CURRICULUM DEZVOLTAT

LA EDUCAȚIA MUZICALĂ
CLASELE I-IV-A

26 iulie, 2018
 Ce s-a dezvoltat?

COMPETENȚE UNITĂȚI DE ACTIVITĂȚI

SPECIFICE CONȚINUT DE ÎNVĂȚARE

FINALITĂȚI
EDUCAȚIONALE
 Competențe specifice 5 → 3
RECEPTARE ↔ EXPRIMARE ↔ TRANSPUNERE

Sa asigurat:
 corelarea componentei Valori și atitudini specifice la

nivel de arie curriculară Arte.

 cunoașterea sinelui și a lumii prin valorile muzicii

naționale și universale.
 transpunerea achizițiilor obținute la disciplină în
contexte educaționale și cultural-artistice în mediul
familiei/ școlii/ comunității.
 COMPETENȚE SPECIFICE EDUCAȚIEI MUZICALE

2010 2018
1. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii 1. Receptarea muzicii în situații de învățare
fenomenului muzical–artistic din perspectiva și cotidiene, manifestând interes pentru
semnificaţiilor emoţionale şi estetice. cunoașterea sinelui și a lumii prin arte
2. Identificarea mijloacelor de expresivitate
2. Exprimarea prin muzică a unor
muzicală conform rolului fiecăruia din ele în
redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic
sentimente și idei, dând dovadă de
al operei muzicale. atitudine creativă în valorificarea
3. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi mijloacelor limbajului muzical
integrarea în activităţi artistice şcolare, 3. Transpunerea achizițiilor obținute la
culturale, sociale. disciplină în contexte educaționale și
4. Utilizarea terminologiei muzicale specifice cultural-artistice, demonstrând respect
pentru reflecţie şi autoexprimare. pentru valorile culturii naționale și
5. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale
universale
naţionale şi universale.
 Competențe specifice revizuite

1. Receptarea muzicii în situații de învățare și cotidiene,

manifestând interes pentru cunoașterea sinelui și a
lumii prin arte.
2. Exprimarea prin muzică a unor sentimente și idei,
dând dovadă de atitudine creativă în valorificarea
elementelor de limbaj muzical.
3. Transpunerea achizițiilor obținute la disciplină în
contexte educaționale și cultural-artistice,
demonstrând respect pentru valorile culturii naționale
și universale.
 În curriculumul din 2010 au fost 37 sub-competențe, în actuala
variantă sunt 34 (în mediu – 8 pe an).

 În plan comparativ - disciplinele cu o oră săptămânal: la Istorie

– 10 unități de competență pe an; la Educația moral-spirituală –
8-9, unități de competență pe an; la Educația artistico-plastică –
9-8 unități de competență pe an; la Educația tehnologică – 20;
la Dezvoltarea personală – 15-16 unități de competență pe an.

 La Educația muzicală unitățile de competență trebuie să

acopere 3 domenii de activitate: audiție, interpretare, creație, de
altfel alunecăm la lecție de cânt sau lecție de literatură
muzicală. În acest sens, nu pot fi mai puțin decât 2 unități de
competență într-un modul, care armonizează cunoașterea prin
toate domeniile.
 Revizuirea unităților de competențe

 prin corelare cu competențele specifice și

unitățile de conținut, urmărind:

gradualitatea complexitatea transferabilitatea contextualitatea

Unități de conținut
 Reorganizate după principiului modular
concentric pe parcursul temporal al anului școlar

 Formulate clar, accesibil, concis

 Revizuite  studiul teoriei elementare a muzicii

 Omise (unele) din clasa a IV-a

 Dimensionate ca volum la numărul de ore (de la 6-7

titluri la 3-4 pentru un modul)
CLASA 1 Ce exprimă muzica?
„Eu și Muzica” Ce „povestește” muzica?
Cum „povestește” muzica?
De ce avem nevoie de muzică?
Ore la discreţia cadrului didacti

CLASA 2 Cântecul, dansul, marșul în lumea muzicii

„Trei tipuri primare Expresivitatea și descriptivitatea muzicii
în muzică” Caracterul variat al muzicii
Cântecul, dansul, marșul în creații muzicale de
proporții
CLASA 3 Limbajul muzical
„Limbajul muzical” Melodia – element principal al muzicii
Forme muzicale simple
Forme muzicale compuse
CLASA 4 Muzica poporului meu - folclorul muzical
„Muzica poporului meu” Tezaurul folclorului muzical
Muzica academică
Muzica în viaţa mea
 În studiul acestor teme sunt ascunse cele mai
importante legităţi ale artei muzicii:

 muzica este o artă sonoră, intonaţională, care acţionează asupra stării

emoţionale a receptorului/interpretului, iar trăirea mesajului muzicii este
punctul iniţial în traseului cunoaşterii, fără de care cunoştinţele achiziționate
şi aptitudinile formate/dezvoltate îşi pierd orice valoare;

 muzica este o artă imagistică şi temporală, conţinutul căreia se dezvăluie în

timp, treptat, sunet cu sunet; imaginea creaţiei muzicale se recreează de
receptor în baza re-trăirii mesajului sonor-artistic;

 muzica are un limbaj specific de expresie, care poate fi explicat şi

descoperit prin cele patru însuşiri ale sunetului muzical (înălţime, durată,
intensitate, timbru);

 mesajul creaţiilor muzicale este inspirat din viaţă (natură, viaţa societăţii,
trăirile, viaţa unui om); prin mesajul său creaţiile muzicale pot
însoţi/descrie/influența/schimba viaţa.
Caracterul sistemic: cum temele pot fi dezvoltate?
Ediția 2010
Ediția 2018
 Unități de conținut
2010 2018
 Reorganizarea unităților de conținut

Au fost dezvoltate temele modulelor din clasa întâi,

astfel încât elevii să descopere în relația „Eu și
muzica” patru legități ale artei muzicale ( Muzica –
artă sonoră, imagistică, expresivă, organizată).
Temele modulelor din clasa I sunt dezvoltate în
clasele a II-a, a III-a, a IV-a.
Au fost definite temele anului pentru fiecare clasă:
„Eu și muzica” – clasa I; „Tipurile muzicii” – clasa a
II-a; „Limbajul muzical” – clasa a III-a; „Muzica
poporului meu” – clasa a IV.
 Reorganizarea unităților de conținut

Au fost revizuite unitățile de conținut privind studiul

teoriei elementare a muzicii, fiind omise unele
conținuturi (scările muzicale în diferite tonalități,
duratele notelor și pauzelor de șaisprezecimi etc.).

Au fost reduse unitățile de conținut din domeniul

elementelor de citit-scris muzical (la limita studiului
oral al treptelor din scărița muzicală Do, silabelor
ritmice corespunzătoare duratelor de note și pauze de
pătrime și optime („Pas”, „Iu-te”, „Nu-i!”).
Pe parcursul a patru ani elevii se familiarizează
la nivel elementar (la auz, intuitiv) doar cu 4 legi
ale muzicii:

 Expresivitatea (prin trăire/ retrăire a dispoziției muzicii,

prin caracter cantabil/dansant/de marș)
 Imaginea ca un conținut sonor despre copilărie/ natură/
eveniment - viață etc.
 Limbajul muzical: melodie – sufletul muzicii, tempo –
viteza muzicii, ritm – inima muzicii, timbru - culoarea,
dinamică - puterea, forma - structura) = toate aceste
elemente se regăsesc în viața de toate zilele.
 Palier muzical: Folclor – muzică academică.
Axele de cunoaştere a unei creaţii muzicale
 Activități de învățare/evaluare
 Activităţile de învăţare s-au structurat în baza următoarelor
componente: teme pentru discuții, exerciții, activități
muzical-didactice.

 Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent

pe echilibrul și armonizarea raportului dintre domeniile de
audiție – interpretare – creație muzicală în cadrul unei lecții;

 Pentru treapta primară strategiile de evaluare recomandate

vor fi corelate cu metodologia Evaluării criteriale prin
discriptori (ECD).
 Clasa a I-a
Unități de Unități de conținut Activități de învățare
competențe și produse școlare
(sub-competențe) recomandate
2.1. Descrierea în 2. Ce povestește muzica? Discuții dirijate:
cuvinte proprii a Lumea copiilor în muzică. •dispoziția și conținutul
dispoziției și a Comunicare prin cânt. Jocuri cu creațiilor muzicale inspirate din
conținutului unor cântece. Personaje din povești în viață și natură (ce povestește
piese muzicale muzică. muzica);
Natura în muzică. Chipul și caracterul •regulile de audiție a Imnului
2.2. Improvizarea animalelor în muzică. Durata sunetelor: de Stat al RM.
unor succesiuni de silabele ritmice „pas”, „iu-te”. Exerciții:
silabe ritmice cu și Cântăm ţara. Simbolul muzical al țării •de mișcare organizată pe
fără text – Imnul de Stat al Republicii Moldova. silabele ritmice;
Tradiții muzicale naționale: cânt, dans, •de intonație: dialog, ecou,
2.3. Interpretarea sărbătoare. lănțișor sonor.
unor cântece despre Muzica sărbătorilor tradiționale. Activități muzical-didactice:
copilărie, natură, țară Sinteză. Muzica sărbătorilor de iarnă: •interpretarea ghidată a unor
colindul, sorcova, cântecul, dansul. cântece, cântece-jocuri,
Elemente noi de limbaj specific invocări;
disciplinei: •audiția pieselor muzicale cu
 Activități de învățare

 Temele pentru discuții dirijate sunt propuse pentru a favoriza discuția și

dezbaterea în grup, cu participarea directă a elevilor la un schimb reciproc de
informații și idei, de impresii și păreri, de critici și de propuneri în jurul unei
teme muzicale.

 Exercițiile didactice se referă la metode de învățare prin acțiune practică. Prin

exersare se cultivă elementele culturii de interpretare muzicală. Exercițiile pot
fi organizate sub formă de joc, cu o vădită tentă de creativitate. Prin exersare se
dezvoltă sensibilitatea auzului, se formează deprinderile auditive și de
intonație/ emisie sonoră, se automatizează unele modele comportamentale.

 Activitățile muzical-didactice specifice lecției de educație muzicală

reprezintă formele de inițiere a elevilor în lumea muzicii: audiția muzicii,
cântul coral, citit-scrisul muzical, activitatea muzical-ritmică, executarea la
instrumente muzicale pentru copii, jocul muzical, improvizațiile ritmice/
melodice/ ritmico-timbrale etc.
Introducerea sistemelor sintetice de finalități
educaționale pentru fiecare clasă
.
La sfârșitul clasei I, elevul va fi capabil:

- să descrie în cuvinte proprii dispoziția și conținutului unor piese muzicale audiate și

interpretate;
- să interpreteze cântece despre copilărie, natură, țară, cu și fără acompaniament, cu
stări emoționale de veselie/ tristețe, solemnitate/ glumă;
- să improvizeze formule ritmice (pe silabele „pas”, „iu-te”) și melodii (pe sunetele și
notele sol și mi) cu și fără text, la instrumente muzicale pentru copii;
- să caracterizeze expresivitatea pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul
elementelor de limbaj muzical;
- să reprezinte unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte
(mișcări ritmice corporale, linii și culori, gestul mâinii etc.),
manifestând ca atitudini specifice predominante:
- sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
- atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
- respect pentru valorile culturii naționale și universale.
Introducerea sistemelor sintetice de finalități
educaționale pentru fiecare clasă
.
La sfârșitul clasei I, elevul va fi capabil:

- să descrie în cuvinte proprii dispoziția și conținutului unor piese muzicale audiate și

interpretate;
- să interpreteze cântece despre copilărie, natură, țară, cu și fără acompaniament, cu
stări emoționale de veselie/ tristețe, solemnitate/ glumă;
- să improvizeze formule ritmice (pe silabele „pas”, „iu-te”) și melodii (pe sunetele și
notele sol și mi) cu și fără text, la instrumente muzicale pentru copii;
- să caracterizeze expresivitatea pieselor muzicale vocale și instrumentale cu ajutorul
elementelor de limbaj muzical;
- să reprezinte unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte
(mișcări ritmice corporale, linii și culori, gestul mâinii etc.),
manifestând ca atitudini specifice predominante:
- sensibilitate și interes pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin arte;
- atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;
- respect pentru valorile culturii naționale și universale.
Repertoriul muzical pentru audiții muzicale
Repertoriul muzical pentru
interpretare vocal-corală
 Cele mai frecvente greșeli în procesul de selectare și învățare
a repertoriului de cântece în clasele primare sunt cauzate de:

 alegerea pieselor pe placul maturilor (din sursele internet, televiziune, radio);

 nepotrivirea cântecului posibilităților de interpretare a copiilor (spre exemplu:
ambitusul cântecului depășește ambitusul vocilor copiilor, intonații dificile în
melodie, mișcarea prin salt a melodiei etc.);
 interpretarea cu voce forțată, pe intensități mărite (fie pentru a depăși
sonoritatea fonogramei, fie pentru a fi elevii auziți mai tare); aici atenționăm, că
vocile copiilor, mai ales în clasele I-a și a II-a, sunt în predominant mici și
fragile;
 executarea mișcărilor de dans în timpul intepretării cântecului pe durata tuturor
strofelor și refrenului (cant respirația în timpul mișcărilor de dans și cânt
deseori nu se sincronizează, elevii sunt nevoiți să respire în mijlocul cuvântului
cântat), ceea ce cauzează surmenaj, stare de nervozitate, uneori - aritmie;
 învățarea pe de rost a textului din cântec aparte de melodie sau în faza de
intonare nesigură (deseori falsă) a melodiei; textul se învață doar prin cânt sau
rostire în ritmul propriu cântecului;
 necorespunderea conținutului ideatic al cântecului temei modulului.
Diversificarea activităților de învățare recomandate,
cu accent pe:

 echilibrul și armonizarea raportului dintre

domeniile de audiție – interpretare – creație muzicală
în cadrul unei lecții;
 valorificarea achizițiilor din domeniul cunoașterii
elementelor de limbaj muzical în activitățile muzicale;
 transpunerea achizițiilor obținute la disciplină în
contexte educaționale și cultural-artistice în mediul
familiei/ școlii/ comunității;
 cunoașterea sinelui și a lumii prin valorile muzicii
naționale și universale.
 Pentru documentare:
• Cadrul de referință al Curriculumului Național./ Autori: Vladimir Guțu, Nicolae
Bucun, Adrian Ghicov [et. al]; coord.: Lilia Pogolșa, Valentin Crudu; MECC. –
Chișinău: Lyceum, 2017.
• Concepția educației muzicale în învățământul preuniversitar./ Autori: C.
Rusnac, E. Doga, T. Chiriac, E. Mamot, E. Coroi, I. Gagim [et al.]; examinată
și aprobată la ședința Colegiului Ministerului Învățământului din 20.04.1995. –
Chișinău, 1995.
• Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor./ Autori:
Nicolae Bucun, Lilia Pogolşa, Valentina Chicu; coord. şt.: Lilia Pogolşa,
Nicolae Bucun; Ministerul Educației al Republicii Moldova, Acad. de Ştiinţe a
Moldovei, Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. – Chişinău: S. n., 2014.
• Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa
a III-a./ Autori: Mariana MARIN, Valentina GAICIUC, Ludmila URSU [et al.];
Coord.: L. Pogolșa, N. Bucun, V. Crudu, V. Gaiciuc; MEEC, IȘE. – Chișinău,
2017.
• Ghidul de implementare a curriculumului dezvoltat, 2018.
Vă mulțumim
pentru atenție!