

• Caracterul “retrospectiv” al actiunilor evaluative (rezultatele sunt apreciate prin

compararea lor cu competentele generale si specifice ale disciplinei)

• Vizeaza evaluarea rezultatelor avand insa efecte reduse pentru ameliorarea procesului
(neinsotind procesul didactic secventa cu secventa, nu permite ameliorarea lui decat
dupa periodizare relativ indelungate, de regula, pentru generatiile urmatoare de elevi)

• Realizarea unui sondaj in randul materiei supusa evaluarii (nu poate oferi informatii
complete cu privire la masura in care subiectii cunosc tot continutul ce a fost predat)

• Exercita functia de constatare a rezultatelor si de clasificare (ierarhizare) a elevilor

generand stari de neliniste la elevi, relatii de adversitate intre acestia.

3. Sistemul de referinta utilizat in emiterea judecatilor de valoare

• Evaluarea formativa urmareste stabilirea exacta si precisa a distantei dintre nivelul de

pregatire al elevilor si standardele educationale precizate explicit.

• Evaluarea clasificatorie urmareste “compararea performantelor elevilor dintr-o clasa sau

dintr-o scoala in vederea stabilirii unei ierarhizari a acestora din punct de vedere al
performantelor si randamentului scolar”.

Raportarea performantelor elevilor la un anumit moment dat cu nivelul performantelor

anterioare reprezinta criteriul ce sta la baza strategiei evaluative de progres.

II. FUNCTIILE EVALUARII

1. Asigurarea feed-back-ului in procesul de instruire

Procesul de învățământ integrează două activități: actul transmiterii informaționale și

actul receptării acestuia. Astfel, pe deoparte profesorul trebuie să își dea seama de
rezultatele activității sale de predare, dificultățile sau lacunele asimilare, iar pe de altă parte
elevul are nevoie de validarea corectitudinii cunoștințelor însușite, de corectarea greșelilor.
Pentru a fi eficient, acest feedback trebuie să aibă un caracter sistematic și continuu.

29
2. Masurare a progresului realizat de elev

Măsurarea în învățare este necesară pentru ca elevii să știe unde se situează în

raport cu cerințele.

3. Functia motivationala

Verificarea ritmică îl face pe elevi să învețe cu regularitate. Evaluarea îi cultivă

elevului dorința de autodepășire, de succes, după cum înregistrarea unui eșec scolar poate
duce la “demotivare”.

4. Moment al autoevaluarii, al formrii constiintei de sine

Modul în care este apreciat copilul în școală devine pentru acesta un punct de reper
în auto aprecierea sa, în formarea imaginii de sine. Aprecierea profesorului este însușită de
grupul clasă și are influență asupra relațiilor dintre elevi, asupra statutului sociometric al
elevului.

5. Functia de reglare

Verificarea si evaluarea sunt factori de reglare a activitatii de predare-invatare.

• Profesorului – ea îi oferă informații despre calitatea procesului de predare, despre noi

strategii de ameliorare a acestuia;

• Elevului – îi oferă informații Cu privire la randamentul școlar realizat, indicator pentru

aprecierea de sine, relaționarea socială a sa În cadrul grupului din care face parte;

• Părinte – indiciu privind predicțiile în evoluția școlară a copilului.

II. CONTINUTUL EVALUARII

- Sunt evaluate cunostintele elevilor. Acestea se apreciaza in functie de volum, de
capacitatea de aplicare in practiva si capacitatea de transfer.

- Se evalueaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale elevului, cum sunt capacitatea de

analiza, sinteza, abstractizare, generalizare, capacitatea de autointruire, educatie
permanenta, deprinderi de munca intelectuala, etc.

- Nu in ultimul ran sunt evaluate trasaturile de personalitate si conduita a elevului.

EVALUAREA - elaborarea unei baterii de itemi

pentru disciplina scolara EDUCATIE MUZICALA

TIPOLOGIA ITEMILOR
- definitie si caracterizare generala

1. Itemii obiectivi

2. Itemii semiobiectivi

3. Itemii subiectivi

Itemul este: intrebare + formatul acesteia + raspunsul asteptat

CRITERII DE CLASIFICARE A ITEMILOR

În practica evaluării există o mare diversitate de itemi, posibilitățile de clasificare a acestora

fiind multiple.

A. După tipul de comportament cognitiv solicitat:

• Itemi care presupun selectarea unui răspuns din mai multe variante oferite; ei conțin
răspunsul corect / răspunsurile corecte alături de alte variante incorecte și, eventual,

30
 instrucțiuni referitoare la modul în care individul evaluat urmează să selecteze și să
înregistreze răspunsul corect;

• Itemi care presupun elaborarea / redactarea / construirea răspunsului corect de către

evaluat; dimensiunile răspunsului răspunsurilor corecte pot fi variabile, de la un cuvânt, o
propoziție, o frază (acestea reprezentând răspunsuri scurte), la un eseu cu dimensiuni
relativ ample (răspunsuri ample).

B. După criteriul oviectivitatii corectarii si notarii

Se disting trei tipuri de itemi:

• Itemi obiectivi;

• Itemi semiobiectivi;

• Itemi subectivi.

CATEGORII ITEMI OBIECTIVI ITEMI SEMIOBIECTIVI ITEMI SUBIECTIVI

TIPURI DE ITEMI Itemi cu alegere duala Itemi cu raspuns scurt Rezolvare de probleme

Itemi cu alegere Itemi de completare Eseu structurat

multipla

Itemi tip pereche Intrebari structurate Eseu liber

31