MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

INSPECTORATUL COLAR AL JUDEULUI BRAOV

LICEUL TEORETIC GEORGE MOROIANU SCELE

Proiect educaional
PRIETENII CNTREI
- ansamblu coral la nivelul claselor I- IV-

7 ani de activitate

Coordonator:
Prof. Gabriela Ivan

Liceul Teoretic George Moroianu Scele, Braov

Director: Prof. Gheorghe Munteanu

Argument:

De mii de ani, muzica a ocupat i ocup un loc tot mai important n viaa omului, fiind un important mijloc de
cultivare spiritual. Rolul muzicii s-a modificat de-a lungul timpului, de la simpla nsoire a ritualurilor
primitive, pn la folosirea sa ca terapie n zilele noastre. Este important s cunoatem funciile muzicii, aa
cum au fost ele analizate de ctre specialiti din mai multe domenii (educaie, medicin, filosofie, matematic,
literatur etc.) i sintetizate de ctre Vasile Vasile n Metodica educatiei muzicale, publicat la Editura Muzical,
n anul 2004:
:

1. Efectele anatomo-fiziologice ale muzicii - Medicina si fiziologia au demonstrat faptul ca muzica are
efecte benefice asupra organismului uman. Contribuie la reglarea circulatiei sanguine, a tensiunii
arteriale, a metabolismului, la o buna respiratie etc. Au fost mentionate cazuri de vinderari prin muzica a
unor tulburari de limbaj, depasirea unor inhibitii verbale si a unor blocaje psihice.

2. Functia hedonica - Este cea mai usor de depistat si din pacate, pentru foarte multi indivizi ramane
singura functie activa. Se limiteaza la senzatiile de placere, de delectare primara, determinate de o
anumita categorie de muzica, in general muzica de proasta calitate. Astfel, proiectul meu i propune s
redirecioneze activitatile educative spre depasirea fazelor de placeri primare determinate de muzica de
consum cu slabe sau inexistente virtuti artistice, spre a ajunge la receptarea adevaratelor valori ale
muzicii.

3. Functia psihologica - Cercetatorii care se ocupa de aceasta functie, pornesc de la nevoia de muzica a
sufletului uman si de la implicatiile ei in viata afectiva, emotionasa si volitionala. Se subliniaza faptul ca
absenta muzicii dauneaza vietii psihice.

4. Funcia terapeutic - Meloterapia-musicoterapia isi are radacinile in practicile magice, nu este o

descoperire recenta. Meloterapia si-a sporit atributiile la conditiile vietii moderne, care a adus multe
cuceriri dar si stresurile ei. Majoritatea autorilor atrag atentia ca terapia muzicala este in buna parte
dependenta de educatia muzicala si pledeaza pentru o educatie muzicala complexa.

5. Functia religioasa - Este reliefata de cele mai vechi documente. Dupa afirmatia compozitorului tefan
Niculescu: sacrul este tinta suprema a muzicii, care tinde spre sacru chiar si cand e profana sau cand isi
uita destinul de a-l sluji (Vasile Vasile).

6. Functia cognitiva, gnoseologica - Muzica, literatura muzicala romaneasca si universala are o bogata
incarcatura de cunoastere, reflecta trairi sufletesti care nu pot fi exprimate in alte limbaje. Ceea ce nu
poate fi exprimat prin cuvinte se exprima prin muzica(Beaumarchais).

7. Functia comunicativa - Prin muzica oamenii comunica intre ei, transmitandu-si elemente de
cunoastere, idealuri, conceptii general umane. Muzica alaturi de celelalte arte contribuie la unirea dintre
oameni, la comunicarea lor spirituala. Functia de comunicare a muzicii este strans legata de cea culturala
si sociala, presupune transmiterea de idei, sentimente, idealuri. De aici deriva importanta selectarii
valorilor autentice cu o mare expresivitate si forta de generalizare si dezvoltarea componentei receptive
a elevilor, care sa asigure acestora intelegerea si apropierea valorilor perene ale spiritualitatii.

8. Functia cultural-axiologic - Vizeaza faptul ca marile lucrari ale muzicii sunt valori culturale
reprezentative ale omenirii , elemente fundamentale de cunoastere si creatie puse in slujba marilor
idealuri umane: Binele, Adevarul, Frumosul etc. Aceste idealuri sunt strans legate de rosturile educatiei.
scoala, factorii educativi trebuie sa lupte cu subcultura, sa bareze calea kitschului. Trebuie sa asigure
 cunoasterea reprezentantilor celor mai diferite moduri de exprimare umana. Necunoasterea acestora
reprezinta un grav deserviciu adus cunoasterii umane si dezvoltarii armonioase a personalitatii tinerilor.
Studierea creatiei populare sau a celei culte nu se poate realiza in conditii corespunzatoare fara
cunoasterea celei religioase. Creatia populara si cea religioasa se afla de multe secole in forme sincretice
si intersectari benefice. Elevii trebuie pregatiti in scoala si pentru a deveni oaspetii salii de concert, a
salii de opera dar si ai bisericilor pastratoare a valorilor traditionale...(Vasile Vasile,Op. Cit. P.16).
Cunoasterea gandirii unor personalitati ale culturii noastre: Eminescu, Eliade, Cioran, Nae Ionescu etc
ne releva marea contributie a muzicii in formarea lor.

9. Functia euristica - Activitatile de interpretare si de receptare a muzicii sunt dominate de spiritul de

creativitate si reprezinta un larg camp de manifestare ale acestei trasaturi specific umane. Punctul de
rezistenta al functiei euristice consta in caracterul inventiv, de descoperire a unor elemente noi pe baza
celor cunoscute.

10. Functia estetica - Este atribuita artei in general si muzicii in special, cultivand frumosul, echilibrul,
armonia si perfectiunea. Se conjuga cu nivelul formativ si aplicativ al educatiei in general, conducand la
un ideal estetic. Muzica are implicatii in viata morala, religioasa, civica, patriotica si sociala. Emotiile
estetice au un rol deosebit in viata omului. Copilul trebuie deprins de mic cu acele emotii estetice care ii
vor spori trairile superioare, ii vor slefui sensibilitatea. Spiru Haret, ministru al invatamantului, este cel
care a sprijinit si incurajat in invatamantul romanesc o orientare artistica impregnata de idei estetice:
deschiderea spre valori reale provenind din folclorul muzical romanesc. El sustinea ca invatamantul
trebuie sa aiba grija nu numai de cultivarea gandirii, ci si de cultivarea inimii, a sentimentelor si de
formarea caracterului.(Vasile Vasile).

11. Functia educativ - Este cea care domina celelalte functii; fiecare are ca finalitate de baza influentarea
publicului, cultivarea sentimentelor morale, religioase, patriotice, civice; au efecte multiple asupra vietii
spirituale. Pedagogii sunt cu totii de acord cu faptul ca cei mai buni dintre elevi provin din randul
acelora care indragesc muzica. Aceasta ii ajuta sa-si cultive sensibilitatea, creativitatea, perseverenta,
simtul estetic, autocunoasterea si responsabilitatea pentru ceea ce fac. E adevarat, virtutile stiintelor si
ale artei muzicale sunt numai virtuale. Ele devin forte modelatoare ale fiintei umane doar daca sunt
exersate.

12. Functia social - Muzica si-a demonstrat in timp, forta de socializare si de modelare a trasaturilor de
caracter ale practicantilor si auditorilor. nfiintarea institutiilor muzicale a demonstrat o faza superioara
in promovarea artei cu implicatii serioase in integrarea sociala. Dintre toate disciplinele scolare, muzica
are cele mai puternice legaturi cu viata sociala, furnizeaza acesteia elemente pentru manifestarile
cultural-artistice.

13. Functia catharctic - Urmareste contributia muzicii in purificarea sufletului uman, in descatusarea de
pasiunile primitive si de emotiile negative, contribuind la innobilarea sufleteasca.

14. Functia intelectual - Muzica este rezultatul unor activitati intelectuale de mare rafinament si de mare
complexitate. Opereaza cu valori artistice autentice si care fac parte din bunurile spirituale ale
umanitatii. Se bazeaza pe anumite cunostinte si deprinderi intelectuale, avand ca finalitate apropierea
elevilor de marile lucrari ale artei muzicale, aspectele ei culturale.

Toate aceste funcii ale muzicii, vin s susin demersul meu de a face ansamblu coral cu elevii claselor
I-IV. Fac acest lucru de 7 ani, iar satisfaciile i mplinirile copiilor sunt evidente prin faptul c ei continu s
vin s cnte i dup ce trec n ciclul gimnazial. Orele de cor sunt relaxante dup o zi de cursuri, sunt prilej de
revedere a prietenilor vechi, sunt o ramp de lansare i de orientare profesionala chiar a copiilor talentai.
Spectacolele i concursurile la care participm n fiecare an ne confirm evoluia pozitiv a copiilor n cadrul
ansamblului coral de fiecare dat. Suntem dj cunoscui, att n Scele, ct i n Braov, de aceea primim
mereu invitaii de participare de la Primria Municipiului Scele, alte instituii publice, festivaluri, evenimente
colare etc.

Prinii copiilor ne susin activitatea, att moral, ct i financiar uneori, deoarece suport costurile
transportului copiilor la spectacole sau concursuri, se ngrijesc personal de inuta scenic a copiilor i, uneori, ne
ajut cu negative pentru piesele pe care le interpretm. De-a lungul anilor, am avut prini care au cntat alturi
de copii la repetiii i pe scen.

Activitatea ansamblului coral Prietenii Cntrei este popularizat de civa ani prin intermediul blog-
ului personal http://gabriela-copiiimeidragi.blogspot.com/ i a site-urilor www.youtube.com i
http://www.trilulilu.ro . De asemenea, participarea la diverse aciuni a fost consemnat n presa braovean.
Portalul eTwinning a fost o real provocare prin proiectul Eurovision Schools Festival la care am participat i
noi.

Grup int: elevii claselor primare din cadrul liceului George Moroianu Scele

Resurse de timp: ncepnd cu anul colar 2003 2004, activitatea ansamblului coral de copii Prietenii Cntrei
s-a desfurat fr ntrerupere, n fiecare an colar, n afara programului de coal al elevilor, cu repetiii
regulate de cel puin dou ori pe n timpul sptmnii i o repetiie smbta. La nceputul anului 2010, Fundaia
pentru Asisten Social i Tineret din Scele, ne-a oferit un spaiu pentru repetiii n cadrul Centrului Ziurel,
astfel c cea de a treia repetiie o desfurm n condiii tehnice excelente tot ntr-o zi lucrtoare a sptmnii.

Resurse umane: coordonatorul de proiect, grupul de chitariti Ziurel

Resurse materiale: laptop, CD-uri cu cntece i negative, imprimant, staie audio, sal de clas pentru
repetiii, costume

Sponsor: ROULEAU-GUICHARD ROUMANIE, Strada Zizinului 14, Scele, Braov

Modaliti de realizare:

Exerciii de respiraie

Exerciii ritmice, imitaii i improvozaii ritmice

Exerciii de dicie

Exerciii de cultur vocal

Exerciii de dezvoltare a expresivitii

Memorizri de versuri ale cntecelor

Disciii despre preferinele muzicale, cu argumentri i exemplificri

Interpretarea de cntece de diferite facturi (laic, religioas, popular etc.)

Cntare vocal individual i n grup la unison, cu ison i n canon

 Participare la manifestri muzicale, serbri colare i spectacole

Vizionri de spectacole muzicale sau emisiuni TV, documentare, CD-uri, DVD-uri

Scopuri:

Depistarea copiilor cu aptitudini muzicale

Stimularea i dezvoltarea aptitudinilor copiilor prin activiti muzicale specifice ansamblului coral

Utilizarea resurselor aptitudinale ale copiilor pentru mbuntirea imaginii i stimei de sine, cu
implicaii n mbuntirea performanei colare

Dezvoltarea capacitii de interpretare vocal individuala si integrarea vocal n ansamblul coral

Respectarea regulilor specific de cnt: respiraie, emisie, dicie

Dezvoltarea si utilizarea cunostintelor despre elementele de limbaj muzical in interpretarea si in audierea

muzicii
Sporirea ateniei familiei fa de nevoile i ateptrile copiilor

Dobndirea de cunotine noi ntr-un mod ct mai plcut i creative

Dezvoltarea spiritului de colaborare ntre membrii ansamblului coral

Cultivarea sentimentelor exprimate prin muzic

Dezvoltarea gustului estetic pentru muzica de valoare de diverse genuri (laic, religioas, popular etc.)

Participarea la manifestri muzicale, serbri colare, concursuri i spectacole

Aprecierea critic a muzicii interpretate sau audiate

Obiective:

s cnte dup auz, individual sau n grup, cntece simple, la unison, cu respiraie, emisie i dicie
corect, dezvoltandu-si ambitusul muzical, flexibilitatea si omogenitatea vocala
s interpreteze cntece cu elemente armonico-polifonice (cu ison, in canon)

s-si dezvolte auzul muzical melodic si sa-si formeze auzul armonic

s cnte nuantat, expresiv, exteriorizandu-si trairile emotionale prin mimic, gestic, miscare

s cnte cu acompaniament ritmic, folosindu-si propriul corp ca instrument de percutie sau jucarii
muzicale confectionate de copii, si cu acompaniament armonic (instrumental sau cu negativ inregistrat
pe suport electronic)
 s interpreteze piese de factur diferit (laic, religioas, popular etc.), a capella sau cu acompaniament

s interpreteze cantecele in tempo-urile si nuantele potrivite

s cunoasca i s aprecieze tezaurul muzicii romanesti si universal

s-si analizeze si sa exprime starile sufletesti declansate de muzica

s-si manifeste preferintele muzicale sustinandu-le prin argumente

s colaboreze cu ceilali coriti n cadrul repetiiilor, spectacolelor i concursurilor

s neleag importana muzicii de calitate n viaa lor i rolul acesteia n dezvoltarea lor intelectual

Programul activitilor:

Repetiiile se vor desfura de minim dou ori pe sptmn, n afara programului colar. Orele se vor stabili de
comun acord cu prinii elevilor n cadrul unei edine n care se vor distribui i tricourile inscripionate cu
numele grupului, respectiv Prietenii Cntrei.

1. Selecia elevilor de clasa I (septembrie 2011)

2. Prezentarea pieselor ce se doresc a fi studiate i selectarea celor care vor fi nvate pentru diverse
ocazii:

Ziua Naional a Romniei

Colinde pentru Craciun

Piese folclorice

Cntece pentru copii etc.

3. Spectacol n cadrul liceului cu ocazia Zilei Naionale a Romaniei

4. Concert de colinde la Cercul Militar Braov (decembrie 2011)

5. Spectacol cu cntece pe versuri de Mihai Eminescu (ianuarie 2012)

6. Spectacol de primvar (martie 2012)

7. Pentru mama mea! (martie 2012)

Activitile enumerate mai sus se vor schimba i diversifica n funcie de festivalurile, concursurile sau
spectacolele care vor aprea pe parcursul anului colar.
 8. Concert de Pate la Cercul Militar Braov (aprilie 2012)

9. Participarea la concursul Comoara Etno cu repertoriu folcloric

10. Spectacol n cadrul Zilelor Liceului George Moroianu

Mediatizarea proiectului:

n coal, prin participarea la aciunile iniiate de liceu

Pe site-ul liceului

n revista liceului

Articole n pres referitoare la acest proiect

Blog-ul clasei a II-a B http://gabriela-copiiimeidragi.blogspot.com/

Participarea la spectacole i concursuri

Prin intermediul prinilor antrenai n derularea proiectului

Evaluarea impactului:

Chestionare aplicate participanilor la proiect i colaboratorilor

Realizarea unei prezentri Power Point cu activitile desfurate

Voturi i comentarii pe blog-ul clasei http://gabriela-copiiimeidragi.blogspot.com/

Bibliografie:

1. Vasile Vasile: Metodica educatiei muzicale, Editura Muzical, Bucureti, 2004.

2. G. Breazul , N. Saxu: Carte de cantece pentru copii, Editura Muzical, Bucureti, 1985.
3. http://www.youtube.com/user/lectiadechitara

4. www.parinti-copii.info/Raftul_cu_cd.htm

5. Diverse cntece din repertoriul corurilor de copii: Bim Bam, Andantino, Minisong, Do Re Mi etc.
Meniuni pentru buna desfurare a activitilor din cadrul proiectului:

1. Programul activitilor va fi stabilit n comun cu beneficiarii proiectului, respectiv familiile elevilor

clasei a II-a B.
2. Programul poate suferi modificri pe parcursul anului dac este n interesul unei mai bune
funcionri.
3. Fiecare participant poate s vin cu completri sau modificri cu condiia s anune la timp.
4. n organizarea i desfurarea activitilor va fi acceptat prezena cadrelor didactice din liceu care
doresc s participe sau s se implice, precum i a elevilor din alte clase, elevi n cadrul liceului
nostru.
5. La sfritul fiecrui an se va face evaluarea activitilor.

Director,

Prof. Gheorghe Munteanu