Introducere in cultura nationala norvegiana

In expansiunea sa europeana, romantismul muzical cuprinsese in fruntariile sale si tarile nordice, aflate destul de departe de centele care straluceau incandescent marii astrii ai secolului. Inauntrul lor se petrecea un proces amplu de clarificare,de ordonare si de profilare pe un anumit tip de cultura,determinata social-istoric, clar conturata, tinzand tot mai evident spre crearea unui fond de specificitate nationala darde valoare universal. Poate de intrare in zona tarilor scandinave era Danemarca, situata in imediata vecinatate a Germaniei,pe unde patrundea stilul si spiritul continental al muzicii ,poposind mai intai la Copenhaga(important centru comercial si cultural,un fel de capitala a nordului dupa care,traversand marea, se diseminau spre malmo, gote!org si "toc#holm in "uedia,$ergen si Cristiana(%slo ,in &orvegia, modificand simtitor conceptiile estetico-filozofice si influentand activ si fertilizand constiintele artistice din aceste tari care, la randul lor, prin culoarea, prin aerul, prin distinctia si tonul international, de specificitate nationala, aduceau modificari su!stantiale in matricea sensi!ilitatii romantice.'ara a avea o traditie cultural-artistica veche,tarile nordice cunosc in a doua (umatate a secolului al nouasprezecelea o puternica inflorire,datorita dezvoltarii economice dar mai ales cresterii constiintei de sine a popoarelor,a demnitatii lor nationale si a dorintei lor de afirmare independenta in lume.)cum incep sa se cristalizeze anumite traditii nationale,consecinta a unor tot mai clare tendinte de individualizare, indepentizare si desprindere de trunchiul comun al stilului muzical european preponderent germanic.&iels *ilhelm Gadein suedia, +ohan "vendsen,,dvard Grieg si Cristian "inding in &orvegia, iata -.nou aparutii si insemnatii poeti ai "candinaviei.., chemati -.sa imprime talentele lor muzicale impulsuri puternice..pentru ca/dupa cum sustinea "chumann--.tocmai &ordul ar putea sa intervina si sa vor!easca foarte !ine un grai propriu...)cest grai propriu,despre care vor!este "chumann, l-a ridicat mai intai &iels *ilhelm Gade care,destul de timpuriu ,a reusit sa ridice muzica daneza la rangul de cultura muzicala nationala,cu toate ca formatia sa si stilul sau sunt foarte apropiate de 0endelssohn $arthold1(caruia i-a urmat in calitate de diri(or la Ge2andhous , de Chopin si "chumann.In muzica sa,dupa cum remarca "chumann,apare un caracter nordic hotarat si deplin realizat -.3..pretutindeni se afirma o modalitate melodica intru totul originala, cum pana in prezent si intr-o infatisare atat de populara, ea inca nu s-a ivit in speciile mai inalte ale muzicii intrumentale...Cu toate acestea, din muzica lui &iels Gade putine lucrari au fost pastrate in constiinta muzicala a posteritatii.4vertura -.%ssian.....'iica regelui ielelor..!alada pentru solisti, cor si orchestra-%ctetul de coarde in fa ma(or opus 56.
5

"extetul de coarde opus 77, iata cateva dintre cele mai insemnate lucrari ale compozitorului danez.)proape necnoscut a ramas -.graiul propriu..al suedezilor din aceasta perioada, facandu-se auzit a!ia in primele decenii ale secolului al douazecilea, prin "(engren +ohan.In schim!, cel al norvegienilor, rostit original, distinct, in forme clare, intr-o invesmantare excelenta, !ogat in elemente noi, pregnante si captivante, s-a impus, a retinut atentia lumii muzicale, constituinduse intr-o valoroasa contri!utie scandinava la dezvoltarea lim!a(ului muzical romantic si nu intamplator.In &orvegia in aceasta perioada, se punea din ce in ce mai mult pro!lema crearii unei arte nationale.Cele doua directii, conturate in viata artistica norvegiana de la mi(locul secolului trecut, una specifica oraselor, un amestec de culturi europene si alta specifica satelor, cultura folclorica,intra in centrul atentiei reprezentantilor artei profesioniste."u! indrumarea acestora, in orase si in porturi iau fiinta numeroase formatii corale, iar muzica instrumentala patrunde tot mai mult in viata familiala.Despre opera inca nu se poate vor!i.8ipsa oricarei traditii, chiar a unor inceputuri modeste a determinat o serioasa ramanere in urma."la! reprezentata era si muzica simfonica, datorita orchestrelor rare, mediocre si fluctuante, a solistilor autohtoni care, atunci cand erau, luau calea peregrinarilor in cautarea gloriei.9ot acum apar primele culegeri de folclor norvegian :compozitorul +.;alvorsen culege cateva sute de dansuri taranesti, iar 8.8indemann pu!ilca o ampla colectie de <7= de melodii si cantece populare norvegiene din care s-au inspirat multi compozitori norvegieni.Determinant in aflarea drumului prorpiu a fost contactul cu cultura norvegiana cu cultura daneza, cu &iels Gade care a spri(init si a impulsionat avantul miscarii muzicale nationale norvegiene."u! o!laduirea acestuia in 5>?7, la Copenhaga, @ichard &ordraa# si ,dvard Grieg infiinteaza societatea muzicala euterpe, avand drept scop organizarea de concerte in care sa fie promovate numai creatiile compozitorilor nordici."tapaniti de un puternic si inflacarat patriotism, ei pledeaza si lupta pentru o muzica in care sa fie redat pregnant specificul national, cristalizat in -.landsmal..(lim!a tarii , originalitatea muzicii populare norvegiene."i in timp ce ceilalti norvegieni mai de seama ramaneau tri!utari influentelor muzicii germane, &ordaa# si Grieg puneau !azele unei autentice culturi muzicale norvegiene, Grieg a(ungand reprezentantul de frunte al acesteia. ,D*)@D G@I,G, aduce prin creatia sa, una dintre cele mai de seama contri!utii la dezvoltarea lim!a(ulu muzical romantic5.,l face parte din randul celor ce s-a nascut cu simt si spirit national, fiind capa!il sa dezvaluie in forme si nuante caracteristice intregul univers al lumii scandinave...s-a inspirat mai mult ca oricine din natura si din viata oamenilor.Imaginie muzicii sale sunt ca peisa(ele norvegiene care nu-s nici intense, nici greu accesi!ile.) mers atat de departe, incat simtamintele norvegiene si viata norvegiana au patruns aproape in fiecare camera de muzica si in intreaga lume.,l nu se incadreaza in randul compozitorilor monumentali si nu si-a propus sa descopere noi gramatici muzicale, dar exceleaza de alcatuire si manevrare a structurilor muzicale, in devenirea lor simfonizeaza, romantica.8ui Grieg ii sunt caracteristice detaliul decorativ si reliefurile voluptoase ale ornamentelor, ale stilizarilor indraznete si
5

Aasile iliut / culturi musicale nationale in a doua (umatate a secolului al BIBC-lea, editura cartea finantata de ministerul culturii, !ucuresti, 5DD<, pag. 55E.

ca putini altii, el patrunde in cutele sensi!ile ale spiritualitatii norvegiene, redand-o fin si nuantat, in forme si genuri adecvate, in modalitati specifice.Creatia sa, fara a fi ampla, cuprinde aproape toate genurile muzicale(exceptand simfonia si opera -compozitorul simtindu-se puternice atras mai ales de miniaturile vocale si instrumentale pe care, cu o daruire totala, le interpreteaza de pe pozitia !ardului national, a romanticului inflacarat si le realizeaza in forme variate, condensate, aforistice, evitand monumental si expresia pompoasa grandilocventa.

Creatia
5.0iniatura vocala.Privind lista creatiei lui Grieg, vom constata ca miniaturia vocala, alaturi de cea pentru pian, a fost genul in care compozitorul-asa dupa cum spunea cu modestieFs-a simtit fericit.., realizand de la inceputul si pana la sfarsitul vietii sale creatoare 5ED de lieduri, E5 coruri si E piese vocale cu acompaniament orchestral.&atura lirica prin excelenta, manifestand un adevarat cult pentru cantecul popular norvegian, ,dvard Grieg a reusit sa se desprinda de su! tutela romantismului german si austriac si punand la !aza creatiei sale
G

intonatiile si ritmurile muzicii populare,sa creeze o arta nationala, originala, cu o expresie proprie.In primele lucrari, ..Patru cantece pentru voce si pian opus E pe versuri de )dal!ert von Chamisso si ;einrich ;eine, Patru cantece cu acompaniament de pianopus < pe versuri de ;ans Christian )ndersen, legatura cu stilul traditional al liedului romantic german este destul de stransa, putandu-se remarca mai ales influenta lui "chu!ert si "chumann atat in tematica, cat si in modalitatile de realizare muzicala.Cu toate acestea, Grieg evidentiaza calitatile sale remarca!ile de compozitor sensi!il, maestru al miniaturii, un nesecat izvor de melodie, capacitatea sa deose!ita de a talmaci muzical un text poetic, pe care il inversuneaza fiersc intr-o expresie complexa.In perioada urmatoare, ,dvard Grieg se apropie tot mai mult de cultura muzicala novegiana.0ai intai a fost intalnirea cu o serie de culegeri de melodii populare, apoi a urmat contactul direct cu folclorul satelor norvegiene pe care le-a vizitat, relevandu-i-se frumusetea arhaica a melodiilor, structura lor muzicala de un farmec deose!it, ineditul com!inatiilor tim!rale din ansam!lurile instrumentale taranesti.9oate acestea au fost definitorii in gasirea unui nou drum,propriu, ce se contureaza in melodiile cuprinse in celeH .Patru romante, .opus 5=, pe versuri de Christian *inther si in H.Patru lieduri..opus 5<,pe versuri de ;enri# I!sen, ;ans Christian )ndersen si Christian @ichardt, in care alaturi de cantece dominante de sentimentul naturii, ..0utterschumerz.din opus 5<, remarca!ile prin frumusetea melodica si prin inalta stiinta muzicala a invesmantarii, a modulatiilor indraznete si originale.In perioada urmatoare, creatia lui Grieg devine din ce in ce mai pronuntat national.In entuziasmul sau romantic si patriotic, el se apropie de poezia lui $(onson, I!sen, Paulsen Ain(e Drachmann si alti poeti norvegieni, fiind atras de caldura si frumusetea lim!a(ului, de varietatea trairilor eroilor, de spiritul si pregnanta nationala, de muzicalitatea versurilor.8ieduri create recent:Patru lieduri opus E5, pe versuri $.$(ornson, Cinci lieduri opus E< pe versuri de ; I!sen, cinci lieduri opus E? pe versuri de +iulius Paulsen, douasprezece lieduri, opus GG, pe versuri de )asmund %lafien Ain(e, ..)us '(eld und '(ord., pe versuri de ;olger Drachmann, sunt adevarate cicluri unitare de factura, stil si lim!a( muzical.Din cele patru retin atentia la cele Patru lieduri opus E5, remarca!ile prin stilul declamatoric pe care il inaugureaza, prin concizia si expresia lapidara, prin unele formule de acompaniament deduse din practica muzicii populare, pe care compozitorul a cunoscut-o, si-a insusit-o si apoi a aplicat-o creator in muzica sa.Iata, spre exemplu, liedul al doilea, Gutten 0orgen(I$una dimineata.. , cu melodica sa simpla, calchiata pe ritmul constant de ?, cu armonia sa pendulanta, expresiva.Cele cinci lieduri opus E<, considerate cele mai reusite din creatia sa de lieduri, remarca!ile prin dramatismul primului lied, .."pielmannslied..(Cantecul lautarului in care tensiunea dramatica este su!liniata si prin insta!ilitatea data de modulatiile la tonalitati indepartate, prin simplitatea scriiturii liedului al doilea..,in "ch2an..(% le!ada , prin expresia concentrata a liedului al treilea, ..Gluc#s!ote mein..($unul meu vestitor , de numai douasprezece masuri, prin amploarea sonora, scriitura densa, intens cromatizata a liedului al patrulea, ..0it einer *asserlilie(Cu un nufar , prin declamatia si concizia liedului al cincilea, ..Geschieden..(Despartire , toate realizate in forme clare si maiestrite.InH .Cinci lieduri., opus, Grieg revine
7

oarecum la stilul liedurior sale din prima perioada de creatie, aflandu-se din nou su! ifluenta liedului german.)cest lucru apare firesc daca ne gandim ca in acea perioada se ocupa de compunerea partii unui al doilea pian la patru dintre sonatele lui 0ozart(fa ma(or, do minor, do ma(or si sol ma(or .Cu toate astea, elementele stilistice proprii sunt mentinute:in plus apare tendinta de pendulare intre ma(or si minor, o!tinuta prin folosirea frecventa a alteratiilo, a declamatiei cantate, a conciziei exprimarii si a unor formule de acompaniament caracteristice.De o factura aparte sunt cele H .Douasprezece cantece.., opus GG, remarca!ile prin factura lor melodica populara, fiind insa stra!atuta de melancolie si tristete, un fel de meditatie sum!ra asupra vietii.0uzica acestor lieduri este simpla si acesi!ila si se desfasoara intr-o miscare aproape constanta de andante, fara spectaculozitati in partida planului, roulul sau reducandu-se doar la sustinerea melodiei, in alcatuirea careia compozitorul utilizeaza frecvent intonatiile cantecului popular norvegian cu acele formule caracteristice de ecou si riturnee, realizate la pian(ca in melodiile:..8etzter 'ruhling.., ..4ltima primavara.., nr.E-H ..)m "trome.. /H .8a Parau, nr.<-0ein Jiel-9elul meu,nr.5E si alte elemente muzicale norvegiene. "emnificative pentru orientarea compozitorului spre tematica nationala sunt melodiile din ciclulH ) us '(eld und '(ord..(H.Din munti si din fiorduri.. , opus 77 si cele H ."ase cantece.. opus 7D,scrise pe versurile lui ;olger Drachmann, poet si pictor danez: primul, o suita de sase ta!louri sonore inspirate de natura patriei, intr-o alcatuire omogena de tipul suitei intrumentale si al doilea ciclu de sase lieduri inspirate de diferite mituri nordice(H.Der *agant-Aaga!ondul cantaret:Der "anger-Cantaretul:Der 'ahrende-Calatorul:Der "peilmann0uzicantul:*einachtsschnee-Japada de craciun:'ruhlingsregenKPloaia de primavara .De remarcat aici este tendinta de realizare sonora a ta!loului, compozitorul fiind preocupat de o!tinerea unei sonoritati plastice cu vadite trasaturi impresioniste, pe care Grieg le adopta creator la specificul stilului si lim!a(ului sau.)stfel, apar frecvent structuri pentatonice, armonii de cvinte goale, succesiuni de acorduri de septime nerezolvate, rarefieri ale tesaturii muzicale in vederea o!tinerii transparentei, iar in linia vocala, declamatia cantata.%data cu H .&orvegia.., opus <>,pe versuri de Paulsen, ..Poezii ,legiace..opus <D, pe versurile aceluiasi poet si H .Cinci lieduri..opus ?=, pe versuri de *ilhelm Lrag, creatia de lieduri a lui Grieg intra intr-o noua faza.Cuceririlor anterioare Grieg le adauga altele noi.Pe o tematica nationala.)laturi de unele procedee specifice muzicii franceze, apar si unele influente ale stilului 2agnerian.0elodia este colorata cu cromatisme iar pianul primeste functii simfonice(.In Lahne..-In !arca, op.?= nr. G .9ot acum se apropie lumea copiilor.In H."ase cantece pentru copii.. op. ?5, Grieg patrunde tarziu, la anii !atranetii, in lumea minunata a copilariei, realizand o suita de sapte ta!louri specificeMDas 0eer(0area , ..Der *einachts!aum.. (H.Pomul de craciun.. :8oc#2eise (H.Cantec ispititor.. ..)!endlied..(Cantec de seara .9ema naturii patriei este reluata in urmatoarea lucrare vocala, cele opt lieduri din ciclul .;angtusa..(H.Copilul muntilor.. opus ?6, pe versuri de )one Gar!org, ultima lucrare in care imaginea tinuturilor norvegiene este puternic reliefata.4ltimele lieduri create de Grieg sunt cuprinse in .Cinci cantece..opus ?D si H.Cinci
<

cantece..opus 6=(am!ele scrise in 5D== , pe versuri de %tto $enzon, poet danez.8iedurile, cu texte germane si englezesti, sunt dense, cu melodica dispusa pe un am!itus larg si intens cromatizata(H.)m meinem "ohn-'iului meu,op.?D nr.E , cu o scriitura pianistica complexa.

Muzica instrumentala
% alta dimensiune a originalitatii talentului sau si a maiestriei sale componistice a demonstrat-o Grieg in muzica pentru pian, pe care a ela!orat-o constant de-a lungul vietii sale creatoare, devenind unul dintre marii poeti ai pianului-alaturi de 0endelsohn $arthold1, "chumann, Chopin, 8iszt, 'aure, Grenados si altii.Incepand cu H.Patru piese pentru pian..opus 5, cu care a o!tinut H.primul succes.., in concertul dat la Ge2andhaus la sfarsitul studiilor de la 8eipzig, drumul creatiei pentru pian a lui Grieg trece prin:.."ase imagini poetice.., opus G, compuse la Copenhaga, su! influenta lui &iels Gade, Grieg devine mult mai personal, lucrarea marcand inceputul cotnurarii stilulu sau cu evidente trasaturi nationale in lim!a(.Cele sase ta!louri, fara a purta titluri programatice, sunt plastice si sugestive, pline de farmec, gingasie si su!tilitati pianistice.Pe o treapta superioara se situeaza cele patru pieseD5.9empo di valse:E.9empo di 0enuetto:G.)llegretto con grazia:7.)llegro alla !urla constituindu-se ca o suita de patru ta!louri ce redau veselia, exu!eranta si vigoarea unor dansuri populare norvegiene.De o valoare deose!ita sunt H.&ordische 9anze und Aol#s2eisen (Dansuri si cantece nordice opus 56, o suita de doua zeci si cinci de piese de gen create dupa culegerea lui 8.0.8indemann, in care Grieg foloseste nu numai citatul folcloric, ci si tehnica de constructie muzicala specifica practicii populare.@epetarea motivelor identice sau modificate determina marea varietate a pieselor in ma(oritatea lor, remarcandu-se prin autenticitate nationala, evidentiindu capacitatea compozitorului de a crea mici piese de caracter, intr-o
?

mare varietate si diversitate de forme.4n loc aparte in creatia lui Grieg il ocupa H.$alada in sol ma(or.., op.E7, in forma de variatiuni pe o melodie norvegiana, una dintre marile realizari pianistice ale lui Grieg .,a reprezinta o incercare originala de a edifica un nou tip de variatiuni romantice, intr-o perioada in care acest gen de muzica atinsese culmi ne!anuite pana atunci, in creatia lui "chumann si $rahms.Pe tema elegiaca a unui cantec popular norvegian, Grieg construieste arcul variational, conceput in trei episoade puternic diferentiate atat prin tempo, cat mai ales prin constrastul muzical, prin procedeele variationale folosite prin expresia muzicala in continua devenire, prin a!undenta imaginativa extraordinara si prin modernitatea ei.Intrerupand seria pieselor .&or2egische Aol#s2eisen..(0elodii populare norvegiene opus ??, o suita de 5D melodii culese de compozitor si transpuse pentru pian.Dintre acestea se desprind ca fiind deose!it de realizateM..8oc#ruf.., cu semnale pastoresti admira!il redate la pian, ..*iegenlied..(Cantec de leagan,nr.6 , cu ritmul sau caracteristic pe care se !rodeaza o melodie deose!it de expresiva, ..Im%la-9al,im %la-"ee..(In valea %la, pe lacul %la,nr.57 , deose!it de sugestiva in redarea miscarii line a apei, printr-o remarca!ila arta a varieri armonice.., ..Gedan#envoll ich 2andere..(0ergeam dus pe ganduri,nr.5> , melancolica, cu o expresie !izara si altele.)pogeul creatiei pentru pian si in spiritul muzicii populare a fost atins de Grieg in .&or2egische $uerntanze..(Dansuri taranesti norvegiene , opus 6E, cu su!titlul H.Parafrazare li!era pentru pian la doua maini, dupa originalele culese de +.;alvorsen...In cele douazeci si sapte de miniaturi, Grieg pastreaza nealterata su!stanta melodica originala, urmarind mai mult ca oricand respectarea si evidentiera specificului national.@emarca!ile din punct de vedere al lim!a(ului melodic si armonic suntMdansul nr.6, ..;alling.., cu armonia sa cromatica in mod minor, cu doua secunde marite(fa-sol diez si si !emol-do diez , dansul nr.5G, ;a2ar Gi!oens 9raum(Aisul lui ;a2ar Gi!oens , in mod lidian cu expresia sa caracteristica s.a.De su!liniat expresia concentrata, clara si directa, constructia simpla a arhitecturilor incadrate in schema de lied )$ si )$).4ltima sa creatie destinata pianului, .."timmungen..(Impresii opus 6G, a fost si ultima lucrare instrumentala a compozitorului.Cele sapte piese sunt inlantuite dupa modelul pieselor lirice.4n loc aparte, singular, in creatia sa il ocupa cele ??..81rische "tuc#e..(Piese lirice repartizate in zece caiete, create in diverse perioade ale vietii sale, relevante pentru stilul si originalitatea lor, impunandu-l pe Grieg, de la inceput, ca pe unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai miniaturii romantice, gen in care talentul sau s-a manifestat cu cea mai mare stralucire.9itlul de H.Piese lirice..este dat aici in sens general, de amintiri personale a unor locuri vazute, impresii sau clipe traite de compozitor.&u intamplator unele piese au caracter descriptiv dupa cum reiese din titlurile lor(H.Cantecul paznicului.., ..Dansul elfelor.., ..;alingdans.. .."pringdans.., .."erenada franceza.., ..Ji de nunta la 9roldhaugen.., ..Cantecul marinarilor.., .."eara pe munte.. , in timp ce altele evidentiaza unele tendinte picturaliste (Aals, 'oi de al!um, @everie, &octurna, $alada, Declaratie, Cantec de recunostinta s. a. In aproape toate insa se simte o aspiratie personala, peste tot se afirma o arta surprinzatoare, captivanta, de o !ogatie extraordinara.Depasind cadrul intimist, Grieg confera pieselor sale un farmec poetic general, pentru ca impresia primita ii stimuleaza fantezia si
6

imaginatia, determina forma pieselor si mi(loacele de expresie, de cele mai multe ori apropiindu-l de frumusetea folclorului norvegian, inno!iland astfel miniatura romantica pentru pian cu noutati si originalitate de specificitate nationala ce apar su! multiple si variate aspecte.%rientarea spre specificul national se realizeaza treptat.)stfel, ..Caietul intai.., opus 5E, alcatuit din opt piese, alaturi de cele de factura traditionala ca H.)rietta.. si H.)l!um!latt.. ('ila de al!um aparH .)lfedans.. Dansul elfelor , ..'ol#e2ise.. (0elodie populara , ..&ors#..(0elodie norvegiana , !ogate in elemente specifice nationale caM pendularea ma(or-minor, colorit armonic arhaic, sucesiuni de terte descendente pe o pedala de cvinta. In H.Caietul al doilea..opus G>, alcatuit tot din opt piese, apar doua dansuri nationale caracteristiceM..;allingdans..(nr.7 si H."pringdans..(nr.< cu structura lor ritmico-melodica specifica cu marea !ogatie si varietatea de acente asimetrice, alaturi de piese ca: .,legie..(nr.? , Aals (nr.6 si Canon(nr.> ...Caietul al treilea op.7G, alcatuit din sase piese, considerat a fi el mai realizat din seria celor zece, se impune prin factura pianistica complexa.)ici Grieg revine oarecum la programatismul romantic- I"chmetterlingC ('luturele , ..,insamer *anderer..(Calatorul singuratic , IIn der ;eimatC (In patrie , CAogleinC (Pasarica , I,roti#C(,rotica ,C)n den 'ruhling.. (Primaverii - fara insa a renunta la elemente de lim!a( cucerite anterior.De exemplu in ICalatorul singuraticC foloseste o melodie populara, iar in IPrimavaraC (una dintre cele mai frumoase melodii , Grieg foloseste tertele descendente urmate de un mers treptat, suitor, procedeu atat de frecvent in cantecul popular norvegian.In Caietul al patrulea,opus 76, alcatuit din sapte piese, apar din nou doua dansuri nationaleM I;allingC (nr.7 si I"pringtanzC(nr.? , intercalate intre piese de genulMAalse, Improptu, )l!um!latt('oaie de al!um , 0elancolie si ,legie.Incepand cu caietul al cincilea opus <7, alcatuit din sase piese, lim!a(ul muzical al lui Grieg intra intr-o noua faza.0i(loacele sale de expresie se im!ogatesc prin largirea paletei tim!rale si armonice, punandu-se accentul pe contraste, ca in I;irten#na!eC (Pastorasul , piesele castiga in amploare, spatiu si timp-I$auernmarschC (0ars taranesc,nr.E , CGangarC (nr.G , I&otturnoC (nr.7 , I"cherzoC (nr.< -si compozitorul urmareste unor efecte de armosfera si culoare sonora, apropiinduse de impresionism (IGloc#engelauteC-Dangatul clopotelor, nr.? .)ceste trasaturi caracterzeaza si ICaietul al saselea opus <6, alcatuit din sase piese de inspiratie romantica- I,ntsch2undene 9ageC (Jile de odinioara , IGadeC, IIlusionC, IGeheimnisC(9aina , I"ie tanztC (,a danseaza , I;eim2ehC ( Dorul de patrie -in care lim!a(ul impresionist apare mult mai evident si mai clar conturat.Interesante sunt si armoniile de cvarte si cvinte pe care le utilizeaza.(ex piesa Ilusion .In caietul al saptelea opus ?E, alcatuit tot din sase piese, orientarea impresionista este mult mai evidenta atat prin programatismul pieselor, cat mai ales prin lim!a(ul muzical eterogen in care, alaturi de procedeele traditionale, Grieg utilizeaza si elemente noi, ca in I9raumgesichtC (Aiziune,nr.< , mentinute intr-o permanenta insta!ilitate tonala, cu inflexiuni modale si sonoritati transparente, caracteristice.Caietul al optulea, opus ?<, cuprinde sase piese de gen in care compozitorul revine la maniera de compozitie a primelor caiete.'ormele sunt clare, lim!a(ul este din nou pregnant national.Din acest caiet cea mai cunoscuta piesa este a sasea, I;ochzaitstag a 9roldhaugenC (Ji de nunta
>

la 9roldhaugen , scrisa cu prile(ul sar!atoririi nuntii sale de argint.Caietul al noualea opus ?>, in aceeasi alcatuire de ? piese, reprezinta o cuprindere caleidoscopica a mai multor maniere stilistice.De la I0atrosenliedC (Cantecul marinarului , cu accente norvegiene, la neoclasicismul din IGrossmutters 0enuettC(0enuetul !unicii , la romantismul schumannian din IJu deinen 'usenC (8a picioarele tale si la patetismul ceai#ovs#ian din IAalse melancoliNueC(Aals melancolic .Caietul zece si ultimul, dupa expresia lui Grieg, opus 65, incheie un drum lung, parcurs de-a lungul celor saizeci si sase de piese."e pare ca un punct limita fusese atins, ca de acest punct limita era constient insusi compozitorul atunci cand afirmaM C)cest gen de muzica nu tre!uie sa mai fie continuatC."i nu l/a mai continuatMcele sapte piese- I,s 2ar einmalC () fost odata , I"ommera!endC ("eara de vara , ILo!oldC, IAoru!erC si &ach#langeC (,pilog - nu mai aduc nimic nou in gramatica sa muzicala.Poate tre!uie evidentiata presimtirea oarecum trista a sfarsitului ce i se apropia, afirmata de piesele I)pusC si I,pilogC.Pentru pian la patru maini, Grieg a creat doua lucrariM IDansuri norvegieneC, o suita de patru piese miniaturale si IAalsuriC-capricii,opus G6, am!ele pastrand alura, stilul si lim!a(ul muzical al Caietului al doilea de piese lirice.

Muzica de camera
Despre Grieg se spune, pe !una dreptate, ca a fost un stralucit reprezentant al miniaturii romantice si ca, daca ar fii cris numai lieduri si piese lirice, tot ar fi ramas in constiinta muzicala a lumii."e afirma de asemenea si ma(oritatea
D

monografilor sai sustin aceasta, ca lui Grieg i-a lipsit capacitatea de a se desfasura pe spatii sonore ample, explicandu-se astfel a!senta din creati sa a unor arhitecturi monumentale, dimensionate la nivelul marilor constructii sonore contemporane lui.e adevarat ca nu a creat decat o singura simfonie, simtind o chemare puternica, intima, constanta si de lunga durata pentru miniaturile romantice, dar printre ele a avut si cateva rostiri ample, de larga respiratieMsi aceasta tocmai in genul atat de complex al muzicii de cameram pe care il a!ordeaza inca din primii ani ai activitatii sale de compozitor, revenind apoi, de cateva ori, pe parcursul anilor, straduindu-se sa dea noi sensuri unor genuri si forme traditionale.% sonata pentru pian, trei sonate pentru vioara si pian, o sonata pentru violoncel si pian si doua cvartete de coarde, acesta este !ilantul creatiei camerale a lui ,dvard Grieg."onata pemtru pian opus 6, in la minor, dedicata lui &iels Gade, a fost creata la Copenhaga, intr-o atmosfera de puternic entuziasm si elan componistic, su! influenta principiilor grupului de la societatea I,uterpeC.)stfel ca, dupa tiparul traditional de sonata pe care si-l insusise la Conservatorul din 8eipzig, Grieg creeaza o arhitectura cvadripartita(I)llegro moderatoC, I)ndante moltoC, I)lla minuetto ma poco piu lentoC, I'inalC, I0olto allegroC. , in care urmareste realizarea unei expresii deduse din paricularitatile muzicii populare.9emele in general sunt simple in alcatuirea lor si au acea pregnanta caracteristica data de formulele melodice si de ritmurile specifice norvegiene.9rasaturi stilistice proprii evidentiaza si "onata pentru pian si vioara,in fa ma(or, opus >, creata tot la Copenhaga, imediat dupa "onata pentru pian si prezentata in cadrul concertelor societatii I,uterpeC, viu comentata in ziarele vremii pentru muzica sa noua, !izara, ciudata si lipsita de forma.)ceasta lipsa de forma este data de li!ertatea de cu care lucreaza compozitorul in organizarea structurilor sonore in cadrul celor trei sectiuni I)llegro con !rioC, I)llegretto Nuasi )ndantinoC si I)llegro molto vivaceC, de noua forma de tip rapsodic pe care o propune ca o noua tipologie in estetica sonatei romantice din a doua (umatate asecolului al IB lea.'ara a fisa un stil unitar, fiind sesiza!ile influentele romantice germane, muzica sonatei reprezinta totusi unele elemente noi ce-l definesc pe compozitor, cum ar fi pendularea ma(or-minor, realizata prin dese si surprinzatoare alterari ale tertei, prin teme lirice, de factura pastorala, prin preferinta pentru anumite formule ritmice, prin predilectia pentru pedalele de tonica si dominanta.De o surprinzatoare modernitate este partea a doua, I)legretto Nuasi andantinoC, in care profunzimea expresiei este data de insasi simplitatea scriiturii muzicale, deprinsa din practica violonistica populara, a(ungand ca in setiunea mediana(in trio , sa foloseasca unele procedee specifice practicii populare instrumentale."onata insa nu este inca ceea ce dorea compozitorul.)stfel ca drumul este continuat in "onata nr.E pentru pian si vioara, in sol ma(or, opus 5G, pe care o dedica prietenului sau, compozitorul +ohann "vendsen.Desi aflata doar la doi ani de prima, "onata in sol ma(or reprezinta un stadiu nou, superior, de maturizare a conceptiei componistice a compozitorului, preocupat de realizarea unei muzici nationale autentice.Patrand formele clasice traditionale, Grieg creeaza o lucrare in care caracterul national este mult mai pregnant reliefat, prin grefarea cu intentie si in mod constient, deli!erat, a su!stantei populare."crisa tot intr-o alcatuire tripartita, sonata, mult mai riguros
5=

organizata in planul formei, afirma pregnant specificul national, norvegian.)cesta apare in introducerea I8ento dolorosoC in sol ma(or, o melodie li!era de factura improvizatorica si se continua apoi in prima miscare, I)llegro tranNuilloC, in forma de sonata, a carei prima tema preia inceputul introducerii pe ritmul de springdans, fiind urmata de tema a doua, expusa de vioara, o tema nostalgica in caracter de !alada, acompaniata armonic de pian.acelasi specific il pastreaza si in partea a doua, I )llegretto tranNuilloC, un lied tripartit in mi minor, a carui prima sectiune este construita pe temeiul primelor sunete ale temei intai din prima parte, intr-o expresie specifica nordica,data atat de conturul melodic, cat si de acompaniamntul arpegiat al pianului, de ritmica !ogata in triolete,sextolet si septolete.Partea a treia, I)llegro animatoC, in forma de sonata, intr-o desfasurare navalnica, pastreaza specifiul national, atat in alcatuirea melodica si ritmica cat si in expresie.9ema intai, derivata din tema initiala, pastreaza aceeasi factura folclorica, fiind deose!it de pregnanta prin caracterul dansant si prin acompaniamentul in cuvinte.9ema a doua si aici are rolul de element contrastant, intrerupand desfasurarea impetuoasa, creand pentru moment o stare de liniste, de nostalgie, dupa care in reexpozitie apare tema initiala.Creata dupa principiul ciclic, "onata pentru vioara si pian in sol ma(or,opus 5G, prin elementele sale melodico ritmice de factura folclorica, prin armonia sa modala, prin arhitectura sa, se inscrie ca prima sonata nationala norvegiana de valaore universala.sonata nr G pentru pian si vioara, in do minor, se distinge prin caracterul sau pasional, prin suflul sau grandios, prin opunerea particularizanta distinctiva a contrastelor tematice, prin accentuarea prelucrarilor motivice, prin intensa simfonizarea materialului tematic.)lcatuita tot din trei parti, sonata din punct de vedere al formei, poate fii considerata cea mai clasica din cate a creat Grieg.)stfel, partea intai, I)llegro molto ed appasionato, este in forma de sonata conceputa in maniera romantica, cu teme pregnante de larg suflu, prima eroica viguroasa si avantata, a doua lirica, de expresie nordica, su!liniata armonic prin modulatii indepartate.De remarcat dezvoltarea, una dintre cele mai reusite din intreaga creatie de camera a lui Grieg, realizata prin opunera dialectica a contrariilor sonore prezentate in expozitie.Partea a doua, I)llegretto expressivo alla @omanzzaC, este o piesa de gen de o expresie aparte, data de factura vocala a sectiunii initiale, ce contrasteaza cu episodul dansant al $-ului.Partea a treia, I)llegro moltoC, areo forma aparte, de sonata fara dezvoltare, construita pe !aza a doua temeMprima viguroasa, de dans !ar!atesc, ce se desfasoara invaria!il pe acompaniamentul simplu al treptelor principale, intr-o desfasurare solemna, ce impune ca necesara readucerea sectiunii initiale.In ansam!lu, "onata opus 7< de Grieg se inscrie ca o realizare de seama, remarca!ila prin simplitatea, claritatea, !ogatia de idei si modalitatile proprii specifice nationale de exprimare."onata pentru pain si violoncel, in la minor, opus G?, scrisa pentru fratele sau +ohn- un violoncelist virtuoz caruia i-a si dedicat-o-este una dintre cele mai putin realizate in comparatie cu celelalte lucrari de camera ale lui ,dvard Grieg.Consecvent conceptiei sale estetice, Grieg isi construieste sonata tot din trei parti.Prima parte in forma de sonata, pare lipsita de forta si dinamism,creand o usoara impresie de monotonie,data de respiratia larga a temelor.0ult mai pregnanta este partea a doua, un lied tripartit,remarca!il prin lirismul melodiilor, prin inventivitatea si
55

finetea inlantuirilor armonice, prin expresia lor dureroasa.In contrast cu partile anterioare, finalul(considerat a fi una dintre cele mai realizate pagini din creatia de camera a lui Grieg se impune prin maiestria realizarii formei de rondosonata, pe !aza de unor teme concise dar pregnante, prima de dans popular, a doua lirica, desfasurata printr-o gradatie ascendenta, prin multiple procedee de variere si secventare motivica, de amplificare ritmica si dinamica, pana la final.Cvartetul de coarde in sol mino,opus E6, dedicat prietenului sau, violonist @o!ert ;ec#mann din Loln,reprezinta un adevarat eveniment in muzica de camera din a doua (umatate a secolului al BIB lea.)cest cvartet a devenit si de continuitate a unor traditii, in forme noi via!ile.8ui Grieg i-a fost indiferenta estetica !rahmsiana si a ramas departe de alte directii stilistice romantice, mergand oarecum pe ideea Iconvertirii cvartetului de coarde ca gen intr-o fresca, cu cicluri de imagini grupate in interiorul unei forme monumentala.Cvartetul lui Grieg, Iun verita!il prototip epic, mesager al nordului in colocviul european asupra specificitatii in contextul romantismului traziu, este alcatuit din patru partiM I.4n poco andante-allegri molto ed agitato.II.@omanze.)ndantino.)llegro agitato.III.Intermezzo.)llegro molto marcato.IA. 'inale.8ento-Presto al saltarello.

Creatia simfonica si concertanta

'ara a fi simpla, cretia simfonica si concertanta a lui ,dvard Grieg cuprinde cateva lucrari cele!re, adevarate !i(uterii muzicale intrate pentru totdeauna in constiinta muzicala a lumii..Inceputul a fost marcat de "imfonia compusa la indemnul lui &iels Gade, interpretata la Copenhaga, o lucrare Iprea dependenta de "chumannC, pe care Grieg a considerat-o nereprezentativa, astfel ca doua parti din ea, )dagio canta!ile si )llegro energico au fost reunite su! denumirea de Doua piese simfonice opus 57 pentru pian la patru maini si pu!licata ca atare.) urmat apoi uvertura In ;er!st(9oamna , opus 55, pe care a dedicat-o lui &iels Gade-prima lucarre simfonica lui Grieg considerata demna de a purta semnatura sa, o lucrare programatista in care predomina descrierile naturaliste, o piesa romantica cu multe elemente internationale si ritmice populare, pe care Grieg a refacut-o in 5>>>, dandu-i forma definitiva su! care este cunoscuta astazi.0area popularitate i-a fost adusa insa de Concertul pentru pian si orchestra, in la minor, opus5?, areciata in epoca drept Iunul dintre cele mai !une concerte pentru pianC, adevarat model de sinteza intre national si universal, de continuitate si de dezvoltare creatoare a genului concertant, de maiestrie componistica si accesi!ilitate.)laturi de uvertura 9oamna si Concertul pentru pian si orchestra,
5E

creatia simfonica a lui Grieg cuprindeMsuita 'ra ;ol!ergs 9id(Din vremea lui ;ol!erg , opus 7=, o lucrare ce nu-l reprezinta pe compozitor, scrisa in stil neoclasic, in spiritul muzicii !aroce, o suita pentru orchestra de coarde, alcatuita din IPreludiuC, I"ara!andaC, IGavotaC, I)rieC si I@ogaudonC, realizate in maniera lui @ameau si Couperin, cu influente ale muzicii lui $ach si Dansurile "imfonice pe teme norvegiene, opus ?7, o suita de patru piese scrise in maniera dansurilor pentru pian. @aportat la fenomenul imenselor prefaceri din epoca romantismului tarziu, creatia lui ,dvard Grieg ne apare ca una dintre cele mai originale contri!utii aduse la im!ogatirea lim!a(ului muzical din a doua (umatate a secolului al BIB lea.C&ascut cu simt si spirit national-dupa cum spunea $(ornson-fiind capa!il sa dezvaluie in forme si nuante caracteristice intregul univers al lumii scandinaveC, contient de calitatile sale, de misiunea ce-i revenea de fondator al culturii muzicale nationale norvegiene, ,dvard Grieg s-a identificat cu patria sa, cu viata poporului sau, s-a apropiat de folclor si l-a insusit, acesta devenindu-i principala sursa de inspiratie, in toate impre(urimile in care s-a aflat in ipostaza de compozitor. I"a traiesc si sa mor norvegianC-iata idealul de-o viata al lui Grieg si cu exigenta-i caracteristica, a vegheat la implinirile marete ale muzicii nationale norvegiene.Considerat drept cel mai de seama romantic al &ordului, Grieg a cantat in muzica sa natura mareata si impunatoare a &orvegiei, populata cu oameni al caror ideal era viata senina, curata, !ogata in evenimente, in povestiri fantastice si mitologice carora a incercat sa le gaseasca corespondente in lumea sunetelor, 8ui Grieg ii este caracteristica expresia melodica, de specificitate norvegiana, in alcatuiri simple, pregnante.C0uzica luiGrieg-dupa cum o!serva Pa!lo Casalsnu-si trage radacinile atat din folclorul norvegian, cat exprima sufletul, pitorescul si latura caracteristica a unei intregi natiuni.9emele sale au acea frumusete ce atrage atentia, se impun si dureaza.)ceasta datorita structurilor melodice pentatonice, modale sau tonale, de inspiratie folclorica, cizelate cu maiestria si ra!darea unui artizan.'recventele pendulari intre ma(or si minor, mersul descendent in terte, folosirea pe scara larga a ornamentelor, reliefarea clara a structurilor melodice modale, iata doar cateva din trasaturile melosului sau.In ceea ce priveste armonia, fara indoiala ca Grieg a fost unul dintre cei mai originali compozitori.In general, el se plaseaza in lumea sonora specifica romantica, de factura tonala.Dar nu se opreste aici.incursiunile facute in lumea cantecului popular, ii releva noile fatete ale lumii modale, tonul si expresia particulara date de succesiunile netraditionale, faurind un lim!a( propriu, particular si originial.Permanent preocupat de valorificarea tezaurului muzical national, Grieg retine in muzica sa, elementele esentiale ale acestuia.@itmica muzicii sale este strans legata de ritmul muzicii populare norvegiene.In special dansurile norvegiene de tipul I;alling-uluiC, I"pringar-uluiC si IGangar-uluiC, sunt prezentate in multe lucrari ale sale.Prin caracterul national, prin originalitatea muzicii sale, Grieg si-a inscris numele definitiv in cartea de aur a marilor sale, Grieg si-a inscris numele definitiv in cartea de aur a marilor cratori ai secolului al IBI, adeverind ceea ce cu modestitate spuneaM I)rtisti ca $ach si
5G

$eet-hoven au cladit altare si temple pe culmi.eu am vrut-dupa cum se exprima i!sen in una dintre dramele sale din urma-sa cladesc case pentru oameni, in care sa se simta fericiti.

57