Din ceas, dedus Modernismul defineste o tendinta inovatoare, opunandu-se traditionalismului si proclamand noi principii creatiei.

In cazul literaturii romane, aceasta tendinta continua actiunea de autonomizare si esentializare a lirismului inceputa in simbolism, introduce alte tehnici poetice, largeste sfera de inspiratie , propune noi atitudini lirice. Ion Barbu opteaza pt ermetism, care incearca reducerea la esential a materialului lingvistic pt ca aceasta sa exprime mai pregnant si mai profund esentele existentei. Acest tip de lirism inseamna si un proces de purificare a limbajului poetic, care consta in utilizarea cuvintelor rare, neologisme si cuvinte stiintifice, sau in asezarea cuvintelor obisnuite in relatii sintactice inedite, obtinandu-se un limbaj criptic, incifrat, o exprimare abreviata, uneori in cuvinte inventate. onceptul !ermetic! inseamna abscons, incifrat, la care accesul se face prin revelatie si initiere, amintind de "ermes, zeul grec care detinea secretele magiei astrologice. iclul #joc secund$ isi sprijina forta sugestiva in special pe inserarea unor termeni matematici care antreneaza celelalte imagini-simbol ale poeziei in jocuri semantice uluitoare, ce se sustrag oricarei posibilitati de analiza riguroasa. #Din ceas, dedus$ sau #%oc secund&, dupa cum este numita mai tarziu, in '()*, este poezia care deschide ciclul ermetic #%oc secund$, aparut in '(+,, fiind cu siguranta partea cea mai dificila a creatiei sale. -oezie imbraca o haina didactica, insa ceea ce poate deruta la o prima lectura este extrema concentrare a expresiei, austeritatea limbajului in care poetul isi toarna ideile. De aceea, poezia pura cultivata de ion barbu presupune si un proces de initiatic, desfasurat sub indrumarea unui maestru, cum este calinescu. Acesta nu ne ofera solutii, ci doar ne indruma catre gasirea unor solutii. -oezia este structurata in doua catrene, in care domeniul poeziei apare sub forma a mai multor metafore, ce justific. /ncifrarea textului0 adancul calmei creste, joc secund, nadir latent, cantec si clopotele verzi. In prima strofa este determinat domeniul de definitie al poeziei. 1xpresia metaforica #adancul acestei calmei creste$ sugereaza ideea de creatie, de poezie. Imaginea figurata prin aceasta expresie metaforica poate fi gandita ca imaginea lumii reale reflectate in oglinda, in apa. 2glindirea are ca efect o purificare, o sublimare a vietii, iar in cazul nostru, imaginea din apa reprezinta poezia. -urificarea are drept consecinta #inecarea cirezilor agreste$, adica anularea a ceea ce este omenesc, a spiritului gregar, care are un caracter depreziativ. Aceasta #curatare de pacate$ se realizeaza numai printr-un #mantuit azur$, care sugereza albastrul cerului. 3umai cerul reflectat in apa este unul mantuit, curatat si purificat. Astfel, in urma purificarii rezulta poezie, sub forma unui #joc secund$. Aceasta imagine ilustreaza caracterul de fantezie al poeziei, care nu are un scop practic, ci numai unul de placere. Dupa -laton, in ordinea creatiei, jocul prim apartine demiurgului, fiind actul de creatie cel mai pur posibil. Apoi urmeaza jocul secund, realizat de mestesugar ca o copie a primului, iar ultimul jocul tert, o copie a copiei. 4pre ultimele doua tinde si poetul Ion Barbu. Daca in imaginile din prima strofa se vorbeste despre -oezie, in cea de-a doua, in primplan este -oetul. 4e impun atentiei doua secvente lirice0 prima figureaza actul de creatie, iar a doua rezultatul acesteia. 2 alta viziune despre poezie este figurata aici, fiindu-i atribuita constructia metaforica #nadir latent$. Asfel, poezia capata un caracter de virtualitate, de posibilitate. -rin actul de creatie, poetul, asemenea Mesterului sau Demiurgului, incearca sa transpuna in cuvant ideile absolute, sa le dea viata, asa cum legendarul cantaret 2rfeu insufletea muntiin sau imblanzea fiarele cu sunetele lirei sale. Asftel, harfele rasfirate ilustreaza conditia orfica a poeziei. 5borul invers este zborul spre zenit si este pozitionat in sens opus cu aborul creatiei.

Din nou apare motivul literar al apei, care apare de data aceasta sub forma marii, in care se reflecta azurului, cerul mantuit, curatat de intinarea privirilor muritorilor. 4e figureaza astfel spatiul poeziei pure. lopotele verzi ale meduzelor reprezinta un corespondent al corpurilor ceresti, din poezia traditionala. aracterul translucid al meduzelor sugereaza modul in care se constituite sensul intr-o poezie pura. 6na dintre insusirile modernismului in poezie este concentrare expresiei. In aceasta poezie se manifesta, in prima strofa prin folosirea verbelor la moduri impersonale, iar in a doua strofa, in procesul de creatie sunt folosite doar moduri personale. 2 caracteristica specifica poeziei ermetice, pure este reprezentata de folosirea unei unitati lexicale si forme gramaticale cu grad mare de abstractizare. In poezia din ceas dedus, barbu foloseste neologisme, precum nadir, dedus, agrest, secund, care sunt combinate cu arhaismele0 mantuit, a istovi. De asemenea si semnele de punctuatie sunt specifice poeziei ermetice, exclamatia sugerand un triumf al cerebralitatii si o sarbatoare a intelectului. In opinia mea, aceasta poezie este o arta poetica, deoarece, din cele doua secvente lirice, putem sustrage viziunea poetului despre creatie si lume. Acest lucru este evidentiat prin faptul ca in prima strofa apare domentiul creatiei, iar in cea de,a doua apare poetul, impreuna cu actul de creatie. 1lementele care sustin aceasta caracteristica sunt reprezentate de termenii0 #poetul$ si #cantec$. In concluzie, poezia este o arta poetica si ermetica, apartinand modernismului, datorita faptului ca ion barbu foloseste un limbaj incifrat, plin de ambiguitate si pentru ca poezia apare aici sub forma pura, asemanata cu albastrul cerului.